Cod-f-pc-4 revista presei 27 martie 2015 cuprins

Cea mai lungă pistă de biciclete din ţară,de la Timişoara până la graniţa sârbă, inaugurată miercuri

O pistă de biciclete de 37 de kilometri despre care autorităţile judeţului Timiş spun că este cea mai lungă din ţară şi care porneşte din Timişoara până la graniţa cu Serbia, fiind construită pe digul râului Bega, a fost inaugurată miercuri, iar doritorii vor putea împrumuta biciclete.Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin (PSD), precum şi directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB), Ervin Luci, au inaugurat o pistă de biciclete care a fost construită pe digul râului Bega, de la ieşirea din Timişoara până la graniţa cu Serbia, transmite corespondentul MEDIAFAX.Cei doi au spus că aceasta este cea mai lungă pistă de biciclete din ţară, pista având 37 de kilometri lungime şi două benzi de circulaţie. Traseul acesteia porneşte de la Podul Modoş, aflat la ieşire din Timişoara, apoi trece prin dreptul localităţilor Utvin, Sânmihaiu Român, Sânmihaiu German, Sânmartinul Mare şi Otelec. Pista de termină în câmp, lângă graniţa cu Serbia.Bicicliştii care au parcurs deja traseul au spus că pe unele porţiuni există denivelări, în timp ce preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, a declarat că au fost cazuri în care autoturismele au folosit pista, deşi este interzis, acesta fiind şi motivul pentru care au apărut denivelările."Nu ştiu dacă sunt neapărat denivelări, este o soluţie care a fost dată pentru uniformizarea asfaltului sau a bazei pistei. Eu sper că până la sfârşit să fie un lucru deosebit. Nu cred că mai e cazul să urce basculante de 40 de tone şi să circule camioane şi utilaje. Este adevărat că proiectul nu a fost atât de bogat din punct de vedere financiar, dar e şi unicat, pentru că nu s-au mai făcut asemenea lucrări în ţară. Am înţeles că doar în Bihor s-a mai făcut o pistă mult mai mică, de câţiva kilometri. Merită să o îngrijim, să o păstram şi să fim atenţi la ce se întâmplă în acest loc care ar trebui să fie de agrement, de distracţie, de sănatate pentru fiecare”, a declarat Titu Bojin.

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă Banat, cei care vor urca cu maşinile pe această pistă vor fi amendaţi cu suma de 7.000 de lei."Sancţiunea este de 7.000 de lei. Nu putem să patrulăm din când în când, vom fi anunţaţi de biciclişti. Bicicliştii sunt oglinda pistei. Când găsesc o problemă, ei ne anunţă. O să popularizăm numărul de telefon al dispeceratului non-stop al Apelor Române. În momentul în care suntem anunţaţi, colegii mei de la Inspecţia Teritorială a Apei şi alţi angajaţi îi vor prinde şi îi vor sancţiona. În ultimul timp nu au mai circulat maşini. Şoferii şi-au dat seama că pista nu este pentru maşini”, a declarat Luci Ervin, directorul ABAB.Cei care doresc să parcurgă traseul vor avea posibilitatea să împrumute gratuit biciclete. ABAB a achiziţionat 30 de biciclete, însă decocamdată nu sunt disponibile deoarece nu s-a stabilit procedura prin care acestea vor putea fi împrumutate bicicliştilor."Avem 30 de biciclete ale Apelor Române cumpărate pe proiect, dar nu avem încă stabilit regulamentul de funcţionare. Trebuie să le luăm buletinul, dar nu prea putem. Noi nu vom lua bani, va fi gratis şi trebuie să găsim modalitatea ca să ni le aducă înapoi. Să nu plece cu ele acasă. Să le luăm buletinul este ilegal, trebuie să găsim o procedură. Cam într-o lună sperăm să o finalizăm”, a mai spus Luci Ervin.

Bicicliştii care au participat, miercuri, la inaugurarea pistei, au făcut un concurs de pedalare printre jaloane. Premiile pentru cei mai buni au constat în biciclete şi accesorii pentru biciclete.Potrivit proiectului, pista ar trebui să continue până la Zrenjanin, în Serbia, iar între cele două ţări să fie un punct de trecere a frontierei, însă partea sârbă încă mai lucrează la construcţia pistei.Pe teritoriul Serbiei, aceasta ar urma să aibă 43 de kilometri, din care doar şapte au fost amenajaţi, deocamdată, din cauza lipsei banilor."În septembrie va fi o nouă sesiune de depunere de proiecte pe fonduri transfrontaliere. Împreună cu oraşul Timişoara avem un proiect de 12 milioane de euro, câte şase milioane destinate realizării proiectelor de infrastructură din România şi Serbia. În cadrul acestor şase milioane se va avea în vedere şi realizarea părţii ce ne revine a pistei de biciclişti din Serbia. Construcţia va reîncepe în 2016, cu finalizare în 2017”, a declarat Dusko Radisic, viceprimarul oraşului Zrenjanin din Serbia, prezent şi el la inaugurare.

Valoarea proiectului transfrontalier este de 2,3 milioane de euro. Lucrările la pistă au început în luna mai 2014. Aceasta are opt refugii pentru biciclişti şi au fost montate 14 bariere pentru oprirea circulaţiei maşinilor.

ZIARUL FINANCIAR: http://www.zf.ro/constructii-imobiliare/cea-mai-lunga-pista-de-biciclete-din-tara-de-la-timisoara-pana-la-granita-sarba-inaugurata-miercuri-14055316

Cea mai lungă pistă de biciclete din ţară,de la Timişoara până la graniţa sârbă, inaugurată miercuri

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin (PSD), precum şi directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB), Ervin Luci, au inaugurat o pistă de biciclete care a fost construită pe...sursa: Ziarul Financiar

ULTIMELE -STIRI.EU:

http://www.ultimele-stiri.eu/articol/cea-mai-lunga-pista-de-biciclete-din-tara-de-la-timisoara-pana-la-granita-sarba-inaugurata-miercuri/770939

Teme de mediu

Ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu: România a făcut cele mai mari progrese în educație de mediu și spirit civic

Deși pare surprinzător, România a făcut cele mai mari progrese din punct de vedere al protecției mediului în domeniul educației și spiritului civic, spune ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Grațiela Gavrilescu, într-un interviu acordat Green Report. “Chiar dacă efectele se vor vedea abia peste 10 – 20 de ani, nu e rău deloc: spre deosebire de noi, generațiile viitoare vor privi mediul cu alți ochi, vor avea reflexul dezvoltării durabile ca pe un ‘dat genetic’”, spune ministrul.

Grațiela Gavrilescu a devenit ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor în decembrie 2014, fiind un nume nou pentru jurnaliștii acreditați la minister. La prima conferință de presă organizată la mijlocul lunii februarie, Grațiela Gavrilescu le-a spus jurnaliștilor că așteaptă să fie criticată pentru că așa învață cel mai bine. Iar criticile nu au întârziat să apară din partea ecologiștilor care i-au reproșat că promovarea în continuare a programului de înnoire a parcului auto “Rabla” nu este un proiect eco, ci încurajează folosirea mașinii ca mijloc de transport.

Ministrul Mediului a răspuns acestor critici prin câteva întrebări: “Ce este mai bine pentru sănătatea mediului? Să reducem, chiar și puțin câte puțin, an de an, numărul rablelor, aflate pe șosele, sau să ne transformăm țara în cimitirul de mașini vechi al Europei? Să menținem locurile de muncă din industria românească, sau să ‘importăm’ rable? Să încurajăm, și în acest fel, utilizarea autoturismelor electrice, hibrid și cu grad foarte mic de poluare, sau să continuăm să inhalăm gaze de eșapament la fiecare semafor pe roșu?”.

Grațiela Gavrilescu a declarat, la prezentarea programului “Rabla 2015” că unul dintre primele lucruri pe care le-a cerut la preluarea ministerului a fost un studiu care să arate impactul asupra calității aerului a programului de înnoire a parcului auto. Până la realizarea studiului, rezultatele programului arată că în 2013 și 2014 doar o mașină electrică a fost achiziționată prin programul “Rabla”.

Exploatarea resurselor, între protecția mediului și crearea de locuri de muncă

Retragerea Chevron din România a ușurat decizia ministerului în ce privește exploatarea gazelor de șist. În ce privește riscurile fracturării hidraulice cu care s-ar confrunta comunitățile afectate, Ministerul Mediului se bazează pe specialiști, spune Grațiela Gavrilescu. “Ca inginer chimist, nu pot spune, în acest moment, decât că sunt numeroși factorii care concură la efectele unei astfel de operațiuni (de la structura solului și până la tehnologia aleasă) și că asupra fiecărei spețe în parte, cu siguranță, va trebui să ne aplecăm cu foarte mare atenție. Ca om politic și ca liberal nu pot, totuși, să nu recunosc necesitatea creării a cât mai multor locuri de muncă, sigure și bine plătite, pentru că, altfel, motorul economiei refuză să funcționeze”, declară ministrul mediului.

Una dintre cele mai grave probleme de mediu din România rămâne Roșia Montană, unde resursele de aur ar putea fi extrase folosind cianuri de către o companie canadiană. Localnicii care se opun proiectului și ecologiștii din toată țara rezistă de aproape 15 ani presiunilor și au format o adevărată comunitate care vine cu soluții alternative. Ei trăiesc cu emoție numirea unui nou ministru al Mediului de la care așteaptă sprijin în eliminarea pericolului mineritului cu cianuri. “Nu poziția mea este cea importantă, în astfel de probleme sensibile! Specialiștii și comunitățile sunt cei care au cel mai greu cuvânt de spus! Rolul meu este acela de a veghea ca prevederile legislației europene să nu fie încălcate și de a crea cadrul în care, cei îndrituiți, să se poată exprima liber”, spune ministrul Grațiela Gavrilescu.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului derulată pentru proiectul minier Roșia Montana se desfăşoară în conformitate cu legislaţia română care transpune integral prevederile Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se află în continuare în etapa de analiză a calității raportului de evaluare a impactului asupra mediului ceea ce determină completări suplimentare din partea titularului și analiza acestora în ședințele Comisiei de Analiză Tehnică la nivel central (CAT), transmite ministerul.

Infringementul pe calitatea aerului, cel mai avansat dosar de infringement pentru România

“Da, avem restanțe, însă, a spune că acestea ar pune locuitorii în pericol ar fi o exagerare! Așa cum știți, monitorizarea calității aerului înconjurător este una dintre obligațiile asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Am făcut pași importanți în acest domeniu, în sensul că am alocat sume importante pentru modernizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului. Evaluarea calităţii aerului la nivel naţional și elaborarea de programe de gestionare a calităţii aerului, prin care să se adopte măsurile necesare pentru limitarea efectelor negative asupra mediului, sunt preocupările noastre permanente, și nu doar din cauza infringementului, ci pentru că, realmente, ne pasă!”, spune Grațiela Gavrilescu.

Comisia Europeană ne amenință, însă, cu un proces la Curtea Europeană de Justiție din cauză că “România nu își protejează cetățenii de poluarea cu particule fine (PM10)”, potrivit informării CE. Rezultatele monitorizării aerului arată îmbunătățiri de la an la an, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, România înregistrând un salt semnificativ din 2007 în 2013. În București, unul dintre cele trei orașe vizate de prcedura de infringement alături de Iași și Brașov, erau peste 200 de zile cu depășiri ale limitei de poluare în 2007, iar în 2013 au fost doar 36, în condițiile în care limita impusă de UE este de 35 de zile. Progresele anunțate sunt, însă, sub semnul întrebării în condițiile în care stațiile de monitorizare sunt nefuncționale chiar și luni de zile.

Grațiela Gavrilescu este optimistă în ce privește găsirea soluțiilor pentru problemele de mediu din România. “Din fericire, nu avem probleme insurmontabile. Din nefericire, avem, însă, destul de multe: de la tăierile ilegale de păduri și până la poluarea aerului, de la gunoiul menajer, care încă se mai aruncă pe malul apei, și până la inexistența sistemelor de canalizare și epurare”, încheie ministrul./Green Report,

http://www.green-report.ro/ministrul-mediului-gratiela-gravrilescu-romania-a-facut-cele-mai-mari-progrese-in-educatie-de-mediu-si-spirit-civic/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT