Cod-f-pc-4 revista presei 27 martie 2015 cuprins

Blocarea Codului Silvic amenință pădurile și comunitățile locale din România

Noul Cod Silvic se concentrează pe valorificarea economică a pădurilor sub formă de masă lemnoasă, ignorând conservarea biodiversității, iar blocarea proiectului de lege amenință pădurile și comunitățile locale, atrage atenția organizația World Wide Fund of Nature /WWF/-România, într-un comunicat, transmis, ieri, AGERPRES.

,,Organizația WWF-România este îngrijorată de faptul că dezbaterile actuale pe tema noului Cod Silvic se concentrează pe valorificarea economică a pădurilor sub formă de masă lemnoasă, ignorând conservarea biodiversității și bunăstarea comunităților locale. WWF reamintește că pădurea nu este doar o marfă pentru piața economică, că nu doar prețul trebuie să conteze în valorificarea masei lemnoase, ci și aportul la dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Prin utilizarea și prelucrarea lemnului și a altor produse oferite de pădure ar trebui susținută, în fapt, viața comunităților din preajma pădurilor și dezvoltarea economică locală”, menționează sursa citată. Organizația de mediu atrage atenția asupra faptului că ultima versiune a Codului Silvic datează din anul 2008, în condițiile în care în Uniunea Europeană și la nivel global există noi reguli și principii privind gestionarea durabilă a pădurilor, pe care legislația românească nu le include în totalitate. ,,În plus, reglementările silvice trebuie să se adapteze noului context socio-economic. De exemplu, astăzi statul român deține mai puțin de jumătate din pădurile țării. Ritmul degradării pădurilor este extrem de alert, în antiteză cu ritmul creșterii pădurilor (un ciclu de producție este de aproximativ 110 ani), iar noul Cod Silvic aduce soluții pentru multe dintre problemele semnalate din teren, din sectorul forestier și include măsuri esențiale pentru conservarea biodiversității (…) Considerăm, în acest sens, că modificările propuse în noul Cod Silvic sunt de natură să stimuleze valoarea adăugată, prin promovarea valorificării și prelucrării superioare a masei lemnoase, incluzându-se, de asemenea, măsuri anti-monopol și încurajarea creării de noi locuri de muncă în comunitățile locale (obiectiv ce se regăsește inclusiv în strategia de dezvoltare a sectorului forestier al Uniunii Europene). Astfel, comunitățile locale vor deveni co-interesate în asigurarea continuității, protecției și a regenerării pădurilor”, conform WWF-România. Reprezentanții WWF-România consideră că, deși România are păduri naturale foarte valoroase atât din punct de vedere natural, cât și economic, valorifică, prin export, lemnul preponderent în formă brută (buștean, cherestele, peleți etc). ,Societatea noastră are nevoie de lemn, însă pentru sustenabilitatea pădurilor și a economiei este nevoie de o prelucrare superioară a lemnului la nivel local. Trebuie să depășim stadiul în care valorificăm preponderent buștean și cherestea și să promovăm produsele cu valoare superioară, care generează venituri suplimentare pentru sectorul forestier și pentru comunitățile locale, prin crearea de noi locuri de muncă. În prezent, nici 10% din lemnul exploatat nu este valorificat superior (mobilă și elemente de mobilă, prefabricate etc) ”, consideră oficialii organizației de mediu. Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul silvic, pe motiv că limitează activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici./MESAGERUL DE COVASNA,

http://www.mesageruldecovasna.ro/stiri/wwf-romania-blocarea-codului-silvic-ameninta-padurile-si-comunitatile-locale-din-romania/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Pista de cicloturism de pe Bega la final

Administraţia Bazinală de Apă Banat implementează în parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Zrenianin din Republica Serbia proiectul “Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara”. Proiectul este finanțat din fonduri europene în cadrul programului IPA de Cooperare Transfrontalieră Romania-Republica Serbia și are ca scop dezvoltarea potențialului turistic local și regional precum și promovarea cooperării transfrontaliere romano-sârbe prin implementarea unor forme de turism alternativ, cum este cazul cicloturismului. În acest proiect partenerii sârbi au realizat un studiu de fezabilitate pentru execuția unei piste de cicloturism de la Zrenianin la granița cu România, urmând ca atunci când vor beneficia de finanțare să construiască segmentul de pistă proiectat, astfel încât pista de cicloturism să lege Timișoara de Zrenianin. În cadrul proiectului implementat de partea română s-au executat 37 km de pistă asfaltată de la podul Modoş până la frontiera cu Serbia. Pista de cicloturism a fost lansată oficial în data de 25.03.2015 printr-un concurs de biciclete desfășurat în dreptul ecluzei de la Sînmihaiu Român. Închiderea proiectului este punctată de conferința finală ce are loc azi, 26.03.2015, la sediul Consiliului Județean Timiș, începând cu ora 11, cu participarea partenerilor de proiect, instituțiilor interesate și a mass-mediei. Din acest moment, obiectivul central al proiectului, pista de cicloturism de-a lungul râului Bega, aval de Timișoara, devine un obiectiv public de interes regional cu mare influență în momentul alegerii activităților sportive, recreative și turistice ce pot fi desfășurate în cadrul natural, într-un mediu sănătos!

LIVETIMISOARA.RO: http://livetimisoara.ro/pista-de-cicloturism-de-pe-bega-la-final/

Pista de cicloturism este finalizată

Președintele CJT, Titu Bojin, a dat un exemplu timișorenilor pedalând câțiva metrii pe noua pistă de cicloturism.În cursul zilei de astăzi, CJT Timiș a găzduit ședința de încheiere a proiectului “ Valorificarea potențialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timișoara”. Prezent la eveniment a fost și președintele CJT, Titu Bojin, care a inaugurat în cursul zilei de ieri, personal pista, plimbându-se câțive metrii cu bicicleta. Alături de acesta au mai fost prezenți și Ervin Luci, directorul ABAB, Lazar Manojlović, consulul general al Republicii Serbia, Mihaela Madar, managerul de proiect ABAB și Duško Radišić, viceprimarul localității Zrenianin. Finanțarea proiectului a fost făcută prin programul IPAA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia, este vorba despre o finanțare nerambursabilă, iar proiectul de dorește să aibă un puternic impact transfrontalier. Valoarea totală a fost de 2.346.495 de euro, cu TVA inclus. Din această sumă 85% a fost suportată de UE, 13% co-finanțare, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrație Publice și 2% co-finanțare din partea CJT. Durata proiectului a fot de 24 de luni. Lungimea pistei este de 37 de kilometric, de la Podul Modoș pe malul stâng, iar de la Utvin până la frontier pe malul drept, lățimea părții carosabile este de 2 m, lățimea platformei este de 2,5 – 4,5 m. Au fost amenajate 8 refugii pentru bicicliști și 14 bariere pentru oprirea circulației autovehiculelor. “Este unul dintre dintre puținele proiecte de acest fel, care leagă cele două state și cele două popoare. Am lucrat pentru conexiunea celor două părți ale Banatului. Deschide calea pentru alte proiecte de acest gen.”, a precizat consulul Republicii Serbia.

TELEVIZIUNEA CETATEANULUI: http://www.pentrutimisoara.ro/stiri_timisoara/pista-de-cicloturism-este-finalizata.html