Cod-f-pc-4 revista presei 28 iunie 2012 cuprins


Teme economice Fraternizare hidro



Yüklə 192,37 Kb.
səhifə2/3
tarix10.02.2018
ölçüsü192,37 Kb.
#42650
1   2   3

Teme economice

Fraternizare hidro


Autorităţile încearcă să acopere gafa insolvenţei Hidroelectrica şi trec la acţiuni de înduioşare a contestatarilor. Prima fază publică – fraternizarea cu sindicatele din Hidroelectrica, ce au ieşit în stradă ca să denunţe decizia de insolvenţă pentru că sunt afectate direct. La ora actuală, marea preocupare a guvernanţilor este de a minimiza impactul insolvenţei companiei energetice, care, spun ei, nu este atât de grav pentru Hidroelectrica, dar care, în fapt, produce efecte în lanţ în întreaga economie naţională.

Hidrosind, sindicatul din Hidroelectrica, a pichetat, miercuri, 27 iunie 2012, sediul Ministerului Economiei şi al companiei, ca protest faţă de intrarea în insolvenţă a societăţii. Sindicaliştii consideră că această procedură le poate afecta locurile de muncă şi salariile.

 

Decebal Sulea, preşedintele Hidrosind, a precizat că sindicatul a înaintat recurs în instanţă în urma deciziei Tribunalului Bucureşti de a accepta cererea companiei de intrare în insolvenţă. El a susţinut că cererea se bazează pe nelegalităţile făcute de Consiliul de Administraţie (CA) atunci când a decis insolvenţa. Potrivit acestuia, o astfel de decizie se putea lua cu 4 voturi din 5 posibile ale membrilor CA, dar doi dintre ei au avut mandat numai pentru renegocierea contractelor, nu şi pentru insolvenţă. Pe de altă parte, Adunarea Generală a Acţionarilor nu a mandatat CA să poată lua decizia de insolvenţă, susţine Decebal Sulea.



Cea mai puternică reacţie la protestul sindicaliştilor a avut-o Remus Vulpescu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), care a dat asigurări că Hidroelectrica nu va fi vândută pe bucăţi şi că până la finalul anului intenţionează să finalizeze procesul de reorganizare a companiei. Într-o atmosferă de stadion, în zgomot de vuvuzele şi eşarfe fluturânde, Remus Vulpescu, cu un fular Hidrosind atârnat de gât, a declamat poziţia autorităţilor faţă de companie, punctând: „Hidroelectrica este a poporului”.

Doar propuneri şi sugestii

 Oficialul OPSPI a anunţat că marţi a fost numit administrator special al Hidroelectrica. „CA şi-a încetat atribuţiile prin numirea mea. Însă Fondul Proprietatea, Ministerul Economiei, adică reprezentanţii în CA, pot formula propuneri, sugestii, cereri”, a precizat Vulpescu. Acţionarii Hidroelectrica sunt statul român, prin Ministerul Economiei, cu 80% din acţiuni, şi Fondul Proprietatea.

 Chiar dacă explicaţia oficială pentru cererea de insolvenţă este lipsa de lichidităţi, toată lumea susţine că aceasta a fost modalitatea prin care să se scăpe de contractele cu „băieţii deştepţi”. Primul contract, cu Europec, cel mai mic de altfel, a fost denunţat. Vulpescu a precizat că această procedură juridică nu prevede cale de atac. „Este un mit că «băieţii deştepţi» plătesc în avans”, a mai spus Remus Vulpescu, precizând că energia electrică livrată acestora până la 30 iunie 2012 este achitată. Între timp, s-a constatat că Transelectrica are o datorie către Hidro de peste 40 milioane de lei. Puterea

http://www.puterea.ro/articol/fraternizare_hidro

Articole similare

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-06-28/Borza+%28Euro+Insol%29%3A+Hidroservurile+sunt+gaurile+negre+ale+Hidroelectrica#comLink

http://www.cotidianul.ro/sindicalistii-au-inaintat-recurs-la-decizia-de-intrare-in-insolventa-a-hidroelectrica-187119/

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/hidroelectrica-a-deschis-o-cutie-a-pandorei-bancherii-evalueaza-toate-expunerile-pe-stat-9788594

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/rasvan-radu-unicredit-autoritatile-par-sa-nu-inteleaga-ingrijorarile-noastre-in-privinta-insolventei-hidroelectrica-si-a-ceea-ce-a-deschis-acest-caz-9788518

http://www.romania actualitati.ro/insolventa_hidroelectrica_analizata_de_banca_mondiala-42300

Teme internaţionale

Moartea vine pe apă. Sute de suflete au pierit în urma inundaţiilor care fac ravagii în lume


Ploile torenţiale de săptămâna aceasta au provocat pagube semnificative, atât în Asia, cât şi în Africa. În total, sute de persoane au murit, alte câteva mii au fost rănite, iar numărul sinistraţilor depăşeşte 300.000 de oameni. Cele mai afectate ţări sunt Republica Bangladesh, China şi Uganda.
Cel puţin o sută de persoane au murit în Bangladesh, în urma inundaţiilor masive din ultimele cinci zile. 250.000 de oameni şi-au părăsit casele, pentru a scăpa cu viaţă din calea inundaţiilor.
Ploile torenţiale nu par să se oprească, avertizează meteorologii. Militarii, poliţiştii şi pompierii sunt pregătiţi pentru a interveni în situaţiile de criză.
Şi în Africa, ploile au făcut victime. Peste 30 de oameni au decedat în Republica Uganda, în urma unor alunecări de teren, iar bilanţul ar putea creşte, au avertizat autorităţile.

Zona afectată din Uganda este cultivată de producătorii de cafea, ceea ce ar putea dăuna economiei naţionale. Uganda este a treia cea mai mare economie din Africa de est şi este cel mai mare exportator de boabe de cafea al continentului. Antena3.ro



http://www.antena3.ro/externe/moartea-vine-pe-apa-sute-de-suflete-au-pierit-in-urma-inundatiilor-care-fac-ravagii-in-lume-173303.html

Ecosistemul Dunarii ar putea fi distrus. Cum vor sa transforme croatii un paradis in canal navigabil

Un proiect ambitios al autoritatilor din Croatia, menit sa faciliteze transportul de marfa pe Dunare, ar putea distruge fragilul ecosistem al acestui fluviu, iar peisajele salbatice vor disparea pentru totdeauna.

Agentia croata Waterway vrea sa indrepte cursul fluviului si sa acopere malurile cu placi de ciment, pentru a usura transportul fluvial.

Daca va fi pusa in practica aceasta idee, flora si fauna din regiune vor fi iremediabil afectate, spune Arno Mohl, de la Worldwide Fund for Nature.

Ecologistul explica riscul pe care il presupune incercarea croatilor de a “disciplina” cursul Dunarii. “Vor repeta greselile pe care le-au facut austriecii in anii 1970 si 1980”.

Recent, o mare parte din zona austriaca a Dunarii a fost redata salbaticiei, dupa ce oficialii au inteles eroare comisa atunci, cand au reamenajat cursul Dunarii.

Deocamdata Serbia si Croatia nu au distrus acest fluviu din cauza problemelor economice care nu au facut o prioritate din exploatarea lui.

Acum insa se gandesc sa eficientizeze transportul de marfa pe Dunare. Un proiect similar au in minte si vecinii lor sarbi, scrie BBC News.

In prezent, partea sarbo-croata a Dunarii nu permite un transport permanent, pentru ca blocheaza uneori accesul barjelor, inundand sau secand anumite zone.

Ecologistii sustin insa ca fluviul trebuie lasat sa-si urmeze cursul firesc si sa se umfle din martie pana in august, din cauza ploilor si a topirii zapezilor din munti.

Astfel se dezvolta si ecosistemul unic, atat de apreciat de turisti: campiile sunt inundate, pestii se inmultesc, iar pasarile vin sa consume pesti.

Specialistii in conservarea mediului recomanda ca barjele care circula pe fluviu sa fie adaptate specificului acestei ape, nu invers - sa fie transformata Dunarea, pentru a facilita accesul catorva barje.

Decizia la fi luata in final de ministrul mediului din Croatia, peste cateva saptamani.

In timp de acest proiect ar putea distruge biosfera Dunarii, croatii vor sa transforme o alta arie in zona protejata de UNESCO – este vorba de Kopacki Rit.

Dunarea a dat nastere unor regiuni extrem de pitoresti, care sunt acum incluse in parcuri nationale ale statelor pe care le strabate:

• Pacul Natural Obere Donau (Germania)

• Regiunea Neuburg si Ingolstadt (Germania)

• Regiunea protejata Donauleiten (Germania)

• Parcul National Donau Auen (Austria)

• Chránená krajinná oblasť Dunajské luhy (Slovacia)

• Parcul Duna-Ipoly Nemzeti (Ungaria)

• Gemenc (Ungaria)

• Parcul Natural Kopački Rit (Croatia)

• Rezervatia Naturala Gornje Podunavlje (Serbia)

• Parcul National Fruška Gora (Serbia)

• Rezervatia Naturala Koviljsko-petrovaradinski rit (Serbia)

• Rezervatia Naturala Great War Island (Serbia)

• Parcul National Đerdap (Serbia)

• Parcul National Portile de Fier (Romania)

• Parcul Natural Persina (Bulgaria)

• Zona protejata Kalimok-Brushlen (Bulgaria)

• Rezervatia Naturala Srebarna (Bulgaria)

• Parcul Natural Muntii Macinului (Romania)

• Parcul Natural Mica Balta a Brailei (Romania)

• Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (Romania)

StirileProTv

http://stirileprotv.ro/stiri/international/ecosistemul-dunarii-ar-putea-fi-distrus-cum-vor-sa-transforme-croatii-un-paradis-in-canal-navigabil.html

 


PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI



Yüklə 192,37 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin