Cod-f-pc-4 revista presei 29 septembrie-1 octombrie 2012 cuprins

Budeşti, o bomba biologica!

In Bistriţa-Nasaud noua comune figureaza pe lista localitaţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situaţie particulara este la Budeşti, unde specialiştii spun ca exista o adevarata bomba biologica, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns in panza freatica. Anul trecut aici jumatate dintre locuitori au avut probleme de sanatate, au ajuns la medic cu greaţa, dureri de cap şi varsaturi. Deşi problema pare sa fie grava la Budeşti, comuna nu figureaza pe lista unui proiect lansat de Ministerul Mediului - „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi”. Doar trei comune din cele noua din Bistriţa-Nasaud sunt incluse in acest proiect – Ilva Mica, Bistriţa-Bargaului şi Urmeniş. Peste 1.900 de comune din Romania sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Dintre acestea, 86 figureaza pe lista unui proiect demarat anul trecut de Ministerul Mediului - „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi”. Recent, ministerul a lansat caravana Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi”. Din cele 86 de comune care figureaza pe lista neagra ca zone vulnerabile la nitraţi, 69 vor beneficia de investiţii in cadrul acestui proiect. Valoarea proiectului, care va fi implementat pe o perioada de cinci ani, este de 60,04 milioane de euro.
Bistriţa-Nasaud, doar statistic exista

In cadrul proiectului, noua comune din Bistriţa-Nasaud au fost desemnate ca zone vulnerabile din punct de vedere al poluarii cu nitraţi, şi anume Ilva Mica, Prundu Bargaului, Josenii Bargaului, Bistriţa-Bargaului, Lunca Ilvei, Chiuza, Şintereag, Salva şi Urmeniş. Trei dintre acestea - Ilva Mica, Bistriţa-Bargaului şi Urmeniş – au fost selectate in baza unor criterii in vederea derularii unor posibile investiţii. Cand mai precis nu se ştie, intrucat in listele postate pe site-ul www.inpcp.ro nicio localitate din judeţul nostru nu figureaza ca fiind cuprinsa pentru vreo investiţie.

Bomba bilogica! Şi ce?

Comuna Budeşti, deşi este considerata a fi bomba biologica, deci situaţia este grava, nu apare ca fiind luata in calcul in acest proiect. Specialiştii spun ca la Budeşti nitraţii şi nitriţii au ajuns in panza freatica, iar anul trecut jumatate dintre locuitorii comunei au avut probleme de sanatate, oamenii ajungand la medic cu greaţa, dureri de cap şi varsaturi.nAutoritaţile din judeţul Bistriţa - Nasaud susţin ca la Budeşti situaţia nu este foarte uşor de rezolvat dat fiind faptul ca aici nu este inca reţele de apa şi canalizare, iar oamenii utilizeaza apa din fantani, infestata cu nitraţi din cauza cantitaţilor mari de gunoi de grajd existent pe raza comunei. In plus, daca se foreaza mai adanc pentru cautarea unor izvoare de apa, care teoretic ar fi mai curate, aici la Budeşti s-ar gasi surse de apa cu o concentraţie mare de sare, dar şi cu urme de gaz metan, de altfel problema generala a satelor de pe campie. Primariei Budeşti i s-a aprobat, in 2003, o finanţare pe Hotararea de Guvern 577 şi drept urmare s-a demarat intocmirea unui proiect in valoare de şase milioane şi jumatate de euro pentru aducţiune de apa, lucrari de infrastructura şi canalizare in toata comuna. In 2008 era finalizat studiul de fezabilitate, insa din cauza lipsei de bani nu au mai fost finanţate proiecte mai mari de doua milioane şi jumatate de euro. Administraţia locala şi-a incercat şansa cu un alt proiect depus pe masura 3.2.2, caz in care banii ar fi fost asiguraţi din fonduri europene, dar nici acesta nu le-a fost finanţat. Prin acest proiect depus pe masura 3.2.2 era prevazuta realizarea unei reţele de apa şi racordarea acesteia la un izvor din judeţul Mureş. Intre timp reţeaua de canalizare din judeţul Mureş a suferit nişte modificari şi nu mai respecta traseul iniţial al conductei. Din aceasta cauza proiectul intocmit de administraţia locala de la Budeşti nu mai este in concordanţa cu cel de la Mureş şi drept urmare ar trebui modificat. Acest lucru ar presupune alocarea altor sume de bani, de care la acest moment administraţia locala nu dispune.

Peste 60 de milioane de euro pentru 4% din problemele reale

Proiectul lansat de Ministerul Mediului este finanţat de un Imprumut de Investiţii Specific (SIL) in suma de 50 milioane de euro, completat de un grant GEF de 5,5 milioane de dolari, la care se adauga fonduri locale de cofinanţare.

Potrivit datelor de pe http://www.inpcp-campanie.ro/, proiectul are patru componente, cea mai mare valoare fiind alocata componentei 1, care vizeaza investiţii in zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi – aproape 46 de milioane de euro.
Printre investiţii se numara şi instalarea de facilitaţi noi sau imbunataţite pentru stocarea gunoiului de grajd la nivel de comuna/sat şi echipamentul necesar pentru administrarea acestuia intr-un numar de 75 de localitaţi cu probleme de poluare cu nitraţi, dar şi finanţarea unor extensii sau realizarea unor canalizari in doua sau trei locaţii, unde poluarea se datoreaza in mod evident scurgerilor de nutrienţi din surse sociale si animale direct in panza freatica. De asemenea, proiectul va finanţa pe aceasta componenta 1, realizarea de studii de fezabilitate pentru alimentari cu apa şi canalizari in vederea atragerii de fonduri europene pentru acest tip de investiţii. Va fi acordata prioritate comunelor cu ape transfrontaliere. In cadrul activitaţilor finanţate de GEF vor fi finanţate modalitaţi alternative de utilizare a gunoiului de grajd prin testarea şi demonstrarea fezabilitaţii instalaţiilor de biogaz. Pe cea de a doua componenta a proiectului, in valoare de circa şase milioane de euro, se prevede intarirea capacitaţii instituţionale prin instruirea personalului dar şi asigurarea echipamentului necesar pentru monitorizarea solului şi apei la nivel local, la nivel judeţean şi de bazin hidrografic. Cea de a treia componenta a proiectului, in valoare de peste doua milioane şi jumatate de euro, are in vizor conştientizarea publicului prin informarea acestuia cu privire la activitaţile şi beneficiile proiectului. Aceasta informare se va realiza prin organizarea de workshop-uri naţionale şi regionale, vizite in teren şi vizite de documentare in cadrul carora vor fi impartaşite cunoştinţele şi abilitaţile legate de tehnologiile agricole prietenoase cu mediul care previn poluarea cu nitraţi.

Ultima componenta a proiectului, a patra, are o valoare de peste patru milioane şi jumatate de euro, şi vizeaza unitatea de management pentru implementarea acestuia.

Toate acestea arata foarte bine pe hartie, insa potrivit datelor de pe site-ul mai sus amintit 1.963 de localitaţi din Romania sunt zone vulnerabile la nitraţi şi nitriţi. Proiectul vizeaza rezolvarea parţiala a problemelor in doar 86 de localitaţi, adica circa patru procente din total. In rest se merge pe mediatizare, care nu rezolva mai nimic daca nu se face şi ceva concret./ Gazeta de Bistriţa, http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/5217-bude-ti-o-bomba-biologica