Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2013 cuprins

Teme similare

VIDEO Balta Vacaresti. Cum a luat nastere un colt de rai in centrul Capitalei din ineptie comunista si negljenta autoritatilor

Natura a renascut din propria ei cenusa, de culoare cenusie. Beton-cenusie. Unii o numesc Delta Vacaresti, altii o condamna groapa, cativa o considera in mod clandestin casa, iar pentru mai multi a fost, in copilarie, acasa. Adevarul va prezinta fabuloasa poveste a unei oaze de 190 de hectare care a nutrit indolenta de a-si face loc chiar in buricul Bucurestiului. Cateva asociatii non-guvernamentale de mediu si o revista de profil au descoperit si au mediatizat, in urma cu un an, ceea ce pare a fi o dovada vie ca natura, in final, invinge. Dovada, sub forma unui teren de peste 180 de hectare de spatiu verde pe alocuri mlastinos si cu circa 80 de hectare de luciu de apa, ar fi chiar un adevarat centru de biodiversitate unde s-ar putea dezvolta un parc natural. De altfel, la inceputul lunii iunie, Academia Romana, in urma unui studiu propriu, a decis ca este recomandat ca locul sa devina protejat de lege si a dat aviz favorabil pentru ca zona Vacaresti din Capitala sa devina parc natural. Ai spune ca momentul in care copiii vor vedea vidrele si cea mai mica planta cu flori din lume chiar in mijlocul orasului este la cateva zile distanta. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Daca omul stie sa faca ceva bine, este sa-si puna singur bete in roate. Adevarul va prezinta, intr-un dosar ce va fi publicat in mai multe zile, un periplu inedit prin care un spatiu din centrul Bucurestiului a trecut timp de 23 de ani ca sa devina, in nestiinta autoritatilor, ba chiar a locuitorilor din zona, un adevarat rai al naturii. Este vorba de un teren urias pe cat de controversat, pe atat de inedit, pe cat de istoric, pe atat de pervertit si de neglijat, pe cat de dorit de rechinii imobiliari, pe atat de liber de cladiri. Reporterii Adevarul au discutat cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Anne Juganaru, unul dintre sustinatorii cei mai activi ai proiectului, dar si cu toti ceilalti care s-au organizat intr-un grup de initiativa. Au aflat povestile unuia dintre cei patru proprietari care au teren legal in balta Vacaresti, dar si a celui care locuieste de aproape 16 ani intr-o cocioaba ascunsa in stufaris, impreuna cu cei noua copii si cu sotia si care se considera paznicul baltii Vacaresti.

Balta Vacaresti - delta din Bucuresti

Povestea Vacarestiului

In prima partea a acestei ample analize facute de Adevarul va invitam la o scurta plimbare in istoria locului. De la spatiul din aproprierea legendarei manastiri Vacaresti, la puscaria cea din urma unde de-a lungul timpului au fost inchise mari personalitati ca Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Tudor Arghezi sau Corneliu Zelea Codreanu, de la cartierul de gradinari si florari care alimentau un oras intreg, la victima buldozerelor comuniste, de la proiecte indraznete la esec si neglijenta, lacul Vacaresti a trecut prin transformari bizare care au avut insa un singur numitor comun: indiferenta naturii in fata omului. In mai, s-a implinit un an de cand revista National Geographic a publicat articolul Delta dintre blocuri, semnaland publicului existenta in groapa Vacaresti din centrul Capitalei a unei zone umede intinse si a unei oaze de biodiversitate aproape neverosimile pentru un mare oras. De ziua mediului, 5 Iunie 2012, doamna Rovana Plumb, in calitate de ministru al mediului, a tinut o conferinta de presa, chiar in Groapa Vacaresti, pentru a intari in acest fel decizia domniei sale de a promova zona ca arie protejata. Toate reactiile din mass media reflectau dorinta publicului larg, a ecologistilor, a urbanistilor si cercetatorilor, dar si a institutiilor statului, de a consfinti prin legea ceea ce natura a realizat in 23 de ani de neinterventie umana: o arie de natura salbatica de aproape 190 de hectare, scrie redactorul sef al revistei National Geographic Romania, Cristian Lascu si unul dintre membrii grupului de initiativa care sta in spatele acestui efort aproape supraomenesc.

Armata verde

La acea vreme, s-a creat un grup de initiativa format din Asociatia Salvati Delta Dunarii, reprezentanti ai Revistei National Geographic, ai Asociatiei Kogayon, dar si ai Ministerului Mediului, care sa se ocupe organizat si intensiv de proiectul transformarii acestui teren, din groapa, cum o numesc cei mai multi, in parc natural. Primul pas a fost deja realizat, avizul Academiei. Cu toate astea insa, povestea despre aceasta arie de natura, un colt de rai care ar putea aduce bucuresteanul inapoi la originile sale ancestrale, este insa mult mai complicata decat simpla dorinta a unor ecologisti de a transforma un teren imens din centrul Bucurestiului intr-unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Europa si in cel mai mare din estul batranului continent.

Manastire, inchisoare, gradini, buldozar si coruptie

In realitatea, lacul Vacaresti are un trecut zbuciumat care ii ofera parca si mai mult mister si profunzime. Acum sute de ani, zona baltii Vacaresti se situa la marginea targului Bucurestilor si era o regiune plina de mlastini si depresiuni devenita chiar groapa de gunoi, spatiul fiind cunoscut drept Valea Plangerii. In ceea ce priveste denumirea, disputele se duc intre originea dupa boierii Vacaresti, care ar fi avut mosii in zona si dupa ocupatia cresterii de vite a populatiei locale.

Balta Vacaresti, raiul natural nascut in mijlocul Bucurestiului din ignoranta

In apropriere, pe dealul Vacaresti, domnitorul fanariont Nicolae Mavrocordat punea bazele manastirii Vacaresti. Era 1712, constructia fiind terminata abia in 1722. Sfintirea manastirii are loc in 1724, fiind una dintre cele mai impresionante constructii in stil brancovenesc. Mavrocordat devenea astfel o exceptie pentru acea vreme, pe de-o parte pentru nivelul lui de educatiei impropriu pentru acele timpuri (stia mai multe limbi straine si avea studii de filosofie si teologie si chiar a conceput in manuscris si publicat cateva scrieri), iar pe de alta parte pentru lucrurile pe care le-a facut ca domnitor fanariot (infiinteaza o scoala in limba greaca si o biblioteca generoasa pentru acele timpuri care avea cateva sute de autori si chiar o tiparnita). Mai mult decat atat, Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, dezvolta manastirea construind noi cladiri, asezamantul devenind o mica fortareata. Cladirea avea sa-si cunoasca declinul, insa, cand, in 1848, aici sunt inchisi o parte dintre revolutionari de la 1848, iar in 1864 tot aici sunt adusi taranii rasculati, manastirea devenind inchisoare. Transformarea in inchisoare a dus la constructia de noi cladiri si transformarea celor existente. De-a lungul timpului aici au fost inchisi Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Tudor Arghezi sau Corneliu Zelea Codreanu. Apoi, in 1973 inchisoarea este dezafectata dorindu-se amenajarea unui muzeu al arhitecturii medievale romanesti fiind chiar realizata o restaurare partiala a unor incinte. Nici acest plan nu avea sa se intample. In 1984, Ceausescu decide demolarea manastirii care nu se putea integra in planurile de sistematizare a regiunii, actiune terminata in 1986. In ceea ce priveste zona baltii Vacaresti, aici trebuia sa existe un lac, unul dintre cele care, asemenea lacului Morii, trebuiau sa fie folosite in cazul unor inundatii.

200 gospodarii rase de pe fata pamantului

Pentru aceste lucrari, circa 200 de gospodorii au fost desfiintate, casele daramate iar malurile transformate in diguri betonate. Cei mai multi de aici erau crescatori de legume si flori, iar, potrivit mostenitorilor lor, stramutarea lor nu s-a facut ca la carte, adica printr-un decret de expropriere, motiv pentru care proprietarii au fost mutati cu chirie la bloc, fara despagubiri. Ca o razbunare parca atat a proprietarilor din zona lacului Vacaresti, cat si a tuturor celorlalte sute de mii de romani care au fost efectiv dati la o parte ca praful de mobila de regimul comunist, incercarea de pompare de apa din Dambovita a esuat existand infiltratii in maluri spre zona Vitan-Barzesti. Atunci, intregul proiect, considerat astazi specific megalomaniei si nepriceperii ceausiste, a fost blocat. Acest lucru se intampla in 1988. La un an distanta, Revolutia din decembrie avea sa aduca speranta si ranchiuna deopotriva proprietarilor. Dupa 1990, terenul a fost disputat in instante pentru a fi luat inapoi de cei care au avut proprietati acolo, lucru blocat in 2003, cand Guvernul condus de Adrian Nasaste concesiona, in mod ilegal, potrivit proprietarilor, intregul teren de 180 de hectare pentru 49 de ani unei firme controversate pe nume Royal Romanian Corporation, patronata de israelianul Tony Mikhael. Acesta s-a angajat sa faca o investitie de aproape un miliard de dolari si sa ridice un complex cultural-sportiv. Nu s-a intamplat niciodata, Mikhael nu a mai facut nicio miscare, nu si-a platit nici macar suma pentru teren si nici taxele catre stat. Asa se face ca intregul teren se afla, in prezent, intr-un litigiu cu Ministerul Mediului. Vom afla, insa, ca exista semne care arata ca litigiul este aproape de a fi terminat. In tot acest timp, cativa dintre proprietari si-au castigat in instanta definitiv si irevocabil dreptul la proprietate, dar nu se pot bucura de propriul teren, neexistand acces la utilitati. Mai exact este vorba de patru proprietari, unul dintre ei fiind chiar Ioan Marinescu.

Potentialul Vacaresti - contestat de proprietari, confirmat de specialisti

Cristian Lascu despre Vacaresti: Sustineam ca este o biodiversitate bogata si viguroasa, ca sa fac o asemenea afirmatie in National Geographic eu m-am bazat pe datele furnizate de specialist. Cristian lascu, redactorul sef al revistei National Geographic Romania si unul dintre activistii de baza implicati in acest proiect, a fost acuzat de catre proprietari ca numeroasele specii rare gasite in zona Vacaresti n-ar exista de fapt si ca sunt doar niste inventii care au menirea ascunsa de a-i lasa pe proprietari fara drepturi.

Sustineam ca este o biodiversitate bogata si viguroasa, ca sa fac o asemenea afirmatie in National Geographic eu m-am bazat pe datele furnizate de specialisti. Printre acestia se numara: conferentiar universitar doctor Iriniel Popescu care este un biolog foarte pasionat care a crescut pe malul gropii Vacaresti si care imi povestea ca isi petrecea anii adolescentei acolo si de aici i-a venit lui dorinta sa se faca biolog, ca ulterior sa-si dedice ani de viata studiului stiintific in cadrul unor proiecte. Apoi, este Gavrila Nagrean unul dintre cei mai buni botanisti din Romania. A facut inventarul de flora si vegetatie. A gasit chiar si specii rare. Inventarul de pasari a fost continuat de Cristian Mihai, metodic. Nu singur, a lucrat cu mai multi colaboratori. Acum vreo luna si jumatate a reusit sa mai descrie o specie,Furtunarul Negru daca nu ma insel, care este specia numarul 94 identificata in groapa Vacaresti. Majoritatea nu cuibaresc aici, sunt in pasaj, dar unele specii si cuibaresc. Dintre cele mai mari avem berze, lebede. Cercetatorii de la Muzeul Antipa au inventariat amfibienii si printre ei au gasit si o specie de broasca ocrotita pe plan european, reptile, doua specii de testoase si multe altele. Spectacolos avem si mamifere si printre ele avem bizami. Apoi, pradatori carnivori, mai exact vulpi pe uscat si vidre in apa. Majoritatea nu vroiau sa creada, dar le-am prins in poza, a explicat Lascu.

Animalele rare, in pericol

Unul dintre motivele pentru care cei din grupul de initiativa sunt ingrijorati este si pericolul in care se afla animalele din Vacaresti. O vulpe a ars de vie dupa ce niste oameni au dat foc la stuful uscat, la fel de oribil cum te gandesti ca pasarile alea zburau pe deasupra flacarilor si se uitau cum le ardeau puii. Aceasta oaza este asa cum este, adica bogata in specii, in ciuda impactului permanent care a fost asupra ei. Bun, a scapat de interventia umana, nu au venit buldozerele si asa mai departe, insa fauna a suferit de la cainii comunitari, care s-au pripasit pe langa colibele celor care stau acolo, dar mai ales de la braconieri cu curent electric. Apoi lemnele au fost taiate mereu pentru foc si asa mai departe, mai spune redactorul sef. Din ce e facuta delta In momentul de fata zona, supranumita delta dintre blocuri, este potrivit specialistilor un paienjenis de lacuri unite prin canale cu vegetatie specifica zonelor umede, de trestii, rachite, salcii, nuferi sau alte plante acvatice. Aceasta vegetatie este consumata de animale. Totodata, aceste zone sunt protejate chiar si de canicula si asta pentru ca o parte dintre ele sunt alimentate de niste izvoare subterane.

Izvoarele subterane

Un alt potential al zonei ar fi reprezentat de izvoarele subterane care ar fi de altfel legendare. Aceste izvoare erau inainte de razboi baile Vacaresti si asta pentru ca lumea credea ca apa izvoarelor avea puteri tamaduitoare, de altfel, unii mai cred si acum si vin si iau cu galetile. Lasand la o parte povestile, izvoarele exista. De exemplu, asta toamna tarziu dupa ce a fost o seceta puternica, ne-am dus acolo si in continuare zonele umede erau acolo, mai explica Lascu.

Initiativa construirii unui parc natural in Vacaresti, laudata de expertii internationali

Dupa ce a fost publicat articolul din National Geographic, iar grupul de initiativa a fost incurajat verbal de ministrul mediului pentru acest demers, Helmut Ignat, fotograful care a prins cadrele publicate si in revista si care s-a implicat foarte mult in documentarea informatiilor, a facut mai multe postere cu imaginile luate in groapa Vacaresti si a facut o expozitie la scuarul Coltea din Piata Universitatii. Intre 6 si 13 iulie 2012, a avut loc Conferinta Mondiala RAMSAR la Bucuresti, un eveniment ecologic mondial de mare importanta. Expozitie s-a mutat la Conferinta. Acolo erau reprezentanti ai circa 200 de organizatii de mediu din toata lumea. Toti au vazut expozitia, au avut in dosar o mica descriere in care aflau detalii, iar guvernatorul Deltei Dunarii, in cuvantul de salut al conferintei, printre realizarile Romaniei in zonele umede, a facut o scurta prezentare a acestui proiect, adica a unei posibile instituiri in viitor a unui sit Ramsar (organizatie mondiala de mediu- n.r.) la Vacaresti. Deci a fost o super promovare. Ca urmare, a venit seful Ramsar Europa, un personaj important pe problemele de mediu, apoi directorul WWF International si WWF Romania si s-au dus acolo si au vazut, plecand foarte impresionati si entuziasmati, detaliaza Cristian Lascu. Potrivit acestuia, reactia oficialilor de profil a fost una de incurajare, considerand initiativa de transforma zona Vacaresti intr-un parc natural urban ca una laudabila, avand in vedere tocmai trendul european si global, acela de intoarcere al omului urban la natura.

Florin Stoican, autorul studiului de fundamentare

Lascu si echipa din jurul proiectului au apelat la experienta lui Florin Stoican, presedintele organizatiei de mediu Kogayon din Horezu. Ei sunt foarte buni, au instituit mai multe parcuri nationale, au blocat in Parlament legea vanatorii, care spunea ca poti vana in rezervatii naturale. Stoican a acceptat sa coordoneze proiectul si a muncit cateva luni de zile si s-a facut un dosar solid, pentru ca numai cu un astfel de dosar te poti duce la Academia Romana, care este primul pas si poate unul dintre cele mai grele. Aria protejata se declara in orice tara atunci cand forul stiintific suprem spune ca este vorba de un patrimoniu natural care trebuie prezervat. Depunerea s-a facut in februarie si acum, in mai, Academia Romana, care a deliberat nefiind o decizie usoara si pentru ei, dar care s-a convins ca este vorba de o biodiversitate extraordinara, a dat aviz favorabil pe aceasta documentatie, adauga Lascu.

Ce se intampla cu proprietarii

Redactorul-sef al publicatiei este de-acord ca proprietarii trebuie sa primeasca ce e al lor, dar ca aceasta decizie depinde numai de autoritati, care trebuie sa-si faca treaba. Proprietarii zic ca au si ei niste drepturi acolo, lucru pe care noi nu-l contrazicem, dar aia nu mai tine de noi. Ei are trebui sa primeasca niste despagubiri rezonabile, esalonate, ca rezervatia sa nu fie blocata, dar nici ei sa nu ramana cu ochii in soare, ca nu este corect. Cu toate astea, sunt unii proprietari care vin si cer 1.000 de euro pe metrul patrat, cu toate ca ei au avut acolo o gradina de zarzavat, asta nu este corect. Foarte greu a fost sa convingem diversa lume care nu cunoste legea, ne spuneau ca sunt proprietari si ca nu se poate face. Le spuneam, oameni buni, prevaleaza interesul public. Asa nu ai mai face niciun parc national sau nicio rezervatie in Romania pentru ca nicaieri nu a fost parloaga nimanui, conchide Lascu. In urmatorul articol din cadrul dosarului Adevarul despre balta Vacaresti vom discuta despre cat ar costa ca spatiul sa fie amenajat ca un parc natural intraurban si cat ar dura acest lucru dupa ce ar fi declarat arie protejata. De asemenea, vom afla ce inseamna instituirea unui parc natural de 180 de hectare in mijlocul Bucurestiului, atat pentru capitalul ecologic al tarii, cat si pentru imaginea Romaniei pe plan mondial si asta in conditiile in care tot mai multe tari au strategii de intoarcere la natura si biodiversitate. Totodata, vom afla despre parerile presedintelui asociatiei Salvati Delta si Dunarea, Liviu Mihaiu, si ale academicianului Dan Munteanu fata de instituirea parcului, dar si cum vad proprietarii de teren proiectul. /Adevarul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/balta-vacaresti-1_5200fb65c7b855ff56ae9d0e/index.html