Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2013 cuprins

Cooperare sârbo-română pentru managementul situaţiilor de urgenţă

Autorităţile din Serbia şi cele din Regiunea Vest din România vor avea până la finalul anului viitor, un sistem performant de avertizare a inundaţiilor. Proiectul, finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră IPA, România – Republica Serbia, a fost prezentat astăzi la Reşiţa. Parteneri ai Consiliului Judeţean Caraş-Severin sunt Ministerul de Interne din Republica Serbia şi Universitatea de Vest din Timişoara. Pe raza judeţului Caraş-Severin vor fi instalate 10 staţii de măsurare a debitelor râurilor Timiş şi Bistra, dar şi senzori care măsoară viteza de topire a zăpezii pe Muntele Mic. Toate aceste date vor fi centralizate într-un centru de comandă. Managerul de proiect, Victor Naidan, explică cum va funcţiona acest sistem de avertizare şi de reacţie în cazul apariţiei unor unor situaţii de urgenţă. La acest sistem automat de predicţie vor avea acces atât serviciile hidro-meteorologice din Serbia şi din regiunea Vest, cât şi lucrători ai Serviciilor pentru situaţii de urgenţă. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/audio-cooperare-sarbo-romana-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta/

Teme de mediu

Potential mare, promovare scazuta

În judeţul Caraş-Severin nu se face mare lucru pentru promovarea şi punerea în valoare a cascadei Bigăr, deşi frumuseţea şi unicitatea acesteia este recunoscută pe plan mondial. Cascada de la paralela 45 aparţine de Ocolul Silvic de la Bozovici, dar în acelaşi timp este situată pe raza Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, unde conform legii este interzisă realizarea oricărei amenajări. După cum ne-a declarat directorul Direcţiei Silvice din Caraş-Severin, Ştefan Stănescu, tot ce pot face angajaţii Ocolului, este să menţină curăţenia în zonă şi să amplaseze panouri. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/potential-mare-promovare-scazuta/

Voluntarii Let’s do it, România numără mormanele de gunoi din Timiş folosind aplicaţia TrashOut

TrashOut este cea mai recentă aplicaţie pentru smartphone, pe care voluntari Let’s Do It România o pot folosi pentru cartografierea mormanelor ilegale de gunoaie din judeţul Timiş. Evenimentul în care va avea loc curăţenia generală va începe pe 28 septembrie. Cu ajutorul TrashOut, în săptămânile rămase până la marea curăţenie, orice posesor de telefon mobil inteligent poate cartografia depozitele ilegale de gunoaie din judeţul Timiş. Astfel, pe 28 septembrie, când se va da startul campaniei de curăţenie, voluntarii vor şti exact unde să meargă pentru a culege gunoaiele lăsate în urmă de alţii. „Primul pas spre curățenia din 28 Septembrie este cartarea teritoriului pentru a găsi zonele cu probleme din județul nostru. Rugăm pe această cale toți posesorii de smartphone să-și instaleze gratuit aplicația TrashOut de pe www.TrashOut.me și să raporteze mormane de gunoi ilegale găsite de ei și răspândite în arealul natural al României. Aplicația este disponibilă pentru iPhone, Android și Windows Phone”, au anunţat organizatorii campaniei „Let’s do it, România!”. O altă noutate este dată de venirea în România a cinci străini care vor pune la punct ultimele detalii înainte de startul campaniei de curăţenie. Umăr Sesay din Dubai, Fedora Bonita din Indonesia, Charles Chang din Taiwan, Reeda Hamadeh din Liban şi Moamen Ossama Ramadan din Egipt vor lucra împreună cu EcoStuff România pentru a pune la punct campania Let’s Do It! în județul Timiș. /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/voluntarii-let%E2%80%99s-do-it-romania-numara-mormanele-de-gunoi-din-timis-folosind-aplicatia-trashout/actualitate/2013/08/07/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Aradul avansează!

Judeţul Arad este pionierul în România al unui proiect care aduce normalitea în peste o sută de mii de gospodării din mediul rural: masterplanul pe apă şi canal. Ieri s-a semnat al 11-lea contract din cele 14, pentru prima fază a acestui demers important, în urma căruia, cel târziu până în anul 2016 majoritatea arădenilor va trăi în condiţii fireşti de civilizaţie pentru acest secol XXI. Dar nu este tot! În anii următori toate localităţile cu peste 2000 de locuitori vor putea beneficia de aceleaşi facilităţi: apă la robinet, toalete în casă. Cei care sunt tentaţi să zâmbească ar face bine să se mai gândească: la ţară cei mai mulţi români încă mai au wc în fundul grădinii şi trag apa cu pompa manuală sau o aduc de la cişmeaua din colţ, cu bidoane, pe bicicletă! Aradul va fi un model de dezvoltare pentru toate celelalte judeţe, ajungând la acest nivel după ce va cheltui câteva sute de milioane de euro, o sumă colosală pentru economia României şi care chiar nu e motiv de ironii sau persiflare. E greu peste tot în ţară, toate lucrările majore pe bani guvernamentali stagnează. Aici însă intervine priceperea în scrierea proiectelor europene şi atragerea finanţărilor din străinătate. La acest capitol judeţul Arad este printre primii la nivel naţional, dacă nu chiar primul, trăgând 300 de milioane de euro doar pe două proiecte de mare anvergură care vor rezolva problema deşeurilor (masterplanul pe deşeuri, cu tomberoane ecologice, deponee şi staţii de transfer în tot judeţul) şi a apei potabile (cu un păienjeniş de staţii de epurare, pompare şi reţele de canalizare). Aceste proiecte merg în paralel cu refacerea infrastructurii în localităţile vizate, ceea ce înseamnă că se împuşcă mai mulţi iepuri dintr-o dată, prin aceeaşi investiţie! Nu dorim cu orice preţ să zugrăvim o imagine idilică a Aradului. Dar meritele trebuie recunoscute, atunci când există! Iar faptul că suntem deschizători de drumuri, în vremuri care din nefericire ne arată cât de rămasă în urmă e ţara noastră la nivel european, este incontestabil! Sigur că va exista deranj, că înainte să fie mai bine va fi puţin mai rău, pentru că străzile trebuie răscolite pentru realizarea reţelei, trotuarele trebuie sparte pentru branşamente. Sigur că va exista un disconfort până când lumea se va obişnui că aruncarea gunoiului şi trasul apei la wc costă bani. Vor fi unii indignaţi, alţii sideraţi de faptul că li se schimbă rutina zilnică. Dar Aradul va progresa şi o face devansând şi viitoarele centre de regiuni, şi judeţele cu susţinere politică mai mare, şi pe cele păstorite de politicieni cu nume sonor agreat la Bucureşti. O face pe puteri proprii, pe inspiraţia şi iscusinţa celor de la Consiliul Judeţean care au ştiut să acceseze bani europeni pentru confortul arădenilor. Ca de fiecare dată când se construieşte există şi discuţii legate de calitatea şi de onestitatea constructorului. Aici însă este treaba instituţiilor de specialitate să ţină lucrurile în frâu. Să admitem, de bună credinţă, că aceste proiecte sunt un mare pas înainte pentru Arad. Restul trebuie să îi preocupe pe cei plătiţi să fie cu ochii în patru, să prevină derapajele. În istoria zilei de azi rămâne că, în vremuri de austeritate gravă, de criză profundă, Aradul avansează! /www.vestic.ro AR, http://www.vestic.ro/articol_31576/aradul-avanseaza.html