Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2013 cuprins

Teme similare

Un sat, un puţ, o bătrână…

Localnicii din Băceşti împart frăţeşte un singur puţ cu diametrul cât fundul de mămăligă... Mai sunt vreo două izvoare naturale ceva mai departe de sat, dar acolo nu ajung decât căruţaşii sau puţinii săteni care au în curte o maşină. Suflul caniculei ne-a suspendat între cer şi pământ pe uliţa unui sat argeşean nu foarte înstărit care suferă amarnic de sete. Nu se află prea departe de Piteşti locul unde am ajuns într-un miez de zi cu “stropitori” pufoşi pe cer… Norii zemoşi captaţi de lacurile de pe Valea Argeşului, presărate mai acana de aşezare, sunt priviţi ca o fată Morgana de localnicii din Băceşti, care împart frăţeşte un singur puţ cu diametrul cât fundul de mămăligă… Mai sunt vreo două izvoare naturale ceva mai departe de sat, dar acolo nu ajung decât căruţaşii sau puţinii săteni care au în curte o maşină.

Apă cu porţia pentru sătenii din Băceşti

Satul Băceşti aparţine de comuna Drăganu. Pe aşa-zisa fântână publică săpată la vreo 20 de metri adâncime, tanti Filofteia Vlădescu, o femeie văduvă, de 81 de ani, stă cu ochii ca pe butelie, nu cumva un creştin să se lăcomească şi să care acasă mai multă apă decât îi trebuie pentru strictul necesar. Raţia de bun-simţ ar fi de patru găleţi pentru o familie cu doi adulţi şi un copil. Consătenii nu întind coarda şi respectă această lege nescrisă.

Cu capac protector, puţul cel mai de preţ pentru sătenii din Băceşti tronează la capul ţarinii. Este spoit şi-l înconjoară un gard din uluci văruite. Îi ţine de urât o măsuţă pentru sprijinitul găleţilor. Locul unde se găseşte fântâna în care nu încape un trunchi de om este bine întreţinut, spre lauda localnicilor. “Apa este rece, limpede şi bună de băut, nu şi pentru lăut…”, ne dă raportul tanti Filofteia.

Jgheabul – interzis animalelor Există şi un jgheab alături, la fel de îngrijit, dar se pare că a fost construit doar de… decor, întrucât apa din puţul asupra căruia am zăbovit în reportaj nu este suficientă pentru a sătura şi vitele din sat. Animalele se adapă din nişte gropi (nu pot fi numite heleşteie) săpate de săteni din loc în loc. Dacă Bunul Dumnezeu le dă oamenilor ploaie, bazinele improvizate se umplu pe cale naturală, în caz contrar Cel de Sus este înlocuit cu… mai-marele de la primărie care, doar la cererea expresă a cetăţenilor, trimite în zonă cisterne pentru a umple găurile făcute în pământ.

Speranţa… seacă ultima. Nea Ştefan are 78 de ani şi nu a trăit, până acum, clipa în care să i se aplece de la atâta apă în gospodărie. Bătrânul zicea că, în zilele caniculare, “îşi face plinul” de 3-4 ori, cu apa rece din puţul de la capul uliţei, iar setea vitelor o potoleşte cum numai el ştie… Omul speră că primarul de acum se va îndura să introducă şi în satul însetat apa potabilă, chiar dacă a trecut de multişor campania electorală. De când practică acest… sport naţional, ne mirăm că nu s-a adâncit poteca în dreptul curţii…. Tot cărând la găleţi, nea Ştefan o ia ca pe un exerciţiu de întreţinere a bătrâneţii şi se gândeşte ce bine îi va fi lui atunci când va stăpâni un robinet instalat de meseriaşi în curticica lui…Crenguţa, vecina de peste drum, are o treime din vârsta lui nea Ştefan şi crede, ca Andra, că “Inevitabil va fi bine”. În ritmul tinereţii, fata de pe uliţă spune că este dispusă să plătească oricât, numai să aibă şi ea apă curentă, mai ales că este proaspătă mămică şi are întruna de spălat după cea mică. În toată această poveste am găsit şi un căruţaş… cârcotaş. Nea Ion se teme că apa introdusă de primărie nu este de calitate şi anunţă din căruţă că se va aproviziona şi după această ispravă de la un anume izvor, dibuit în pădurea de la orizont.

“Bună-rea, apă să fie!”

- Bună-rea, să bage primarul apă, măcar să curgă la robinet… Eu ştiu că apa din reţeaua publică este tratată. Mult mai periculoasă pentru rinichi este apa de izvor, din cauza calcarului. Ei, dar nu o să murim noi din cauza apei… Ce ţi-e ursit în frunte ţi-e pus, a spus împăciuitor nea Ştefan. - Las’ că tu îi ţii partea primarului… Dar lumea se plânge că nu poate face baie cu apa din reţeaua publică. Apa din conductele care trec prin Drăganu nu este bună nici de băut, nici de lăut. Tot mai sigur este izvorul, care este plin de minerale, a zis nea Ion. - Nea Ioane, eu cred că, pentru matale, cel mai bine ar fi să curgă pe conductă nişte… ţuică, a încheiat gâlceava Crenguţa.

Promisiuni din campania electorală… veştejită de caniculă Pe un drum asfaltat ca-n palmă am urcat în satul Băceşti şi, odată ajunşi pe platou, ne-am spus: “P-aci ori stă un ştab, ori sunt pensiuni turistice”. Când am ajuns pe uliţa cu pietriş şi am stat de vorbă cu localnicii, ne-am dat seama că ambele variante au fost greşite. Am găsit o comunitate săracă, cu vedere la nişte peisaje de pus în ramă. Am coborât cu picioarele pe pământ şi am ajuns în biroul primarului din Drăganu, Aurelian Maria. Primul gospodar ne-a asigurat că proiectul la care tânjesc de atâta amar de vreme localnicii din Băceşti prinde contur. Lucrările la reţeaua de apă potabilă sunt demarate şi se află într-o anume etapă. Ţevile au fost introduse în pământ, iar în continuare trebuie construite baza de colectare şi căminele de apă. Ar mai trebui circa un miliard de lei vechi pentru ca oamenii din Băceşti să se răcorească la cişmeaua din curte. Aşa că poate la anul va fi pusă reţeaua… electorală în funcţiune. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/16464-un-sat-un-put-o-batrana.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORAL

Teme ABA

Turiştii caută ziua algele pe care le adună ABADL noaptea

Algele, care vară de vară erau vedetele jurnalelor de ştiri, au fost până acum date dispărute. Constată asta, zilnic, turiştii veniţi pe litoral. Răspunsul legat de dispariţia algelor a venit imediat, dar nu de la poliţişti, ci de la reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL). „În ultima perioadă, dar mai ales în ultimele două nopţi, angajaţii ABADL au intervenit cu precădere în staţiunea Mamaia pentru scoaterea algelor din apă. De această dată, nu am mai aşteptat să ajungă algele la mal. Cu un utilaj specializat al ABADL, algele sunt culese direct din apă, ele fiind în suspensie la mal. Zonele în care au fost cantităţi mai mari de alge au fost între hotelurile Dacia - Parc, Azur - Doina şi Rex - Modern”, a declarat purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton. Acesta a precizat că la nivelul întregului litoral acţionează trei formaţii de lucru ale ABADL. „Formaţia nord are în subordine plajele din Năvodari, Mamaia şi Constanţa. Formaţia centru asigură curăţarea plajelor în Eforie Nord, Eforie Sud şi Costineşti. Formaţia sud se ocupă de toate staţiunile între Olimp şi Vama Veche”, a explicat Cătălin Anton. Potrivit acestuia, de la începutul sezonului estival şi până în prezent au fost ridicate 4.000 de tone de alge, mult mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. /Telegraf, http://www.telegrafonline.ro/1375822800/articol/242370/turistii_cauta_ziua_algele_pe_care_le_aduna_abadl_noaptea.html