Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2013 cuprins

Litoralul românesc poartă an de an semnătura algelor

Noapte de noapte, angajații ABADL strâng algele de pe litoralul românesc. Uneori cantitatea este atât de mare, că aceștia sunt puși în mare dificultate. Numai de la începutul anului au fost strânse peste 4 mii de tone de alge.

Algele apar în mod deosebit atunci când temperaturile din aer cresc. Iar cele mai afectate plaje sunt în Mamaia. Dacă vor să evite acest fenomen, turiștii aleg alte stațiuni.

Prezenţa masivă a algelor în apa mării, în afară de disconfortul pe care îl provoacă, nu afectează în niciun fel sănătatea turiştilor. Chiar și așa aceștia se simt de cele mai multe ori deranjați. Anii trecuţi, mii de tone de alge au fost colectate de pe plajele româneşti. În cazul în care cantitatea va creşte reprezentanții ABADL spun că vor mări atât numărul de oameni şi utilaje. /Litoral TV, http://www.tvlitoral.ro/litoralul-romanesc-poarta-an-de-an-semnatura-algelor/

Turiştii se bălăcesc printre verzituri

4.000 de tone de alge au fost deja strânse de pe plaje

Peste 4.000 de tone de alge au fost strânse de pe plaje, de la început acestui sezon estival. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (A.B.A.D.L.) Constanţa, în mai multe staţiuni de pe litoral au apărut alge, dar toate cantităţile sunt strânse de către lucrătorii A.B.A.D.L. pe parcursul nopţii. „Se monitorizează, în fiecare seară, zona litorală şi, acolo unde sunt probleme, se acţionează în cele trei formaţiuni“, ne-au declarat specialiştii A.B.A.D.L. Cele trei formaţiuni la care fac referire sunt Nord, care acţionează în Năvodari, Constanţa, formaţiunea Centrală, care se ocupă de strângerea algelor din staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi Costineşti, şi formaţiunea de Sud, care acţionează din staţiunea Olimp până în Vama Veche. Toţi operatorii de plaje au fost anunţaţi de către A.B.A.D.L. să lase porţiuni libere, de 4-5 metri lăţime de la linia ţărmului până la primul rând de şezlonguri, pentru ca utilajele să poată acţiona cu uşurinţă, însă intervenţia se face numai pe timpul nopţii, deoarece în timpul zilei sunt turişti pe plaje. Dacă, pentru moment, situaţia este sub control, conducerea A.B.A.D.L. Constanţa spune că, în cazul în care cantitatea de alge va creşte, vor fi nevoiţi să apeleze la contractele suplimentare semnate cu firme terţe şi dacă este necesar, aşa cum s-a procedat în ultimii ani, se va mări atât numărul de oameni, dar şi al utilajelor. Prezenţa masivă a algelor în apa mării, în afară de disconfortul pe care îl provoacă, nu afectează în niciun fel sănătatea turiştilor. Eutrofizarea este un fenomen care apare în timpul verii, când la temperaturi ridicate cresc şi concentraţiile de nutrienţi din apă. Procesul este cauzat de cantităţile mari de substanţe nutritive prezente în apă care, în asociere cu diferiţi poluanţi, au un efect negativ, de reducere a biodiversităţii. Unul din primele semne ale prezenţei unei cantităţi mari de nutrienţi este dezvoltarea din abundenţă a algelor, fenomen cunoscut sub denumirea de „înflorire algală“. Înflorirea algală şi dezvoltarea plantelor acvatice determină, însă, reducerea transparenţei apei şi a oxigenului din apă. Nutrienţii sunt compuşi chimici ai azotului şi fosforului de tipul azotiţilor, azotaţilor, azotului amoniacal, azotului total, fosforului dizolvat şi fosforului total. Anii trecuţi, mii de tone de alge au fost colectate de pe plajele româneşti. S-a ajuns chiar la implementarea unor soluţii inedite pentru a diminua cantitatea de alge care ajunge la ţărm: montarea unor plase în larg, dar aceasta este posibilă doar acolo unde plaja este amenajată în golfuri. Un experiment de acest fel a fost realizat anul trecut, la Eforie, unde voluntarii Oceanic Club au investit doar 1.000 euro pentru protecţia coastei. /Observator, http://observator.ro/215283/turistii-se-balacesc-printre-verzituri-215283.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

«Scăldatul interzis» la Jiu!

Autorităţile fac încă o dată apel la populaţie să nu se scalde în Jiu. Asta pentru că, deşi pe malul râului au fost amplasate plăcuţe cu «Scăldatul interzis», doljenii se duc nestingheriţi pe plaja de la Jiu. Administraţia Bazinală de Apă «Jiu» Craiova atenţionează, încă o dată, că este interzisă îmbăierea în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condiţiile pentru a fi folosite în acest scop. Conducerea ABA «Jiu» revine cu acest avertisment deoarece creşterea temperaturilor din ultima lună a adus tot mai mulţi cetăţeni pe malurile râului Jiu pentru a se scălda. Precizăm că Administraţia Bazinală de Apă «Jiu» a luat de mult timp măsuri în privinţa atenţionării înotului în râul al cărui nume-l poartă instituţia. Pentru a conştientiza populaţia de riscul pe care şi-l asumă dacă se scaldă în apele Jiului - expunere la îmbolnăvire şi înec - ABA «Jiu» Craiova a amplasat pe malul râului plăcuţe cu «Scăldatul interzis».

ABA «JIU»

Pentru a fi cât mai vizibil avertismentul, conducerea ABA “Jiu”, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Dolj a decis ca, în perioada următoare, să mai amplaseze câteva plăcuţe de atenţionare de-a lungul râului Jiu, în locurile unde cetăţenii, pe propria răspundere, fac baie. Pericolul cel mai mare la care se expun cetăţenii făcând baie în Jiu este înecul. La acesta se adaugă şi riscul major de a se îmbolnăvi, apa nefiind curată, neîndeplinind condiţiile de îmbăiere. Drept urmare, am decis să mărim numărul plăcuţelor cu «Scăldatul interzis» sau « Pericol de înec». Deşi în fiecare an montăm astfel de plăcuţe, ne confruntăm cu fenomenul dispariţiei acestora. Din anumite motive, cetăţenii preferă să le distrugă, decât să respecte avertismenul inscripţionat.Directorul SGA Dolj, Florinel Stancu. /Editie Speciala, http://www.editie.ro/articole/actualitate/scaldatul-interzis-la-jiu.html

Indiferenţa curge pe Jiu/Pericolele Jiului, ignorate

Plaja temporară de la barajul de la Işalniţa de pe malul Jiului atrage în fiecare vară sute de doljeni, care ignoră avertismentele instituţiilor abilitate. Câteva construcţii sezoniere pe post de baruri şi şezlongurile amplasate pe nisip întăresc în mod eronat doritorilor de plajă ideea că au găsit locul ideal pentru o zi de relaxare. Doljenii iau cu asalt la sfârşit de săptămână sau în zilele caniculare plaja de la barajul de la Işalniţa. Pe drumul ce duce spre locul forţat numit plajă, dat fiind faptul că acest lucru presupune un loc amenajat special pentru scăldat şi plajă, sunt montate plăcuţe cu mesajul „Pescuitul şi scăldatul interzise“. Cei care caută un loc de relaxare şi răcoare ignoră cu bună ştiinţă avertismentele de pe tăbliţe. Câţiva pescari stau liniştiţi în preajma barajului în aşteptarea peştelui, alt pescar mai aventuros, cu o barcă gonflabilă, aruncă momeala în apă. Tăbliţele cu avertismente par să fie simple elemente de decor. Şi cei care aleg să se bronzeze sau să se răcorească în apa Jiului le tratează cu aceeaşi indiferenţă. În plus, la câţiva metri de baraj, Jiul este trecut cu căţelul în braţe, în căutarea umbrei de pe malul celălalt. Ce contează că există curenţi de aer şi se pot forma vârtejuri! Umbra e mai importantă decât viaţa?! Acesta este probabil principiul după care se ghidează la orele amiezii cei care au decis să treacă cu bagajele în braţe de pe un mal pe altul al Jiului.

Plajă printre gunoaie şi baie în apă murdară

Gunoaiele tronează pe plajă, întregind tabloul, semn că pe aici a fost o activitate intensă la sfârşit de săptămână. Cutiile de bere, peturile, paharele din plastic şi alte reziduuri nu deranjează pe nimeni. Bronzul e mai important. Ce atâta sănătate şi aer curat?! Dacă te aventurezi într-o plimbare pe malul Jiului, pe plaja atât de căutată de doljeni, poţi face un meniu al zilei precedente, fără prea mare efort. Unii s-au încumetat probabil şi la un grătar, căci jarul a rămas mărturie a trecerii unor gurmazi, care nu au putut renunţa la un prânz copios nici într-o zi de plajă.

În plus, nici apa nu este foarte curată. Gunoaiele sunt prezente şi aici. Dar ce-i pasă doljeanului?! Trece prin zonele cu apă verzuie pentru a se răcori acolo unde apa ajunge la genunchi. Ce dacă Direcţia de Sănătate Publică Dolj şi Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu avertizează că zona este un loc neamenajat corespunzător? Lor nu le pasă. Fiind vorba de o apă curgătoare, adâncimea locului în care se scaldă nu este cunoscută, se pot forma vârtejuri, la fel cum scădatul în astfel de zone înseamnă expunerea la îmbolnăviri prin leptospiroză, meningită, boli de piele - micoze, eczeme, boli digestive - boală diareică, hepatită de tip A, holeră, febră tifoidă, dizenterie, afecţiuni ale ochilor şi urechilor - blefarite, conjunctivite, otite, sinuzite. Şi, din nou, lor nu pare să le pase. Ba, mai mult, copiii sunt şi ei poftiţi de părinţi la o baie în Jiu. Pentru ca tabloul să fie complet, cei care încearcă să atragă atenţia sau pur şi simplu vor să afle ce anume îi determină să facă astfel de alegeri sunt huliţi şi înjuraţi, aşa cum am fost şi noi când am încercat să-i intervievăm. Inconştienţă, nepăsare faţă de propria viaţă sau sănătate sunt principiile după care se ghidează. Şi uneori se manifestă prin distrugerea sau furtul plăcuţelor de avertisment. „Pericolul cel mai mare la care se expun cetățenii făcând baie în Jiu este înecul. La acesta se adaugă și riscul major de a se îmbolnăvi, apa nefiind curată, neîndeplinind condițiile de îmbăiere. Drept urmare, am decis să mărim numărul plăcuțelor cu «Scăldatul interzis» sau «Pericol de înec». Deși în fiecare an montăm astfel de plăcuțe, ne confruntăm cu fenomenul dispariției acestora. Din anumite motive, cetățenii preferă să le distrugă decât să respecte avertismenul inscripționat“, a precizat, Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, într-un comunicat de presă, semnat de directorul Florinel Stancu.

O invitaţie „discretă“

Vorbim de un loc neamenajat pentru scăldat şi înot. Şi, totuşi, unii s-au gândit că, dacă tot apare o plajă pe aceste locuri, n-ar strica să ridice câteva construcţii sezoniere, cu şezlongurile şi umbrelele aferente. La Primăria Işalniţa sunt înregistrate câteva contracte de închiriere pentru o tarla şi o parcelă ce aparţin instituţiei. Întrebaţi dacă ştiu că acolo s-au ridicat câteva „baruri“, viceprimarul localităţii, Eugen Bălan, răspunde: „Noi avem câteva contracte de închiriere pentru o tarla şi o parcelă. Ne-au spus că vor să pună nişte umbrele. Nu ştiu ce este acolo. Nu eu mă ocup. Trebuie să mergem la faţa locului. Dacă am timp, o să merg, dar avem şi alte probleme la primărie“. Din nou indiferenţă. Încercând să vorbim cu unul dintre cei care deţin construcţiile sezoniere şi şezlongurile, ne-am lovit de refuzul acestuia. Ocupat cu strângerea câtorva peturi şi resturi menajere din zona şezlongurilor, ne-a precizat că intenţia a fost doar să facă ceva frumos, atât. Şi în rest nimic mai mult, doar refuzul unei declaraţii oficiale. Şi, totuşi, Administraţia Bazinală de Apă Jiu face precizări prin purtătorul său de cuvânt, Camelia Bărbuţu: „Plaja de la barajul de la Işalniţa, care apare în fiecare vară din cauza temperaturilor ridicate şi a secării Jiului, este o zonă de protecţie, o zonă inundabilă. Folosirea termenului de plajă se referă la o zonă amenajată special pentru scăldat şi bronzat. Administraţia Bazinală de Apă Jiu atrage în fiecare an atenţia populaţiei prin montarea acelor plăcuţe pe care e specificat că scăldatul şi înotul sunt interzise. Pericolul este înecul. Dacă acele şezlonguri sunt amplasate în albia de protecţie, în zona inundabilă, ele nu au ce căuta acolo. Faptul că vine cineva şi îşi pune păturica la plajă nu intră în incidenţa noastră. Nu avem o bază legală să-i amendăm, ca şi persoane fizice. Dreptul nostru e de a le atrage atenţia că se expun pericolului înecului şi faptului că apa nu este curată şi de aici pericolul de îmbolnăvire. “. /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Reportaj/2013-08-07/Indiferenta+curge+pe+Jiu