Cod-f-pc-4 revista presei 8-9 noiembrie 2011 cuprins

Ogoarele "plâng" după ploaie

Seceta împiedică agricultorii să însămânţeze terenurile. Din cauza secetei din ultimele luni, agricultorii nu îşi pot lucra terenurile. Până acum, în judeţul Hunedoara, au fost însămânţate doar cinci mii de hectare de teren arabin din cele aproximativ 80 de mii.

În judeţul Hunedoara au fost însămânţate, până în prezent aproape patru mii de hectare de grâu o mie cu alte culturi. Comparativ cu anul trecut, în aceeaşi perioadă, suprafaţa însămânţată a scăzut la jumătate. Lucrările agricole de toamnă par să bată pasul pe loc, iar ţăranii sunt disperaţi din această cauză. Problema majoră este aceea că, ogoarele ar fi trebuit lucrate până acum, iar cerealele să fi fost deja în pământ. Acest lucru va afecta recolta de anul viitor. "Seceta din acest an a dat peste cap aproape toate lucrările agricole specifice toamnei. Dacă ar fi să ne gândim că numărul terenurilor însămânţate din această toamnă s-a înjumătăţit, comparativ cu anul precedent, ne putem aştepta ca anul viitor să nu avem o producţie prea bogată. Pământul este foarte uscat, iar agricultorii nu pot nici măcar să îşi are terenurile, nici nu mai vorbim despre însămânţat în anumite zone ale judeţului. Din cele cinci mii de hectare însămânţare, pe aproximativ o mie de hectare au fost semănate legume sau rapiţă, iar pe restul grâu. Chiar dacă, anul acesta, pe majoritatea hectarelor a fost semănat grâu, numărul este aproape la jumătate faţă de anul precedent, când au fost însămânţate aproximativ opt mii de hectare cu grâu", a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Hunedoara, Ioan Ştefan. Chiar dacă ne apropiem cu paşi repezi de iarnă, agricultorii din judeţ nu prea se încumetă să demareze lucrările de însămânţare, de teamă că vor munci degeaba. Ploile nu îşi vor face apariţia, decât după jumătatea acestei luni. Toamna aceasta a fost destul de "dură" cu agricultorii, care până acum ar fi trebuit să încheie lucrările de însămânţare a terenurilor. În judeţul Hunedoara nu a mai plouat de câteva luni, aşa cum ar fi trebuit, pentru ca terenurile să poată fi lucrate. Potrivit meteorologilor, ar trebui să plouă cu minimum 40 de litri pe metru pătrat, timp de trei-patru zile, pentru ca pământul să îşi revină şi culturile de toamnă să fie pregătite. Meteorologii spun că, până la jumătatea acestei luni, sunt şanse slabe de precipitaţii. Glasul Hunedoarei HD -

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Maşini de 500.000 de lei pentru Direcţia Apelor Argeş Vedea. Vezi ce maşini au instituţiile publice!

Direcţia Apelor vrea patru autoturisme 4x4 de culoare neagră, pe motorină. Parcul auto al instituţiilor publice din Argeş numără maşini de la Dacia, Skoda, Subaru, BMW sau Jeep. În Argeş, instituţia care sfidează criza este Direcţia Apelor Argeş Vedea, subordonată Administraţiei Naţionale Apele Române. Cu un director care a fost suspendat din funcţie, de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, în scandalul microhidrocentralelor din zona Transfăgărăşanului, instituţia pare să-şi desfăşoare activitatea fără probleme şi a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice cererea de oferte pentru cumpărarea de patru autoturisme 4x4, cu care inspectorii să meargă în teren pentru verificări. Valoarea totală alocată acestor achiziţii este de 509.186 lei, exclusiv TVA, ceea ce înseamnă că pentru fiecare se va plăti în jur de 30.000 de euro. Conform caietului de sarcini, principalele caracteristici tehnice ale automobilelor sunt: culoare neagră, motorizare diesel, cilindri de 2000-2200 centimetri cubi, tracţiune 4x4, Sistem „keyless start” şi trapă acţionată electric. Parcul auto al instituţiilor publice din Argeş. Poliţia argeşeană este cea mai dotată la capitolul autoturisme, cu un număr total de 242, printre care şi un ATV. Automobilul de serviciu al inspectorului şef Nicolae Dumitru este un Jeep Grand Cherokee, din 2004. O altă instituţie cu parc auto este Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Argeş. În anii 2006 şi 2007, aici au venit 14 maşini achiziţionate de conducerea APIA de la Bucureşti. Patru Hyundai Tucson şi 10 Loganuri folosesc în interes de serviciu directorul şi subordonaţii. “Este cel mai mare număr de maşini distribuite de APIA unui judeţ din ţară, pentru că m-am zbătut mult. Nu ştiu cât costă, pentru că ne-au venit de la Centru. Avem o limită de combustibil de 600 de litri de automobil pe lună, dar nici jumătate nu consumăm. Acum le avem trase pe dreapta pentru că am cam încheiat controalele în teren”, spune Marius Stroescu, director APIA Argeş. La Inspectoratul Şcolar, sunt trei automobile de serviciu, achiziţionate începând cu 2000: o Skoda Octavia, cumpărată în 2008, cu care circulă inspectorul general, un Cielo şi un Subaru Forester cu care merg în inspecţii subalternii.

“Skoda a costat sub 60.000 de lei, de restul nu ştiu. Am mai avea nevoie de un microbuz, că noi la o activitate plecăm mai mulţi. Am mai avut unul, dar l-am dat la Şcoala Vlădeşti pentru transportul elevilor, că era necesar”, ne-a spus Gabriel Bratu, inspector general ISJ Argeş. Opt maşini la Prefectură: Instituţia Prefectului are un parc auto cu opt autoturisme: un Tuareg, două VW Vento, două Nubira, un Cielo şi două Dacia Logan. În plus, atât Prefectura, cât şi Primăria Piteşti au primit în comodat de la Uzina Dacia câte un Duster a câte 16.000 de euro. Edilul Piteştiului va circula în curând şi cu un BMW de 64.000 de euro împrumutat de dealerul Motor Ag./Adevărul local,

http://www.adevarul.ro/locale/pitesti/Masini_de_500000_de_lei_pentru_Directia_Apelor_Arges-_Vezi_ce_masini_au_institutiile_publice_0_587941325.html

Microhidrocentralele din Argeş modifică legislaţia

Indiferent dacă lucrările vor fi stopate sau nu, deşi toate indiciile duc către o continuare a acestora, cazul microhidrocentralelor care se construiesc în nordul judeţului are efecte la nivel legislativ. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat că în termen de trei săptămâni va armoniza legislaţia pentru a elimina unele hibe descoperite cu ocazia scandalului din Argeş. „Când s-au dat avizele, nu s-a pus problema închirierii albiei minore. Situaţia de la noi din judeţ este similară la toate cele 40 de amenajări hidroenergetice din ţară. Tot răul spre bine, cum s-ar zice. S-a trezit şi ministerul că are o legislaţie care nu avea aceste detalii prevăzute şi reglementate. În luna septembrie cei care construiesc au făcut solicitarea şi au încheiat contractele cu Direcţia Apelor. Abia în 2011 s-a venit cu acest ordin, deşi solicitările celor care construiesc sunt din 2009. Ministrul va propune printr-o Hotărâre de Guvern revizuirea procedurii de autorizare şi avizare a acestor tipuri de investiţii”, a explicat prefectul Gheorghe Davidescu. Altfel, în urma controalelor, Inspectoratul de Stat în Construcţii a aplicat sancţiuni secretarului general, arhitectului-şef şi celui care avea în fişa tehnică atributul de a verifica autorizaţiile emise din cadrul CJ Argeş, pentru că s-a considerat că avizele au fost eliberate fără a ţine cont de prevederile legate de aceste contracte dintre investitor şi Apele Române. „Cei de la Consiliul Judeţean au trecut peste această prevedere a legii şi s-a considerat că sunt vinovaţi pentru eliberarea respectivelor avize”, a completat prefectul./Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/index.php/actualitate/microhidrocentralele-din-arges-modifica-legislatia.html