Cod-f-pc-4 revista presei 8-9 noiembrie 2011 cuprins

Lungu se opune secării lacului de acumulare Dragomirna

„Nu vreau să ne trezim cu altfel de surprize acolo”, a spus primarul Sucevei, care are reţineri în privinţa deciziei SGA de a goli lacul. Cu mai puţin de o lună în urmă, primarul Sucevei, Ion Lungu, anunţa că, în discuţiile purtate cu conducerea Apelor Române, i-a fost solicitat acordul pentru golirea lacului de acumulare Dragomirna. Mai exact, această decizie era prezentată ca o măsură necesară pentru ca lacul să nu mai prezinte un pericol de inundaţie accidentală pentru cetăţenii din cartierul Iţcani. Ieri, primarul Ion Lungu a anunţat că se va opune acestei decizii a Apelor Române, mai ales că are reţineri în privinţa utilităţii unei asemenea măsuri: "Avem o problema - cei de la Apele Române au spus că vor să golească bazinul de la Dragomirna. Noi nu suntem de acord, le-am spus că încercăm să gestionăm acel bazin, printr-o concesiune, să facem acolo o zonă de agrement, pentru că este chiar în apropierea Sucevei şi foarte mulţi oameni merg acolo când e vremea frumoasă. Nu vreau să ne trezim cu altfel de surprize acolo - retrocedări de terenuri sau alte manipulări". Şeful municipalităţii sucevene a spus că va fi de acord cu golirea lacului de acumulare doar în cazul în care s-ar demonstra că există o problemă tehnică la baraj, care ar face ca apele să fie incontrolabile şi să reprezinte un pericol pentru cartierul Iţcani. El a spus că, în perioada următoare, se va încerca concesionarea lacului către un investitor care să amenajeze acolo o bază de agrement de care să se poată bucura sucevenii, mai ales că lacul este foarte aproape de municipiul Suceava. Monitorul de Suceava

Lungu nu este de acord cu desfiinţarea lacului de acumulare de la Dragomirna

Primarul Sucevei, Ion Lungu, s-a răzgândit în privinţa golirii iazului de acumulare de la Dragomirna. El a anunţat, ieri, că nu este de acord cu intenţia Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) de a goli lacul de acumulare Lipoveni-Dragomirna. Ideea desfiinţării acumulării de apă de la Dragomirna nu mai este una agreată de municipalitate întrucât acolo se doreşte înfiinţarea unei zone de agrement pentru locuitorii municipiului reşedinţă de judeţ. Pe de altă parte, există suspiciuni cu privire la faptul că dacă nu se va bloca iniţiativa SGA, atunci se va trece la deversarea lacului de acu¬mulare, după care va urma o posibilă retrocedare a terenurilor, însă nu neapărat la persoanele în drept, ci altor samsari. De aceea, Ion Lungu a declarat că în continuare are în ve¬dere concesionarea terenurilor de-acolo şi transformarea zonei într-una de agrement. Ideea golirii bazinului de apă de la Dragomirna nu a fost a mea, ci a celor de la Apele Române, dar noi nu suntem de acord cu acest lucru deoarece dorim înfiinţarea acolo a unei zone de agrement pentru locuitorii municipiului Suceava” a declarat Ion Lungu. O decizie finală cu privire la viitorul lacului de acumulare de la Dragomirna nu s-a luat, dar conform conducerii Primăriei Suceava, desfiinţarea depinde doar de starea fizică a digurilor şi a barajului. Reamintim că în luna septembrie, peste 50 de gospodării din cartierul sucevean Iţcani au fost inundate din vina angajaţilor SGA, în urma deversării apei din lacul de acumulare Lipoveni, iar pentru refacerea locuinţelor, familiile afectate au fost ajutate de Primăria Suceava şi Consiliul Judeţean, cu bani şi materiale de construcţii. Obiectiv de Suceava

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIȚA

Teme de mediu

Inaugurare cu mare pompă a Staţiei de Epurare a Brăilei

* evenimentul a fost programat pentru 16 noiembrie, iar primarul Simionescu speră să participe şi miniştrii Elena Udrea, Laslo Borbely sau Leonard Orban * asta deoarece, în momentul de faţă, la Brăila avem cel mai mare obiectiv de acest gen din România * realizarea staţiei a costat aproape 50 milioane de euro şi a durat cu trei ani mai mult decât se prevăzuse iniţial, din cauza neseriozităţii firmelor care au câştigat licitaţiile în primă fază. În sfârşit, staţia de epurare a Brăilei este gata! Primarul Aurel Simionescu a declarat, într-o conferinţă de presă, că obiectivul a fost finalizat şi că va fi inaugurat, oficial, săptămâna viitoare, mai exact miercuri, 16 noiembrie. Având în vedere că, la momentul de faţă, staţia de epurare a Brăilei reprezintă cea mai mare investiţie de acest gen pe sectorul românesc al Dunării, edilul-şef speră că la ceremonia de inaugurare vor fi prezenţi şi miniştrii Elena Udrea, Laszlo Borbely sau Leonard Orban. "Am lansat invitaţiile pentru deschiderea oficială de pe 16 noiembrie către toţi cei care au fost implicaţi în realizarea obiectivului, de la Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Afacerilor Europene", a declarat Simionescu. Primarul a ţinut să precizeze că toţi miniştrii menţionaţi au arătat un foarte mare interes faţă de deschiderea staţiei, în cadrul unor discuţii anterioare şi că aşteaptă răspunsuri pozitive în ceea ce priveşte participarea acestora. După cum v-am mai informat, staţia de epurare ar fi trebuit să fie gata la Brăila încă din anul 2008. Lucrările trebuiau începute în 2006, însă firma care a câştigat contractul atunci, "Termomecanica" Italia, nu a reuşit să facă nici măcar fundaţia construcţiei. După doi ani de tergiversări, "Termomecanica" a pierdut contractul. S-a organizat o nouă licitaţie, câştigată de data aceasta de consorţiul format din firma turcească "Yapi" şi firma germană "Passavant". Totodată, s-a fixat un nou termen limită: finalul anului 2010. "Yapi" se obliga să construiască, până în decembrie 2010, staţia cu anexele aferente, iar "Passavant" urma să o doteze cu echipamentele necesare. Turcii de la "Yapi" au început lucrările în vara anului 2009 şi păreau destul de decişi să recupereze întârzierea provocată de "Termomecanica". După câteva luni, însă, ritmul de lucru a început să scadă considerabil. A devenit evident că "Yapi" se confruntă cu serioase dificultăţi financiare, fapt ce se reflecta în situaţia şantierului de la Brăila. În acest context, autorităţile locale au cerut ca la conducerea consorţiului să treacă nemţii de la "Passavant", care puteau asigura o relaţie mult mai bună cu finanţatorii proiectului. Rocada s-a făcut în luna august, iar din acel moment lucrurile s-au schimbat radical pe şantier. Germanii au reorganizat rapid lucrurile, astfel că au reuşit să facă într-un an ce nu au făcut italienii şi turcii în cinci. Realizarea staţiei de epurare a costat aproape 50 milioane de euro, bani obţinuţi prin finanţare europeană nerambursabilă, dar şi prin finanţare de la bugetul de stat./Obiectiv Vocea Brailei