Cod-f-pc-4 revista presei 9 decembrie 2011 cuprins

Teme de mediu

Clujul, un posibil Silicon Valley al energiei verzi?

Organizaţiile locale au fost chemate să se asocieze pentru exploatarea potenţialului local în domeniul energiei verzi. Companiile din domeniul energetic vor colabora cu autorităţile locale şi cu Universitatea Tehnică pentru a asigura susţinerea cercetării şi dezvoltării în domeniul energiei regenerabile. Ieri a avut loc prima întâlnire dintre reprezentanţii cele trei părţi implicate, menită să pună fundamentul proiectului „Cluster Transnaţional în domeniul Energiei Regenerabile”, implementat sub coordonarea Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, împreună cu Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA), departamentul Centrul de Transfer Tehnologic - CENTI. Practic, membrele clusterului, companiile şi instituţiile interconectate în domeiul energiei verzi, vor face schimb de informaţii pentru a obţine beneficii comune de ordin economic şi social.

Mai multe domenii de intervenţie

Un punct extrem de important va fi îmbunătăţirea eficienţei energetice, în acest moment în România utilizându-se o cantitate de cinci ori mai mare de energie pentru producerea a 1.000 de euro din PIB decât în restul ţărilor din UE. Totodată se doreşte identificarea de modalităţi de valorificare a resurselor energetice, precum şi reducerea impactului negativ avut asupra mediului avut spre exemplu de termocentrale.

Ce surse regenerabile vor avea prioritate?

Potrivit unei analize ADR, biomasa este, cu 64%, sursa de energie regenerabilă care are cel mai mare potenţial de dezvoltare local, urmată de energia eoliană şi de cea solară. De altfel, există deja proiecte de exploatare a acestor surse. În derulare se află proiectul pentru realizarea celei mai mari centrale de cogenerare pe biomasă din România, localizată în comuna Bonţida, localitatea Răscruci, în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom III, cu o putere instalată de circa 28 MW net. Centrala va avea o producţie electrică de 9,85 MWhe şi una termică care poate fi cedată în exterior de 18,33 MWht.

Un alt proiect de anvergură, de această dată pentru exploatarea potenţialului hidro, este centrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Hidrocentrala prin pompaj, prima de acest fel din ţară, va regla consumul şi producţia electrică la nivel naţional. Practic, noaptea şi în alte momente când producţia depăşeşte consumul, apa urmează să fie pompată la deal, din lacul Tarniţa în lacul de acumulare care se va construi pe păşunea din Lăpuşteşti, consumând astfel energie. Când va fi cerere mare de consum, spre exemplu ziua, apa se reîntoarce în Lacul Tarniţa, prin cădere, acţionând turbinele, fiind deci folosită ca o hidrocentrală obişnuită, producându-se energie. Proiecte există şi în ceea ce priveşte parcurile fotovoltaice. Două astfel de parcuri vor fi realizate la nivelul judeţului, unul în Dej şi altul în Mihai Viteazul. /Monitorul de Cj, Angelica Teocan

Ziua de Cj,

http://ziuadecj.realitatea.net/ECONOMIE/CONSORTIU-ENERGETIC-TRANSNATIONAL-LA-CLUJ--80002.HTML

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Inundatii ce creează tensiuni

Reşiţa – Atmosfera şedinţei prezidată de subprefectul judeţului a fost apăsătoare, şi, la un moment dat, Ioan Verteş, primarul de Armeniş, a părăsit întâlnirea. Iniţial, şedinţa se dorea a fi o instruire efectuată de Sucursala Hidrocentrale Caransebeş, Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic“. Tematica întrunirii a fost legată de instituţiile şi unităţile cu responsabilităţi în domeniu şi primarii localităţilor situate în aval de amenajările hidrotehnice. Interesul primarilor faţă de subiect a fost evident, deoarece în sală, din cei 77 de edili şefi ai localităţilor cărăşene s-au aflat doar câţiva. Din cei 27 de primari convocaţi în mod special, sub 20 au catadicsit să semneze condica de prezenţă. Şi aceştia aveau câte ceva de spus. Dar, potrivit regulamentului ad-hoc al şedinţei, aceştia au fost rugaţi să aştepte momentul interpelărilor de la final. Ori, de câteva ori, cei prezenţi au dorit să intervină în mijlocul prezentărilor făcute de Nicolae Ştefan, reprezentantul Hidroelectrica. Unul dintre primarii care a încercat să impună o problemă pe ordinea de zi a fost cel al comunei Armeniş, Ioan Vetreş. „A fost turbinată apa şi, în luna august a acestui an, o femeie a murit în timp ce traversa cursul de apă spre terenul pe care îl lucra. Este necesar să fim anunţaţi pentru a evita asemenea tragedii. Putem pune în funcţiune sistemele de alarmare pe care le avem. Ştiu că nu este considerată o situaţie de urgenţă, dar femeia şi-a pierdut viaţa. Putem fi sunaţi măcar noi, primarii, sau să fie pus în funcţiune un sistem de comunicare“, a amintit, supărat, primarul Vetreş. Nicolae Ştefan, reprezentantul Hidroelectrica nu a dorit să facă declaraţii, dar a considerat că nu este posibil să sune zece primari înainte de a porni turbinarea. Mai mult, acesta a precizat că sunt zone unde volumul de apă este de trei ori mai mare decât în acea zonă şi unde nu s-au petrecut asemenea tragedii. În apărarea primarului Vetreş a venit şi edilul-şef din Slatina Timiş, Gheorghe Roma, care a reiterat ideile celui din Armeniş: „Sunt copii care vara se scaldă şi o viitură le-ar putea fi fatală. Un telefon nu e prea mult ca să salvăm vieţi“, a amintit acesta. Supărat că nu este lăsat să vorbească şi că tragedia amintită nu impune reguli care să elimine asemenea evenimente, primarul de Armeniş a părăsit şedinţa. Discuţii în contradictoriu şi vocile au mai fost ridicate de câteva ori pe subiectul amenajărilor hidrotehnice. Până una-alta, soluţia temporară propusă în cadrul şedinţei a fost simularea respectivei turbinări pentru a se observa efectele ei şi impunerea unui sistem de comunicare între instituţiile prezente. /Caon,

www.caon.ro/inundatii-ce-creeaza-tensiuni/08.12.2011/ 20:18/ Flavius Rotariu

Teme de mediu

Timişoara - acoperită de gunoaie

Nesimţirea unor concitadini este fără margini. Când nu aruncă deşeurile la colţ de stradă sau pe spaţiile verzi, caută alte locaţii accesibile. Astfel, spaţiul neamenajat dintre liniile de tramvai de pe str. Ana Ipătescu şi bdul. Cetăţii a fost transformat într-o adevărată ghenă de gunoi.

Zeci de rampe clandestine

În Timişoara există zeci de rampe clandestine de gunoi. Cetăţenii certaţi cu civilizaţia şi bunul simţ nu ţin cont de nimic. Dacă în centrul oraşului sau în Piaţa Unirii ei mănâncă seminţe cu neruşinare şi scuipă cojile pe jos sau aruncă hârtiile, peturile, dozele de bere şi chiştoacele de ţigări pe stradă, în locurile mai retrase dintre blocuri, aruncă saci de deşeuri fără nicio jenă. Joi, 7 decembrie, am găsit pe liniile de tramvai de pe Ana Ipătescu: peturi, hârtii, ambalaje, sticle, borcane, doze de suc sau bere, chiar mormane de moloz. Pe lângă faptul că în aer persistă un iz greu de murdărie, locul reprezintă un focar de infecţie pentru timişoreni şi dă foarte rău la imaginea oraşului.

Conform art. 3 din Hotărârea Consiliului Local Timişoara, nr. 371 din 2007, modificată, amenzile pentru abandonarea deşeurilor pe stradă şi în alte locuri neautorizate sunt cuprinse între 500 -1.000 lei pentru persoanele fizice şi între 1.000 -2.500 lei pentru persoane juridice. Culiţă Chiş, şeful Comisiei Transport din cadrul Primăriei Timişoara, a spus joi, 8 decembrie, că va face o adresă scrisă către RATT pentru ca liniile de tramvai să fie curăţate. Conform RATT, angajaţii regiei de trasport fac periodic curat între liniile de tramvai.

Sute de amenzi

Poliţia Locală Timişoara poate fi sesizată de către cetăţeni, când observă diferite încălcări ale legii sau unii timişoreni aruncă deşeurile în locuri nepermise la numerele de telefon [phone] şi la 0256.246.112. În anul 2011 (în primele 8 luni), poliţiştii locali au aplicat 899 sancţiuni pe linie de protecţia mediului şi gospodărirea municipiului, iar 385 de sancţiuni au fost aplicate conform OG nr.78/2000, privind regimul deşeurilor. La nivelul Timişoarei, în zonele în care sunt formate rampe clandestine de deşeuri se efectuează pânde şi controale pentru depistarea celor care abandonează deşeuri pe spaţii verzi, căi de circulaţie, locuri publice sau în alte zone nepermise. /Ziua de Vest,

www.ziuadevest.ro/actualitate/08.12.2011/20:03/Gheorghe Miron