Cod-f-pc-4 revista presei 9 decembrie 2011 cuprins

Teme de mediu

Salubris-Salubritate şi Financiar Urban au câştigat licitaţia gunoaielor

În sfârşit, după departajări făcute cu multă sudoare şi nervi întinşi la maxim, a fost desemnat câştigătorul licitaţiei, organizată de Consiliul Judeţean Argeş pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale. Mergându-se pe principiul ofertei cu cele mai mici preţuri, contractul a fost atribuit asocierii Salubris-Salubritate şi Financiar Urban. Comisia a încheiat deliberările abia în urmă cu două zile, ieri, întreaga documentaţie fiind trimisă la semnat, către şeful CJ Argeş, Constantin Nicolescu. Reamintim că licitaţia a început aproape de mijlocul lunii octombrie, iar, pe lângă asocierea desemnată drept câştigătoare, şi-au mai depus ofertele Serviciul de Salubritate Bucureşti, SC Romprest Bucureşti, SC Bratner Cluj. Momentul bucuriei nu poate fi încă savurat, întrucât se aşteaptă contestaţiile. /Obiectiv argesean http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/salubris-salubritate-si-financiar-urban-au-castigat-licitatia-gunoaielor.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Ne trec apele?

În urma unor păreri exprimate cu îngrijorare de mai mulţi cetăţeni, în legătură cu asigurarea apei în municipiul nostru, l-am contactat pe domnul Călin Fokt, purtător de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, care a răspuns întrebărilor noastre. Precipitaţiile din ultimele 24 de ore (datele se referă la 4-5 decembrie) au avut valorile cele mai ridicate la Gălăoaia 23,8 l/mp, la Vânători 18,2 l/mp, Sighişoara 11,4 l/mp, Târnăveni 13,6 l/mp, Luduş 12 l/mp, Tg.-Mureş 6,5 l/mp. Debitul râului Mureş, la Tg.-Mureş, în urmă cu două zile a fost de 7,08 mc/sec, iar în 6 decembrie, afost un debit de 14,08 mc/sec. Este puţin faţă de debitul mediu multianual pentru această perioadă, de 26,8 mc/sec. Cu toate acestea, nu s-au impus restricţii privind utilizarea apei potabile, fiindcă, deocamdată, n-au fost probleme legate de furnizarea apei brute către Uzina de Apă. Demersurile se intreprind la un debit ce scade sub 6 mc/sec şi începe cu apeluri către agenţii economici şi populaţie de a economisi cu discernământ apa potabilă. Să apreciem şi norocul de care am avut parte prin încălzirea vremii, cu temperaturi diurne pozitive, care au topit apa solidificată, fapt ce a determinat în plus o creştere de debit în cursurile de apă. /Cuvântul Liber MS, Viorel Conţiu

Piaţa de vechituri şi perspectivele ei

Noile date de care dispunem ne fac să credem că, în privinţa amplasamentului ei, Piaţa de vechituri parcurge o perioadă în derivă. Chiar deacă încă funcţionează pe strada Mureşului, în spaţiul închis destinat poligonului şcolilor de şoferi, vânzătorii se răsfirau până acum, de fiecare dată, pe digul de apărare împotriva inundaţiilor, de pe malul drept al Râului Mureş. Lucrările care se desfăşoară pe segmentul de curgere a râului Mureş din dreptul Aleii Carpaţi, pe malul drept, impun curmarea obiceiului oamenilor care ies cu vechituri de vânzare, de a se mai alinia pe dig. Aici vor fi alei şi parcuri. Să precizăm că măsura nu s-a impus în baza „mofturilor” exprimate de mulţi locuitori ai cartierului Aleea Carpaţi, nemulţumiţi de imaginea şi disconfortul produse prin funcţionarea Pieţei de vechituri. Cu prilejul vizitei directorului general al Administraţiei Naţionale „Apele Române” din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, domnul David Csaba, pentru recepţia primei etape a lucrărilor ce se desfăşoară pe râul Mureş, în amonte şi aval de Barajul nr. 1, l-am întrebat dacă sunt sau nu perspective să fie amplasate pe dig unităţi de alimentaţie publică. Răspunsul a fost că Legea Apelor interzice construcţiile şi activităţile de acest gen pe digurile şi lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor. În afară de asta, imaginea Pieţei de vechituri, atât în timpul funcţionării, cât şi după încheierea ei, a fost total necivilizată. De vreme ce se tinde spre o imgine urbană de cartier, mai bună, nu se face acum decât să se aplice legea. Pentru a constata cele ce s-au decis cu funcţionarea Pieţei de vechituri, am ieşit duminica trecută, la faţa locului. Digul de pe malul drept este încă în lucru, şi nu s-au instalat vânzătorii pe el. Oamenii de ordine nu le mai permit. Excepţiile nu au lipsit, la cele două capete ale podului de trecere pietonală. Vânzătorii din piaţă s-au înşirat pe drumul ce traversează o arătură şi ajunge la Sântana, cu precizarea că, în dreptul noii clădiri a Imatex-ului, drumul se bifurcă, la fel şi alinierea vânzătorilor. Pe de altă parte, conform afirmaţiilor primarului dr. Dorin Florea, la întâlnirea cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari din luna noiembrie a. c., cum că Primăria a achiziţionat terenul ce a aparţinut Liceului agricol, care s-a folosit pentru practică agricolă, va fi destinat găzduirii cailor de rasă şi desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. Se pare că zilele Pieţei de vechituri sunt numărate, nu nenumărate. /Cuvântul Liber MS, Viorel Conţiu

Teme similare

Abrudenii au din nou tot timpul zilei apă la robinete

După circa două săptămâni de secetă şi raţionalizarea apei,abrudenii au din nou tot timpul zilei apă la robinete. Seceta deosebit de prelungită, respectiv lipsa precipitaţiilor aproape în toată ţara de circa cinci luni de zile a început să facă, pe lângă situaţia dezastruoasă a agriculturii, a însămânţărilor de toamnă în zonele de câmpie şi de şes, ravagii şi în zonele de munte. Caz concret, la noi în judeţ, în aproape toată zona munţilor Apuseni, dar şi în zonele montane ale Sebeşului, Cugirului sau Aiudului, la majoritatea izvoarelor le-au scăzut drastic debitele, iar multe dintre acestea au secat cu totul, lucru nemaiîntâlnit de zeci, chiar sute de ani! Printre cei care au avut de suferit de pe urma acestei situaţii se numără şi locuitorii oraşului Abrud, unde aşa după cum ne-a declarat dl.Tiberiu Raţiu, primarul oraşului, începând din 25 noiembrie, ca urmare a secetei dar şi a unor temperaturi scăzute, de minus 14 grade Celsius, pânza freatică în zona Buninginea s-a retras brusc şi astfel pompele din zonă n-au mai avut de unde pompa apă. La fel s-a întâmplat şi în zona de aducţiune de profunzime din zona Buceş-Vulcan, unde sunt captate două izvoare din Valea Cerniţei ce intră tot pe staţia de la Buninginea, unde se tratează şi se amestecă cu apa de la sursa de suprafaţă. Ca o consecinţă a acestui fapt, timp de circa zece zile (în perioada 25 noiembrie – 4 decembrie), administraţia locală a oraşului Abrud a fost nevoită să treacă la un program de raţionalizare a apei potabile la robinetele abrudenilor (aşa cum se întâmpla cu ceva ani în urmă), fiind livrată apă potabilă doar trei ore pe zi. Noroc că începând de vineri, 2 decembrie şi până luni, 5 decembrie a.c., prin voia Domnului, în zonă au revenit precipitaţiile şi astfel debitele pe cursurile râurilor din zonă au revenit şi ele, astfel că s-a putut trece din nou la un program aproape normal de aprovizionare cu apă a oraşului. Spun aproape normal, deoarece apă potabilă la robinetele abrudenilor este pe tot parcursul zilei (între orele 06.00 – 23.00), însă nu şi pe timpul nopţii, perioadă în care doar se acumulează apă în rezervoarele existente. În ceea ce priveşte următoarea perioadă, domnul primar Tiberiu Raţiu a ţinut să mai facă următoarele menţiuni: “Dacă eventual va mai urma o perioadă mai lungă fără precipitaţii, iar temperatura de afară va mai scădea din nou sub 15 grade Celsius, atunci din nou am putea avea probleme cu sursa de aprovizionare cu apă potabilă de suprafaţă, care ar putea astfel să nu mai facă faţă necesarului oraşului. Noi o să facem tot posibilul să revenim şi să mergem non-stop cu livrarea apei, fără a mai închide instalaţia, deoarece oprind şi golind frecvent instalaţia şi apoi umplând-o din nou reprezintă o mare pierdere pentru noi”. Totodată, primarul Raţiu a mai purtat discuţii cu dl. director Lazăr de la Apa CTTA Alba, precum şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, cu privire la refacerea proiectării aducţiunii de apă potabilă din sursa Câmpeni – Mihoieşti începând cu luna ianuarie 2012, deoarece la ora actuală acesta nu corespunde parametrilor de funcţionare la care s-a ajuns, prin creşterea numărului de consumatori, precum şi a consumului specific pe fiecare dintre aceştia. /Unirea AB, Alexandra Mateş