Cod-f-pc-4 revista presei 9 decembrie 2011 cuprins


Sancţiuni pentru şantiere



Yüklə 215,31 Kb.
səhifə16/16
tarix04.01.2019
ölçüsü215,31 Kb.
#90313
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16

Sancţiuni pentru şantiere


Firmele de construcţii din Timişoara riscă suspendarea activităţii, în cazul în care nu respectă normele de mediu. Este o propunere care vine din partea Prefecturii şi a Gărzii de Mediu, în contextul în care judeţul Timiş se află printre zonele fruntaşe la depăşirea gradului de poluare. Depozitele de materiale de construcţii, maşinile care transportă aceste materiale, parcările neamenajate sau şantierele de construcţii. Acestea sunt principalele cauze ale poluării cu pulberi de praf în oraşul de pe Bega. Însă, toate aceste probleme au intrat în vizorul autorităţilor. „Sunt multe camioane care transportă materiale de construcţii şi sunt murdare de noroi, le-am acordat sancţiuni în valoare chiar şi de 100 de mii de lei. Dacă nu vor lua măsuri pentru a se încadra în norme putem ajunge chiar şi să le suspendăm activitatea.” Marian Eperieş – comisar şef al Gărzii Naţionale de Mediu Timiş

Însă, cei care sunt acuzaţi de nerespectarea regulilor de protecţie a mediului spun că nu sunt decât ţapii ispăşitori ai autorităţilor. Sancţiunile nu se aplică însă doar firmelor de construcţii. Pentru că este la limita superiară de depăşiri de pulberi de praf în atmosferă admisă de Uniunea Europeană, ţara noastră riscă să fie amendată. Iar sancţiunea nu este deloc mică. Reprezentantul guvernului în teritoriu le-a cerut tuturor autorităţilor în măsură ca în perioada următoare să îşi înteţească controalele şi să sancţioneze orice abatere de la normele de mediu. /Tvt89,



http://tvt89.bridgeman.ro/stiri_categ.php?istire=14089&icateg=1/08.12.2011/19:00

Poluarea la ea acasă


Timişoara continuă să fie în fruntea unui clasament nedorit. În ciuda amenzilor uriaşe aplicate de inspectorii Gărzii de Mediu, constructorii îşi văd nestingheriţi de treabă şi poluează cu nepăsare mediul înconjurător. Reprezentantul Guvernului în teritoriu se gândeşte, în sfârşit să ia atitudine şi cere închiderea tuturor şantierelor până la respectarea normelor de mediu. Controalele de pe şantier dovedesc, însă contrariul. Străzi pline de noroi, maşini murdare şi timişoreni care vor inhala tot praful rezultat după uscarea murdăriei. Anual, peste 80 de constructori sunt sancţionaţi de cei de la Garda de Mediu pentru încălcarea normelor, dar fără niciun rezultat.Reprezentanţii constructorilor nu văd nicio problemă în activitatea lor. Constructorii s-au obişnuit deja să ignore sancţiunile. Până la soluţionarea contestaţiilor pentru amenzile pe care le primesc, muncitorii de pe şantiere îşi văd mai departe de treabă, în acelaşi fel.România riscă amenzi de peste 1.800.000 de euro din partea Uniunii Europene din cauza depăşirilor mari ale indicelui de poluare din Timişoara şi alte câteva mari oraşe din ţară.

/AnalogTv, http://www.analogtv.ro/08.12.2011/poluarea-la-ea-acasa

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET


Teme similare

Podul de la Vereşti a fot reparat. Întreţinerea lui nu este mai puţin importantă


Zi liniştită de sfârşit de noiembrie. Soarele îşi aruncă razele liniştite şi calde pentru această vreme pe luciul de apă al râului Suceava. Muncitorii de la S.C. Civica Grups S.A. Suceava, în frunte cu maiştrii Traian Tenescu şi Arhip Mărginean finalizau lucrările de hidroizolaţie la podul ce leagă Udeşti de Vereşti, având în vedere promisiunea constructorului ca acest obiectiv să fie predat pe 1 decembrie. 2011, cu 2 luni înainte de termen.Podul ce leagă aceste localităţi, în lungime de 200 m, a fost distrus parţial de inundaţiile din vara anului 2010. Fiind din partea locului, născut în comuna Udeşti şi cunoscând bine zona, l-am rugat pe inginerul Mihai Gavriliu să mă însoţească la podul de la Vereşti, pentru a vedea împreună, la faţa locului, modul în care s-a reparat acesta. Menţionez faptul că inginerul Mihai Gavriliu este specialist în construcţia de poduri şi a introdus pentru prima dată în judeţul Suceava betonul armat precomprimat la structura de rezistenţă a podurilor. Are la activ peste 30 de poduri, printre care şi cel în lungime de 303 m peste râul Moldova, ce leagă satul Baia de Bogata. Acesta a depăşit 30 de ani de la darea în folosinţă şi se află în stare bună de funcţionare. După o privire de ansamblu asupra lucrărilor executate de către S.C. Civica Grup S.A. Suceava, apreciate ca bune şi de calitate, am stat de vorbă cu şeful punctului de lucru, maistrul Traian Tenescu, care a prezentat fazele cu lucrări executate începând cu luna mai 2010. Mai întâi a fost deviat cursul râului Suceava, ca să se poată lucra. În baza expertizei tehnice şi a proiectului s-a trecut la refacerea şi consolidarea pilei nr. 6 dinspre Vereşti în întregime, fundaţia ajungând la o adâncime de 15 m. S-au consolidat pilele nr. 1, 2, 3, 4 şi 5, mergând cu fundaţiile până la 12,8 metri adâncime. Acestea s-au executat cu un utilaj special, închiriat de la o firmă din Italia. După aceea s-au refăcut culeea afectată dinspre Vereşti şi grinzile căzute. „Am văzut lucrările executate la infrastructură, respectiv fundaţii, pile şi apărări de maluri, la culeea dinspre Vereşti. Am observat că apele Sucevei se scurg între pila a doua şi a treia. Am înţeles că SC Civica Grup SA, constructorul, execută în continuare regulari- zarea râului Suceava în amonte de pod, pe o distanţă de 300-400 m, lucrări prevăzute în proiectul de execuţie. În aval, ar fi necesar, la circa 50 m, un prag de fund pentru liniştirea apelor încât să nu se mai producă eroziuni, deoarece albia râului se adânceşte an de an din cauza exploatării pietrişului, atât în aval, cât şi în amonte de pod. Acelaşi constructor este cel ce a salvat podul de la Iţcani prin construirea cunoscutului prag de fund la 25 m de pod. Cauzele care au dus la dis¬trugerea acestui pod sunt valabile şi pentru podul de la Roşcani, ca şi pentru cel de pe râul Suceava ce leagă Dărmăneştiul de Costâna. De aceea se impune cu necesitate ca la toate podurile care traversează râurile Suceava, Moldova, Siret să se realizeze praguri de fund pentru liniş¬tirea apelor, asigurând astfel prelungirea vieţii podurilor", a spus inginerul Mihai Gavriliu. Există din păcate în mentalitatea unor edili locali ideea că odată cu recepţia şi darea în folosinţă a unor obiective de investiţii, în speţă podurile, să nu se mai ocupe de întreţinerea acestora. în această situaţie se încadrează şi cei din consiliile locale Udeşti şi Vereşti, care, de la consolidarea podului din 1984, n-au mai făcut niciun demers de solicitări detonduri pentru întreţinere, lăsând responsabilitatea numai în grija Consiliului Judeţean Suceava, care îl are în administrare, cu toate că podul se află în zona lor de activitate. O responsabilitate mare revine şi celor care exploatează balast din albia râului Suceava, care ar trebui să contribuie cu o cotă parte din veniturile realizate de balas¬tiere pentru lucrările de întreţinere a podurilor. Este îndeobşte cunoscut că multe dintre podurile construite cu ani în urmă au fost distruse de viituri din cauză că nu s-au făcut lucrări de întreţinere, diguri de protecţie, consolidări de maluri şi regularizări în amonte şi aval de poduri. O dată cu redarea în funcţiune a podului de pe râul Suceava de la Vereşti, circulaţia de pe DJ 208 B a fost reluată, spre satisfacţia locuitorilor din aceste zone. Ar fi o mare oportunitate de a putea circula pentru locuitorii din zonele Fălticeni şi Neamţ, dacă DJ 208 B Siminicea - Dumbrăveni - Vereşti -Udeşti punct terminus, va putea fi prelungit şi modernizat până la intersecţia cu DJ 208C Fălticeni - Pleşeşti - Valea Godului - Liteni (aşa-zisul Drum al lui Cuza), prin transformarea drumului comunal Udeşti - Mereşti - Pleşeşti în drum judeţean. Aceasta presupune o hotărâre de guvern cu o nouă clasificare a drumurilor. Este posibil acest lucru numai dacă organele judeţene vor fi receptive la doleanţele locuitorilor din aceste zone. Cel mai bun traseu de drum modernizat ar fi Udeşti - Poiana Silioană - Mănăstioara -Mereşti - Pleşeşti, în lungime de 9 km, până la intersecţia cu DJ 208 C. Prin construirea acestui traseu de drum s-ar scurta distanţele spre Aeroportul Suceava, Botoşani, Dorohoi, Republica Moldova cu cel puţin 15 km. S-ar descongestiona aglomeraţia de pe DE 85, s-ar face economii la carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, cauciucuri, ar lua şi mai mare amploare Piaţa de la Vereşti (cea mai mare din Moldova), turismul şi multe altele. În final s-ar dezvolta din punct de vedere economic, administrativ şi social aceste zone mai puţin dezvoltate. În situaţia reîmpărţirii administrativ-teritorialea ţării, Suceava devenind capitală de judeţ, cuprinzând judeţele Neamţ şi Botoşani, distanţele s-ar putea scurta de la Piatra Neamţ, Fălticeni prin construirea şi modernizarea traseelor de drum arătate mai sus spre Botoşani, Dorohoi, Republica Moldova şi Aeroportul Salcea.

Supun atenţiei organelor judeţene, a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, aceste propuneri făcute de locuitori pentru aceste trasee de drum ce se doresc modernizate. Unii locuitori cu care am stat de vorbă din comunele Vereşti, Udeşti, satele Mereşti, Pleşeşti, Hreasca, Bosanci, m-au rugat să transmit mulţumirile fireşti organelor judeţene Suceava, preşedintelui Gheorghe Flutur, pentru că, în perioadă de criză, a găsit fonduri de la buget şi le-a alocat pentru repararea podului de la Vereşti, distrus de inundaţiile din vara lui 2010. /Crai Nou de Suceava


Teme de mediu

Statul ajută firmele să scape de noxe


Întreprinzătorii nemţeni, fie ei mari, mici sau mijlocii, pot depune proiecte pentru obţinerea de bani europeni nerambursabili care să-i sprijine în dezvoltarea activităţilor pe care le desfăşoară şi să reducă emisiile, scrie www.realitateamedia.ro

Prin schema de ajutor de stat pentru dezvoltarea durabilă şi reducerea emisiilor, întreprinzătorii pot beneficia de fonduri europene pentru realizarea de investiţii în toate sectoarele industriale şi în sectorul energetic, cu privire la activităţile de consum, respectiv producere a energiei electrice şi termice, ceea ce va contribui la stimularea dezvoltării economice. De asemenea, cu ajutorul banilor nerambursabili pot fi create şi păstrate locurile de muncă şi pot fi achiziţionate echipamente specifice inovative. Schema de ajutor de stat se adresează operatorilor economici care activează în toate sectoarele industriale şi în sectorul producerii energiei electrice şi termice. Bugetul alocat acestei scheme de ajutor de stat este de 65,9 milioane de euro, sprijinul fiind alcătuit din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul de stat.



/Evenimentul Regional – editia de Neamt

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Serviciul Hidrologie, din cadrul ABA Olt, a efectuat 66.837 de măsurători de nivel pe râuri


În cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Olt funcţioneză Serviciul Hidrologie Hidrogeologie şi Prognoze Bazinale care coordoneză reţeaua hidrologică şi hidrogeologică, formată din staţii hidrologice, hidrometrice, evaporimetrice şi staţii hidrogeologice/foraje. Scopul reţelei de staţii hidrometrice este acela de a preciza potenţialul hidrologic natural, în contextual dezvoltării durabile şi identificarea situaţiilor de viituri şi inundatii, în vederea organizării acţiunilor de aparare. De asemenea, cu ajutorul acestor statii se indentifica si perioadele de seceta si lipsa de apa pentru fundamentarea planurilor de restrictii. Reţeaua hidrologică şi hidrogeologică este formată din: şapte staţii hidrologice (Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Braşov, Sibiu, Rm. Vâlcea, Horezu şi Slatina), Serviciul Hidrologic Hidrogeologic si Prognoze bazinale (care monitorizează activitatea de la 103 staţii hidrometrice care au 67 staţii hidrometrice la folosinţe selectate cu măsurători sistematice), zece staţii hidrometrice pe lacuri de acumulare, 137 secţiuni satelit, 48 de izvoare, şapte staţii evaporimetrice şi 91 staţii hidrogeologice cu 229 foraje. „În primele trei trimestre ale anului 2011 s-au efectuat 66.837 observaţii şi măsuratori de nivel pe râuri, 4560 măsurători de debite de apa, 337 masuratori de aluviuni in suspensie, 56238 masuratori de temperatura apei si aerului, 56238 masuratori de precipitatii. S-au intocmit 85 de studii hidrologice pentru terti, privind debitele maxime cu probabilitatea de asigurare necesare constructiilor de poduri, constructii diguri si amenajari urbane. Tot în aceeaşi perioadă a anului 2011 s-au efectuat 172 de recoltări probe de apă pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice în cadrul supravegherii calităţii apei din foraje, 26714 observatii şi masuratori de nivel la 229 foraje aflate in reteaua proprie si 12486 masuratori de temperature la 109 foraje. Din cele 227 de foraje din reteaua de monitorizare cantitativa, sunt automatizate 51 de foraje cu senzori, care înregistreaza variatia de nivel si temperatura a panzei freatice. Activitatea de hidrogeologie, desfasurata în cadrul Administratiei Bazinale de Apă Olt, asigura supravegherea retelei de foraje de ordinul I,II, adancime precum si mentinerea ei in perametrii de functionare. Astfel, echipa de pompari experimentale din cadrul ABA Olt a efectuat in 2011, 29 de pompari experimentale si recoltari de probe de apa pentru determinarea parametrilor hidrogeologici si caracteristicile fizico-chimice a apelor subterane. Printre obiectivele Serviciului Hidrologic mai exista si avertizarea in legatura cu eventualele produceri ale unor fenomene hidrometeorologice periculoase, elaborarea si difuzarea diagnozelor si prognozelor hidrologice. Aceste obiective se realizeaza zilnic de catre Serviciul Hidrologic", a precizat Mihaela Coca, purtătorul de cuvânt de la ABA Olt. /Ziarul de Valcea
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme de mediu

Războiul poluării în Bariera Vâlcii


De zeci de ani, craiovenii care locuiesc în Bariera Vâlcii îşi strigă disperarea. Oamenii spun că sănătatea le este afectată de poluarea care vine de la Complexul Energetic, aflat la doi paşi de locuinţele lor. Autorităţile sau cei în măsură să le apere drepturile le cer tot lor socoteală, pentru că au avut „tupeul“ să-şi ridice casele în vecinătatea Complexului. Ieri, câţiva localnici au ieşit în stradă, supăraţi că nimeni nu-i ia în seamă.

Locuitorii din Bariera Vâlcii, cartier periferic al Băniei, au de suferit de pe urma mastodontului care se înalţă chiar lângă casele lor, Complexul Energetic II Craiova. Pulberile eliminate în urma arderii cărbunelui folosit la producerea energiei electrice şi termice distrug aerul, le strică an de an culturile şi le afectează sănătatea. Iarna, până şi zăpada devine gri. Oamenii spun că au făcut nenumărate demersuri la primărie, la Agenţia de Mediu, la guvern şi preşedinte, dar nemulţumirea lor a fost luată în derâdere. Chiar dacă au primit răspunsuri, au rămas cu ele şi atât, iar anii s-au scurs şi aburul care poartă cu el oxizi de azot şi sulf şi pulberile întunecă zilnic cerul. În plus, zgomotul pe care îl face centrala termică, indiferent dacă este oprită sau pornită, este foarte puternic. „Ce să ne facem, că praf este, cenuşa se aşază peste tot, iar zgomotul este aşa de puternic încât tresari din somn. Ei spun că noi ne-am făcut case prea aproape. Păi eu sunt aici de când mă ştiu, pe când termocentrala a fost construită prin ‘79“, a spus Elena Piţă, localnică. Pulberile venite de la complex otrăvesc grădinile oamenilor, iar aceștia nu înţeleg de ce se întâmplă acest lucru atâta timp cât reprezentanţii unităţii industriale spun că au făcut investiții, că noxele s-au redus, că nu mai poluează. „În fiecare an punem în grădină legume, muncim, udăm şi multe dintre ele se usucă. Sunt pline de cenuşă. Nici rufele nu le poţi scoate afară să le pui la uscat pentru că, dacă rămân mai mult de o oră-două, trebuie să le speli din nou“, a afirmat Viorel Lazăr, locuitor pe strada Parângului. În Bariera Vâlcii, nici măcar copiii nu este bine să-i scoţi la plimbare. „Dacă scot copilul la plimbare prin cartier, când mă întorc acasă, îl şterg pe faţă cu un şerveţel şi se ia un praf negru. Nu pot să mă gândesc ce respiră copilul ăla de câţiva anişori. Cât de nociv este pentru noi toţi aerul pe care îl respirăm?!“, a spus o altă localnică, Cornelia Galbenu.

Ce a fost mai întâi: centrala sau casele?

Plângerile pe care le-au făcut către instituţii autorizate, în speţă Agenţia Naţională de Mediu, Garda de Mediu, nu au avut efectul scontat, iar în cele din urmă oamenii au ajuns să fie traşi de urechi că se învecinează cu CE II. Iată ce i-au răspuns cei de la Mediu lui Alexandru Săulescu, locuitor pe strada Parângului nr. 102: „... am constatat că locuinţa dumneavoastră se află în mijlocul unui veritabil şantier de construcţii imobiliare, unde aportul acestei stări de lucruri la evaluarea indicatorului pulberi în suspensie este foarte important. Bănuim că, atunci când v-aţi hotărât să construiţi în această zonă, ştiaţi de existenţa acestei centrale“. În același timp, arhitectul-şef al primăriei spune că nu s-a dat niciodată autorizaţie de construcţie în zona industrială din Bariera Vâlcii. „Autorizaţiile care au fost emise de instituţia primăriei sunt numai în zona de locuinţe. Este exclus să dăm autorizaţii în zona industrială. Nu pot nega însă că există persoane care şi-au ridicat locuinţe încălcând această limită dintre cele două zone“, a precizat Mircea Diaconescu, arhitectul-şef al Primăriei Craiova. La rândul lor, reprezentanţii CE II Craiova spun că au făcut investiţii pentru reducerea noxelor, că şi-au montat instalaţii de denoxare pentru a diminua pulberile, oxizii de azot şi sulf și că au făcut modificări cu privire la tehnologia de depozitare a zgurii şi cenuşii la halda din curtea Complexului. Pentru zgomot şi-au montat atenuatoare la principalele utilaje folosite şi nu pot depăşi valorile-limită impuse prin autorizaţia de mediu. „Eu cred că sunt doar răutăţi. Noi cu fonduri proprii am efectuat o serie de modernizări pentru diminuarea noxelor. Suntem permanent monitorizaţi de Garda de Mediu“, a spus Constantin Hoancă, directorul CE II Craiova. Din păcate, reprezentanţii Agenţiei de Mediu nu şi-au spus punctul de vedere. /Gazeta de Sud/Actualitate, Maria Cernătescu


Alte ştiri

Trafic restricţionat temporar în PTF Porţile de Fier I


Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi a anunţat că, duminică, între orele 10.00 - 14.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Porţile de Fier I se vor executa lucrări tehnice de branşare a clădirii administrative aparţinând Biroului Vamal Porţile de Fier I la reţeaua electrică principală a subsistemelor de comunicaţii şi IT din cadrul Sistemului Integrat de Securitate al Frontierei de Stat. În perioada executării lucrărilor tehnice se vor întrerupe comunicaţiile de voce şi date fapt care va duce la restricţionarea, pentru o perioadă de cinci ore, a traficului de călători. Aceste lucrări se vor efectua în vederea îndeplinirii cerinţelor de integrare a României în Spaţiul Schengen şi în conformitate cu Strategia de management integrat a frontierei de stat. Poliţiştii de frontieră mehedinţeni recomandă participanţilor la traficul transfrontalier tranzitarea, în intervalul orar menţionat, a punctelor de frontieră comune existente la graniţa româno - sârbă, după cum urmează: PTF Naidăş – Kalugerovo şi PTF Stamora Moraviţa - Vatin. La terminarea lucrărilor tehnice conducerea Punctului de Trecere a Frontierei Porţile de Fier I va suplimenta numărul poliţiştilor de frontieră pentru a asigura un trafic fluent şi civilizat. /Gazeta de Sud -Gorj si Mehedinti/Click NEWS


- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 215,31 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin