Cod-f-pc-4 revista presei 9 decembrie 2011 cuprins

Teme de mediu

În loc să luptăm împotriva schimbărilor climatice, mai rău poluăm. Politicile naţionale, ineficiente

Politicile nationale din ultimul an pe tema schimbarilor climatice au fost ineficiente, in aceasta privinta Romania clasandu-se pe locul 55 din cele 58 de state care au participat la Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2012. Rezultatul foarte slab la acest capitol a facut ca Romania sa ramana cu greu in prima jumatate a clasamentului general, ocupand per ansamblu locul 28 din 58 de state participante la clasamentul privind performantele in lupta impotriva schimbarilor climatice. Locul ocupat la evaluarea din acest an a fost similar cu cel pe care Romania s-a clasat si anul trecut, astfel ca, potrivit CCPI 2012, in Romania nu s-a inregistrat in ultimul an "niciun progres". Specialistii au evaluat fiecare stat participant in functie de 13 indicatori. Cel mai bun scor obtinut de Romania a fost la capitolul "Evolutia emisiilor de CO2 pe cap de locuitor", tara noastra clasandu-se pe locul 12. "Cel mai slab punctaj a fost obtinut la capitolul «Politici nationale privind clima», unde Romania ocupa locul 55 din 58, cazand in clasament cu 20 de pozitii fata de Indexul anterior", se precizeaza intr-un comunicat de presa. Indexul de Performanta in Schimbari Climatice pentru 2012 (CCPI 2012 ) a fost realizat de Germanwatch si Reteaua Europeana de Actiune pentru Clima (CAN Europe) si prezentat marti la Durban, in Africa de Sud, cu ocaziia Conferintei ONU pe tema schimbarilor climatice. Autorii analizei, 200 de experti din toate cele 58 de state considerate ca fiind cele mai poluatoare din lume, au evaluat nivelul de emisii si politicile nationale in materie. Ca si la indexul precedent, nicio tara nu a realizat progrese suficiente in prevenirea schimbarilor climatice pentru a ocupa primele trei locuri din clasament. Pe urmatoarele trei locuri s-au clasat trei state europene - Suedia, Marea Britanie si Germania. La polul opus al clasamentului, cu cele mai slabe punctaje, se situeaza Arabia Saudita, Iran si Kazahstan. Cele mai importante evolutii la capitolul referitor la energia din surse regenerabile au fost inregistrate de China, SUA si Germania. Cele 58 de state analizate sunt responsabile, impreuna, pentru peste 90 la suta din emisiile globale de CO2 provenite din sectorul energetic. /ProTv,

http://stirileprotv.ro/stiri/social/in-loc-sa-luptam-impotriva-schimbarilor-climatice-mai-rau-poluam-politicile-nationale-ineficiente.html

În sfârşit, se ocupă cineva şi de zonele costiere

Pentru evitarea poluării apelor subterane, realizarea caselor de vacanţă în zona costieră este permisă numai dacă acestea au instalaţii de epurare. Proprietarii terenurilor ameninţate de invazia mării pot construi lucrări de apărare doar dacă acest lucru nu afectează zonele limitrofe. Navele, avioanele, platformele sau instalaţiile marine nu mai au voie să evacueze în mare substanţe şi materiale considerate nocive mediului marin.

Necesitatea protejării zonelor de risc natural de alunecări de teren, inundaţii şi eroziuni provocate de Marea Neagră sau de cursurile de apă, precum şi a transpunerii în legislaţia naţională a normelor europene în vigoare, a determinat Ministerul Mediului să elaboreze o nouă lege privind gospodărirea integrată a zonei costiere. Potrivit acesteia, în zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone de risc se interzice executarea de orice fel de construcţii, cu excepţia celor pentru protejarea zonei în scopul îndepărtării riscului natural, pentru protejarea zonei costiere, a habitatelor specifice, a zonelor umede, mlaştinilor sărate şi siturilor arheologice, prin planurile de gospodărire a zonei costiere putându-se impune măsuri şi restricţii în folosirea terenurilor, indiferent de forma de proprietate, în condiţiile legii. Astfel, în scopul menţinerii integrităţii zonei costiere şi protecţiei calităţii apei mării, se interzice autorizarea executării oricăror lucrări pe zona costieră, care afectează sau duc la modificarea ecosistemului acesteia, interzise fiind şi evacuările în mare, din surse situate pe uscat, la bordul navelor, aeronavelor, platformelor şi instalaţiilor marine, a substanţelor şi materialelor substanţelor considerate nocive mediului marin.

"În scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului marin al Mării Negre din surse de pe uscat, evacuările în mediul marin ale compuşilor organohalogenaţi sunt interzise", se arată la art. 44 al proiectului de lege.

În ceea ce priveşte evacuarea în mediul marin a apei uzate epurate, aceasta se va putea face numai în baza actelor de reglementare emise pentru protecţia calităţii apei de mare şi în condiţiile stabilite prin studii de specialitate. Pentru evitarea poluării apelor subterane, realizarea caselor de vacanţă în zona costieră este permisă numai dacă acestea sunt prevăzute cu fose septice sau cu instalaţii individuale de epurare ori sunt conectate la un sistem de canalizare. De asemenea, proprietarii terenurilor ameninţate de invazia mării pot construi lucrări de apărare, după obţinerea actelor de reglementare prevăzute de lege, în condiţiile în care aceste lucrări nu produc efecte negative asupra zonelor limitrofe.

Se interzic excavările

Proiectul de act normativ prevede de asemenea că îndiguirile, excavările sau desecările sunt permise numai în situaţiile reclamate de apărarea securităţii naţionale, protecţia vieţii şi a proprietăţii sau de realizarea de lucrări de importanţă deosebită, pentru interesul general şi numai cu respectarea legislaţiei specifice privind evaluarea impactului asupra mediului şi, după caz, a legislaţiei privind evaluarea adecvată.

Pentru situaţii de urgenţă, în vederea combaterii poluării mediului marin cu petrol şi alte substanţe nocive, autoritatea publică centrală în domeniul apelor şi protecţiei mediului, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă, va elabora Planul naţional de intervenţie în caz de poluare marină cu hidrocarburi, care se aprobă prin Hotărâre a Guvernului.

Finanţarea se va face din bugetul de stat, credite şi alte surse

Finanţarea investiţiilor necesare protecţiei zonei costiere împotriva eroziunii datorate valurilor şi pentru refacerea ori protecţia zonelor umede se va asigura din bugetul de stat, credite interne şi/sau externe sau prin lansarea de obligaţiuni garantate de Guvern, din Fondul pentru mediu constituit potrivit legii şi din alte surse (fonduri nerambursabile, donaţii, sponsorizări şi altele asemenea), se mai arată în proiectul de lege.

Amenzi de la 3.500 la 80.000 lei şi închisoare de până la 5 ani

În afara amenzilor uriaşe, cuprinse între 15.000 şi 80.000 lei pentru persoanele juridice şi 3.500 şi 30.000 lei pentru persoanele fizice care încalcă dispoziţiile legii, proiectul prevede şi o serie de pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni, acestea variind de la 6 luni la 5 ani, în funcţie de gravitatea faptei.Dintre infracţiunile pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani enumerăm evacuarea, aruncarea sau injectarea în zona costieră şi zona de protecţie sau în apele mării teritoriale a apelor uzate, deşeurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, care pot schimba caracteristicile zonei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea persoanelor, viaţa animalelor şi mediul înconjurător ori pentru fondul piscicol, precum şi poluarea în orice mod a zonei costiere proprietate publică, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizării publice a mării şi ţărmului. Ceva mai blânde (de la 6 luni la 3 ani) sunt pedepsele cu închisoarea pentru exploatarea de agregate minerale în zona de protecţie cu regim sever, cu excepţia celor necesare pentru studii sau înnisipări, precum şi tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor şi a culturilor perene din zona costieră. De aceeaşi pedeapsă sunt pasibili şi cei care folosesc produse chimice toxice în exploatările piscicole situate în zona costieră sau metode de pescuit care deteriorează sau degradează ecosistemul costier şi marin.

Fără autovehicule şi numai cu construcţii ecologice

De pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sunt pasibili şi cei care folosesc în zona costieră materiale de construcţii neecologice, precum şi adezivi toxici, dar şi cei care pătrund cu autovehicule, cu excepţia celor de aprovizionare şi întreţinere, în zona dunelor, plajelor şi a habitatelor vulnerabile.

Infracţiune pedepsită cu până la 3 ani de închisoare este şi transportul pe mare al materialelor şi al deşeurilor radioactive, fără obţinerea actelor de însoţire, conform legii.

/Curierul National,

http://curierulnational.ro/Eveniment/2011-12-08/In+sfarsit%2C+se+ocupa+cineva+si+de+zonele+costiere