Peste 1.000 de fântâni din Sălaj "sunt neutilizabile"
Populaţia este sfătuită de medici să nu consume apă din aceste fântâni, pentru prevenirea unor probleme de sănătate. În zeci de localităţi din judeţul Sălaj, oamenii nu mai pot bea apa din fântâni după inundaţiile de săptămâna trecută. Până când vor fi dezinfectate, ei primesc apă potabilă cu cisterna. O altă problemă este că fermierii nu mai pot recupera recolta de pe mii de hectare cultivate. Peste 1.000 de fântâni din Sălaj sunt neutilizabile, după ce au fost inundate săptămâna trecută. Populaţia este sfătuită de medici să nu consume apă din aceste fântâni, pentru prevenirea unor probleme de sănătate. Oamenii spun că-şi asigură apa de la izvoarele din deal. "N-au apă de unde să bea, deloc. Acum trebuie să apelăm la primărie să vedem cum face primăria. : /.../. Avem apă de acolo dar nu e prea bună de băut", spun sălăjenii. Apa din fântânile inundate este evacuată cu ajutorul motopompelor, astfel încât izvoarele să poată fi refolosite în cel mai scut timp. Inundaţiile au făcut ravagii şi în agricultură. "În jur de 10.000 de hectare afectate, teren agricol, din care vreo 6.300 de hectare din cauza grindinei şi vreo 3.000 şi ceva de hectare din cauza /.../ şi spălărilor de apă, în urma ploilor puternice care au fost. Cele din zona Bobota, Sărmăşag, Şimleu sunt distruse în totalitate. S-a cheltuit foarte mult cu înfiinţarea culturilor - motorina, sămânţa, îngrăşămintele chimice", spune Valentin Duca, inginer. Pagubele provocate de revărsarea apelor sunt în curs de evaluare, pentru acordarea unor eventuale despăgubiri. /Romania Actualitati, http://www.romaniaactualitati.ro/peste_1000_de_fantani_din_salaj_sunt_neutilizabile-77379
Precipitaţiile abundente de la sfîrşitul lunii mai au creat în multe locuri probleme agricultorilor, suprafeţe mari de terenuri arabile fiind inundate. Pe Valea Someşului Mic gospodarii satelor au avut noroc, hotarul localităţilor a scăpat de astfel de fenomene, chiar dacă pîraiele Alunişului şi Lujerdiului au ieşit din matcă în unele locuri, însă fără a produce pagube mari. Dar, posesorii de suprafeţe agricole din zonă au avut şi satisfacţii. În comuna Iclod, de exemplu, cele 900 hectare cultivate cu orz şi grîu pur şi simplu s-au „înverzit”. Culturile păioase s-au dezvoltat peste aşteptări şi arată bine, iar mulţi agricultori din cele cinci sate componente ale comunei au şi erbicidat deja aceste suprafeţe. Am remarcat, îndeosebi, grîul şi orzul semănate toamna trecută pe marginea şoselei naţionale, chiar la intrarea în Iclod dinspre municipiul Gherla. Acolo s-au obţinut producţii de cereale foarte bune şi în anii trecuţi, locuitorii comunei Iclod fiind renumiţi pentru calitatea grîului obţinut pe terenurile din Lunca Someşului, deosebit de fertile. Majoritatea lucrărilor se efectuează mecanic, comuna dispunînd de un parc de tractoare şi utilaje agricole, în Iclod funcţionînd şi un bine dotat atelier de reperaţii, situat chiar în încinta fostului sediu Agromec.
În paralel cu erbicidarea cerealelor păioase, agricultorii de pe aceste meleaguri acordă o mare atenţie şi declanşării prăşitului porumbului, semănat recent pe nu mai puţin de 800 de hectare, precum şi finalizării plantatului în grădini. Multe familii din centrul de comună şi din satul Livada au solarii în curţi, din care pot recolta deja verdeţuri, aşa că ceapa verde, ridichii, salata verde şi spanacul cultivate în gospodăriile populaţiei din localităţile rurale de pe Valea Someşului Mic ajung deja pe tarabele pieţei agroalimentare din Gherla sau Cluj-Napoca. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/ploile-au-prins-bine-pe-valea-somesului-mic/
Prefectura caută să obţină fonduri pentru a acoperi parţial pagubele produse de grindină şi inundaţii
Grindina a afectat culturile din judetul Satu Mare
Cele scrise săptămâna trecută în coloanele ziarului nostru, dar şi prezentările la postul de televiziune Informaţia TV, au adus în prim plan tragedia suferită de sătmăreni ca urmare a dezlănţuirii naturii. Pagubele sunt în curs de evaluare, în ciuda faptului că sunt afectate câteva mii de locuinţe, anexe gospodăreşti şi instituţii, ca urmare a grindinei, dar şi zeci de mii de hectare de teren arabil şi agricol. Prefectura caută să obţină fonduri guvernamentale pentru a acoperi parţial pagubele produse de grindină şi inundaţii la nivel de judeţ.
Zeci de localităţi au de suferit pe seama grindinei şi a inundaţiilor
Aşa cum sigur vă mai amintiţi, în după masa zilei de luni, 25 mai, aşa ca din senin, grindină de dimensiunea unui ou de găină, adică de peste 5,2 centimetri diametru, s-a abătut asupra a numeroase localităţi din judeţul Satu Mare. Se poate afirma cu maximă convingere faptul că grindina a pornit din aşa numitul kilometru zero, ramificaţia drumurilor spre Zalău – Tăşnad şi Supur. Mai multe citiţi în ediţia tipărită de marţi, 2 iunie, disponibilă la chioşcurile de ziare sau în ediţia electronică (abonament pdf). /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/sm/prefectura-cauta-sa-obtina-fonduri-guvernamentale-pentru-a-acoperi-partial-pagubele-produse-de-grindina-si-inundatii/
Simulare spectaculoasă de intervenţie în caz de inundaţii la Turulung
Au fost simulate situatii cat se poate de reale
Localnicii din Turulung au avut ocazia să participe sâmbătă, 30 mai, la un spectaculos exerciţiu de intervenţii şi de evacuare a populaţiei în caz de inundaţii, pe malul râului Tur. Această simulare face parte dintr-un proiect transfrontalier, cu scopul de a forma voluntari bine pregătiţi, competenţi de a interveni în astfel de situaţii. La simulare au fost prezenţi iniţiatorii acestei pregătiri, Serviciul de Ajutor Maltez din Budapesta, precum şi partenerii locali, specialiştii Organizaţiei Caritas a Diecezei Satu Mare şi ai Serviciului de Ajutor Maltez Baia Mare, fiind invitaţi şi reprezentanţii organizaţiei Multisalva.
În cadrul conferinţei de presă organizată în pauza de masă a simulării, Györi-Dani Lajos, vicepreşedintele Serviciului de Ajutor Maltez din Ungaria a vorbit despre rolul ONG-urilor în caz de calamităţi, precum şi de vasta lor experienţă dobândită în ultimii 25 de ani în acest domeniu. Adányi László, din Budapesta, principalul coordonator al proiectului a arătat că acest exerciţiu se desfăşoară prin unificarea experienţei ONG-urilor din cele două ţări. La cursurile desfăşurate au participat 20 de voluntari din Ungaria şi 20 din România, iar în 3 localităţi au fost realizate planuri familiale pentru conştientizarea primelor măsuri ce trebuie luate în astfel de situaţii. Au fost achiziţionate aparate pentru dezumidificarea pereţilor imobilelor afectate de inundaţii, precum şi corturi şi alte lucruri necesare în caz de evacuare a populaţiei. De toate acestea vor beneficia toţi partenerii, o parte din ele rămânând şi în dotarea sătmărenilor. Mai multe în ediţia tipărită disponibiă la chioşcurile de ziare sau în ediţia electronică (abonament PDF). /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/sm/simulare-spectaculoasa-de-interventie-in-caz-de-inundatii-la-turulung/
Dostları ilə paylaş: |