Cod-f-pc-4 revista presei
Groapa de gunoi de pe Mestecăniş poate fi relocată doar cu acordul Comisiei Europene
Yüklə 294 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Teme similare
- O nouă licitație pentru vaporașele de pe Bega
Groapa de gunoi de pe Mestecăniş poate fi relocată doar cu acordul Comisiei Europene■ Un depozit de gunoi în zona de şes şi altul în zona de munte a judeţului Suceava au fost parte din negocierile României pentru aderarea la Uniunea Europeană, la capitolul "Mediu", în anul 2004 Relocarea depozitului de deşeuri de pe Mestecăniş nu depinde de autorităţile sucevene şi nici de Guvernul de la Bucureşti. Infiinţarea a două depozite de deşeuri ecologice în judeţul Suceava, unul în zona de şes şi unul în zona de munte, a fost stabilită prin acordul de mediu, în anul 2004, în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, capitolul 31 "Mediu". Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, că în urma acestui acord CJ Suceava a promovat, în anul 2007, proiectul de management integrat al deşeurilor (SMID). Locaţiile identificate în anul 2009 au fost Moara şi Pojorâta, unde au fost puse la dispoziţia proiectului suprafeţele necesare. La Mestecăniş este vorba despre o suprafaţă de circa 9 hectare de păşune alpină. "In 2009 s-a obţinut avizul integrat de mediu, în baza căruia s-a executat studiul de fezabilitate şi s-a început execuţia proiectului integrat, care presupune închiderea gropilor de deşeuri neconforme existente, situate pe cursurile de apă, în zona Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Fălticeni", a declarat Nechifor. Valoarea proiectului: 51,761 de milioane de euro Proiectul este finanţat din fonduri europene şi până la această dată este executat în proporţie de 50%. In luna octombrie a acestui an trebuie să fie finalizat. Preşedintele Nechifor a afirmat că amplasarea pe Mestecăniş "nu este cea mai fericită", dar probabil în 2009 s-a luat în calcul existenţa drumului de acces şi amplasarea centrală faţă de localităţile din zona de munte emitente de deşeuri. „In 2012, proiectul era deja demarat, fiind în implementare, asta însemnând că nu mai exista nici o posibilitate de a schimba locaţia din zona de munte", a arătat Nechifor. Acesta a spus că, în ultimii ani, a avut mai multe runde de discuţii şi consultări cu ONG-urile de mediu şi că le-a transmis că, dacă va fi identificată o variantă legală din partea Comisiei Europene - care finanţează proiectul - pentru schimbarea locaţiei, administraţia judeţeană nu are nici o problemă în a o pune în practică. In prezent, proiectul are toate avizele necesare şi obligaţia asumată de CJ şi localităţile partenere este de a-l finaliza. Pentru a se asigura că, după ce începe operarea, vor fi respectate toate condiţiile de mediu, Cătălin Nechifor a afirmat că se va face o monitorizare foarte strictă, atât din partea instituţiilor de resort, cât şi din partea ONG-uri-lor. "In acest sens, încercăm să integrăm în caietul de sarcini pentru operator o cerinţă privind monitorizarea video în timp real prin camere web, care să poată fi accesate public, şi prin prezentarea zilnică a rezultatelor analizelor de mediu". Valoarea totală a proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor (SMID) în judeţul Suceava este de 51,761 de milioane de euro, fără TVA. /Monitorul de Suceava ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT Teme similareDezastru ecologic în Clisura DunăriiZonele umede din Clisura Dunării au fost răvăşite în urma disfuncţionalităţilor apărute la barajul de la hidrocentrala Porţile de Fier I. Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat în 30 mai 2015 o monitorizare a stării biodiversităţii din Clisura de Sus a Dunării, inclusă în Parcul Natural Porţile de Fier. Alături de eterna poluare transfrontalieră cu deşeuri miniere de la iazul de decantare Tăuşan – Boşneag aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă, care îşi aşteaptă sentinţa din partea Curţii Europene de Justiţie într-un proces în care Uniunea Europeană a acţionat în instanţă Statul Român pentru refuzul de a stopa poluarea, în Clisura de Sus a Dunării a mai apărut în acest an un caz grav de agresiune împotriva mediului. Este vorba de scăderea nivelului Dunării cu cca 2,5 m, ca urmare a disfuncţionalităţilor apărute în ultimele luni la exploatarea barajului de la centrala electrică Porţile de Fier I – Đerdap. Cel mai afectat este ostrovul Decebal de la Moldova Veche, unde, la retragerea apelor Dunării, tone de peşti au murit imobilizaţi în vegetaţia acvatică de pe malul insulei. În acelaşi timp, a fost distrusă mini şi microfauna acvatică de pe zeci de hectare. În amonte au mai fost afectate zonele umede Pojejena – Divici şi insula Calinovăţ. Până în prezent, ancheta Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor nu a oferit detalii clare în legătură acest grav eveniment ecologic de pe Dunăre. În acest an, cu ocazia sărbătorii Zilei Dunării, oficialii ar trebuie să ofere un răspuns credibil privind vinovaţii de cele întâmplate în zonele umede din Clisura de Sus a Dunării şi a măsurilor luate pentru a preveni asemenea evenimente. sursa: expressdebanat.ro /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/foto-dezastru-ecologic-clisura-dunarii/#.VW6fclKcjUY
Potrivit primarului Nicolae Robu, firmele interesate pot depune ofertele până la mijlocul verii: A fost relansată pe SEAP (n.r. – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) licitația pentru atribuirea contractului de furnizare a echipamentelor de transport de tip vaporetto și termenul de depunere a ofertelor a fost fixat la 4 august 2015. Mă mir de ce așa de târziu dar n-avem decât să respectăm termenele pe care ni le fixează alții. Suma maximă pe care Primăria Timișoara o oferă pentru unul din cele șapte vaporașe de 50 de persoane este de 350.000 de euro, dar prețul final va fi stabilit în urma licitației. Primarul Nicolae Robu nu a putut oferi un termen până la care ambarcațiunile vor fi lansate la apă. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2015/06/02/o-noua-licitatie-pentru-vaporasele-de-pe-bega/ Yüklə 294 Kb. Dostları ilə paylaş:
|