Cod-f-pc-4 revista presei


Mortalitatea piscicolă de pe Săsar, Lăpuş şi Someş, subiect de discuţii. Peştii au murit din cauza secetei



Yüklə 137 Kb.
səhifə4/10
tarix30.10.2017
ölçüsü137 Kb.
#21927
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Mortalitatea piscicolă de pe Săsar, Lăpuş şi Someş, subiect de discuţii. Peştii au murit din cauza secetei


Nimeni nu a poluat nimic. Aceasta este concluzia la care s-a ajuns în urma discuţiilor care au avut loc la Prefectura Maramureş pe tema mortalităţii piscicole din trei râuri ale judeţului, principalul vinovat fiind seceta. Posibila poluare pe râurile Săsar, Lăpuş şi Someş care ar fi dus la mortalitate piscicolă a făcut obiectul unei întâlniri de lucru convocată de prefectul Anton Rohian cu toţi cei implicaţi. Toate acestea fiindcă, spune Rohian, în presă s-a vehiculat ideea că mortalitatea piscicolă s-ar fi datorat deversărilor efectuate de operatorul regional de apă şi canal pe răurile Săsar, Lăpuş şi mai apoi în Someş. “Maramureşenii trebuie să ştie că există procupare înspre a rezolva aceste sesizări şi faptul că vor fi luate toate măsurile legale. Insă aceste declaraţii alarmiste, lansate către mass-media şi nu către autorităţile care le verifică, crează doar o stare de panică, iar apoi se demonstrează că au fost alarme false. Trebuie, poate, mai multă prudenţă.” a precizat prefectul Anton Rohian. El a mai adăugat şi faptul că dacă se produce o poluare, atunci nimeni nu va ascunde acest lucru.

„În momentul de faţă se lucrează la staţia de epurare pentru treapta terţiară. Acest proces necesită inclusiv scoaterea din proces a unor obiective. Noi avem autorizaţie de mediu şi respectăm toate normele prevăzute acolo! Noi considerăm că nu din cauza noastră au murit acei peşti. Ne-am interesat şi la AJVPS Maramureş. Este însă o perioadă mai dificilă, când e secetă, nivelul oxigenului este la un nivel scăzut în apă, iar mortalitatea poate să apară” spune reprezentantul operatorului de apă şi canal, ing. Mircea Mecea.„Părerea mea, ca specialist în domeniu este că un nămol inert, cum este cel despre care vorbim aici, nu poate să afecteze viaţa piscicolă. Noi am făcut şi analize la vărsarea Săsarului în Lăpuş şi nu am constatat nicio depăşire la indicatorii de calitate. Nu văd de ce cineva ar spune că sunt probleme în acest sens, al mortalităţii piscicole datorate unei poluări. Eu aş vrea să mai adaug ceva: cuvântul poluare este unul extrem de periculos de spus! Când spui poluare înseamnă că în aval pot apărea decese inclusiv umane! Ar trebui raportat cu oarecare prudenţă pentru a nu genera panică” a precizat Ioan Schiopu din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Maramureş.Totodată, reprezentantul operatorului de apă şi canal a mai adăugat că în perioada următoare societatea va organiza o acţiune de populare a râului Lăpuş: „Vom achiziţiona 2 tone de puiet de peşte, cel mai probabil caras şi somn şi vom popula râul Lăpuş”. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/mortalitatea-piscicola-de-pe-sasar-lapus-si-somes-subiect-de-discutii-pestii-au-murit-din-cauza



Teme similare

Satu Mare, independent din punct de vedere al alimentării cu apă



Municipiul Satu Mare stă foarte bine la capitolul aoă potabilă, dar şi apă geotermală. Concret, sursa de alimentare cu apă a municipiului Satu Mare este subterană prin frontul de captare Mărtineşti-Micula prin 46 de foraje de medie adâncime (120 metri), asigurând alimentarea cu apă a unui procent de 96% din populaţia municipiului.
De asemenea, apele geotermale sunt plasate la adâncimi de circa 2.000 de metri, acestea sunt cu tendinţe ascensionale şi chiar arteziene, având temperaturi la gura sondei de 55-65°C şi debite de peste 100 mc/zi. Sunt patru foraje valorificate pentru tratament şi turism balnear, astfel că oraşul Satu Mare are şansa de a funcţiona şi ca staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local şi regional, cu izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale, hipotone, mezotermale (36,5°C), indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale (spondiloze cervicale, dorsale şi lombare în stadiu incipient, artroze), a celor posttraumatice (stări după fracturi, entorse şi luxaţii), dermatologice (unele forme de sporiazis). /Gazeta Nord – Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2015/09/satu-mare-independent-din-punct-de-vedere-al-alimentarii-cu-apa/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU


Teme ABA

ABA Jiu: Avertizare de Cod Galben


Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, în perioada 28.09.2015 ora 12:00 – 29.09.2015 ora 16:00 se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE, după cum urmează:

COD GALBEN

Pe râurile din bazinele hidrografice: Gilort superior şi afluenţii mici de stânga ai Jiului superior şi mijlociu din judeţul Gorj afluenţii Oltului mijlociu şi inferior din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, afluenţii Argeşului superior (judeţele Argeş şi Dâmboviţa), bazinele superioare ale Ialomiţei, Prahovei şi Teleajenului(judeţele Dâmboviţa şi Prahova). Aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe râurile mici din zonele de deal şi munte din judeţele Gorj, Vâlcea, Argeş şi Prahova. Se menţionează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenţi de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă. În funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.

Se impune urmărirea evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră”.

FENOMENELE VIZATE:

Scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE. Anexat se gaseşte harta cu codurile şi semnificaţia acestora. /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-avertizare-de-cod-galben/



http://www.oltenasul.ro/administratia-bazinala-de-apa-jiu-a-finalizat-proiectul-regularizare-parau-raznic-in-zona-localitatii-grecesti-confluenta-rau-jiu-judetul-dolj/


Yüklə 137 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin