Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 94. Protecţia drepturilor debitorilor

Hotărârea de reorganizare sau lichidare in afara procedurii insolvabilităţii nu are ca efect scadenţa creanţelor neajunse la scadenţa.
Dispoziţia articolului comentat prevede expres că dizolvarea persoanei juridice adoptată în temeiurileart.77 alin.(4), art.83 alin.(5), art.86 alin.(1) lit.a) – d); f)-g) nu au nici o influenţă asupra raporturilor juridice în care persoana juridică dizolvată se află. Raporturile juridice în care s-a aflat persoana juridică dizolvată ca consecinţă a reorganizării vor fi continuate de succesorii acesteia preluând integral toate drepturile şi obligaţiile celei dizolvate. Raporturile juridice în care se află persoana juridică dizolvată continuă până la scadenţa acestora (vezi art.90 alin.(6), dacă părţile nu convin altfel, sau la cererea unei din părţi raporturile nu încetează. Dizolvarea persoanei juridice nu poate servi ca temei pentru rezilierea contractelor care încă nu au ajuns la scadenţă, adică nu le-a expirat termenul.

Dacă persoana juridică este dizolvată de instanţa de judecată în temeiurile stabile de art.84 alin.(1), iar aceasta nu poate desfăşura activităţile stabilite prin actul de constituire şi deci nu poate continua raporturile juridice în care aceasta s-a aflat, creditorii pot pretinde despăgubiri.

Articolul 95. Depunerea sumelor datorate creditorilor
Sumele datorate creditorilor cunoscuţi care nu au înaintat pretenţii si creditorilor care nu s-au prezentat pentru a primi executarea se depun în conturi bancare pe numele lor.
Satisfacerea cerinţelor creditorilor de către persoana juridică în lichidare se face în locul stabilit potrivit regulile indicate la art.573 şi 574. Dispoziţia prezentului articol stabileşte un mecanism de executare a obligaţiilor pecuniare în cazul în care contractul dintre părţi nu indică locul de executare, iar creditorul nu s-a prezentat pentru a primi executarea. Riscul insolvabilităţii instituţiei financiare îl suportă creditorul care din anumite considerente nu a primit executarea.

Articolul 96. Repartizarea activelor persoanelor juridice cu scop lucrativ

1. 
   Activele persoanei juridice cu scop lucrativ dizolvate care au rămas după satisfacerea pretenţiilor creditorilor sânt transmise de lichidator participanţilor proporţional participaţiunii lor la capitalul social.
   
2. 
   Lichidatorul efectuează calculele si întocmeşte raportul privind lichidarea, care reflecta mărimea si componenta activelor ramase. Daca 2 sau mai mulţi participanţi au dreptul la activele persoanei juridice, lichidatorul întocmeşte un proiect de repartizare a activelor, in care stabileşte principiile de repartizare.
   
3. 
   Lichidatorul persoanei juridice dizolvate, cu consimţământul participanţilor, poate sa nu înstrăineze bunurile ei daca nu este necesar pentru satisfacerea creanţelor creditorilor.
   
4. 
   Proiectul de împărţire a activelor, calculele si raportul privind lichidarea se prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecata care a desemnat lichidatorul. Organul sau instanţa care a desemnat lichidatorul poate introduce modificări in proiectul de împărţire, luând in considerare voinţa participanţilor.
   

După cum a fost menţionat, persoanele cu scop lucrativ sunt societăţile comerciale constituite în forma societăţilor în nume colectiv, societăţilor în comandită, societăţilor cu răspundere limitată şi societăţilor pe acţiuni. Însă pe lângă aceste forme, mai pot fi menţionate şi întreprinderile de stat şi municipale (vezi art.179 şi Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146/1994 şi Regulamentul model al întreprinderii municipale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.387/1994), precum şi cooperativele de producţie (Vezi art.171 şi Legea nr.1007/2002 cu privire la cooperativele de producţie) şi cooperativele de întreprinzători (Vezi Legea nr.73/2001cu privire la cooperativele de întreprinzători). Activele acestor persoane juridice pot fi repartizate după îndeplinirea a două formalităţi: 1) satisfacerea integrală a tuturor pretenţiilor creditorilor; 2) expirarea termenului stabilit la art.98.

Activele se transmit prin act de predare primire de către lichidator persoanelor îndreptăţite. Persoane îndreptăţite sunt în dependenţă de forma de organizare a persoanei juridice fondatorii; asociaţii, acţionarii sau membrii acesteia adică persoanele care deţin o participanţiune (o cotă) din capitalul social. Potrivit regulii din alin.(1) fiecăruia din aceste persoane i se repartizează o cotă din active proporţională cotei din capitalul social. Aceiaşi regulă este stabilită şi la art.115 alin.(1) lit. d) pentru societăţile comerciale, art.14 alin.(1) lit.k) din Legea nr.1007/2002 pentru cooperativele de producţie şi art. 86 alin.(2) lit.c) din Legea nr.73/2001 pentru cooperativele de întreprinzători. O excepţie de la principiul de proporţionalitatea participării la capitalul social se stabileşte prin art.115 alin.(2) pentru societăţile comerciale, potrivit căreia actul de constituire a societăţii comerciale poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului şi a activelor decât cea proporţională.

Mărimea activelor rămase după satisfacerea creanţelor şi principiile de repartizare sunt reflectate în raportul lichidatorului. Lichidatorul, luând în consideraţie voinţa participanţilor, va planifica împărţirea activelor în natură sau le va lichida ( le va vinde transformând bunurile în bani) şi va împărţi sumele băneşti. Dacă activele se împart în natură, repartizarea acestora se va face luând în consideraţie următoarele reguli: 1) bunurile se vor împărţi proporţional dreptului pe care îl are fiecare participant; 2) bunurile se vor atribui unuia sau la mai mulţi participanţi de la care se va reţine suma de bani care depăşeşte valoarea bunului; 3) dacă bunurile nu vor putea fi împărţite în natură ele vor fi vândute şi apoi se vor împărţi banii;

Raportul lichidatorului privind împărţirea bunurilor urmează să fie aprobat de organul care a desemnat lichidatorul. După aprobarea raportului, lichidatorul purcede la realizarea acestuia. Transmiterea sumelor de bani sau a bunurilor se face prin act sub semnătură privată dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel. De exemplu la repartizarea imobilelor se va întocmi un act de transmitere în formă autentică şi înregistrat la oficiul cadastral competent.

Articolul 97. Repartizarea activelor persoanelor juridice cu scop nelucrativ

1. 
   Activele care au rămas după satisfacerea creanţelor creditorilor persoanei juridice cu scop nelucrativ se repartizează intre persoanele care, conform actului de constituire sau, in cazul prevăzut de actul de constituire, conform hotărârii adunării generale, au dreptul la ele.
   
2. 
   Daca persoana juridica cu scop nelucrativ este constituita pentru satisfacerea exclusiva a intereselor participanţilor săi si actul constitutiv sau hotărârea adunării generale nu prevăd persoanele care au dreptul la activele persoanei juridice cu scop nelucrativ dizolvate, toate persoanele care la momentul dizolvării au calitatea de participant la ea beneficiază de dreptul la patrimoniul rămas. Intre aceste persoane activele se repartizează proporţional.
   
3. 
   Daca nu pot fi repartizate conform alin.(1) si (2), activele trec la stat, care le utilizează la realizarea scopurilor statutare ale persoanei juridice cu scop nelucrativ lichidate.
   

Activele persoanei juridice cu scop nelucrativ care au rămas după stingerea datoriilor trebuie de transmis anumitor persoane, însă regula este deosebită de cea stabilită la art.96. Astfel, din dispoziţiile art.55 alin.(3) participanţii organizaţiilor necomerciale nu au drepturi de creanţă asupra patrimoniului acesteia. De aici şi concluzia că cota parte dintr-o organizaţie necomercială nu poate fi transmisă prin acte juridice şi deci nici calitatea de membru în aceasta nu este transmisibilă. Din coroborarea dispoziţiilor alin.(1) din articolul comentat şi dispoziţia art.55 alin.(3) rezultă că, de regulă, dreptul asupra patrimoniului nu o pot avea participanţii (membrii asociaţii etc.) la organizaţia necomercială. Patrimoniul organizaţiei rămas după satisfacerea cerinţelor creditorilor trebuie transmis pentru realizarea scopurilor propuse de către organizaţia dizolvată. În sprijinul acestei afirmaţii vine şi dispoziţiile art.40 alin.(2) şi (3) din Legea nr.837/1996 cu privire la asociaţiile obşteşti, art.37 alin.(7) din Legea nr.581/1999 cu privire la fundaţii, art.22 alin.(4) şi art.27 alin.(4) din Legea patronatelor nr. 976/2000, art.24 (18) alin.(3) şi 30 alin.(4) din Legea nr.718/1991 privind partidele şi alte organizaţii social politice etc.

Alin.(2) din articolul comentat apare ca o excepţie de la regula stabilită la alin.(1), admiţând posibilitatea că unele organizaţii necomerciale ar putea fi constituite pentru interesul exclusiv al participanţilor (membrilor) săi, şi atunci, dacă patrimoniul acestea a fost format în exclusivitate din cotizaţiile şi eforturile proprii, şi aceste organizaţii nu au beneficiat de subsidii, donaţii, granturi făcute în alte scopuri decât interesul participanţilor atunci acestea ar putea să fie distribuite între participanţii la persoana juridică. Astfel de excepţii le-am vedea cele stabilite de Legea condominiumului în fondul locativ nr.913/2000, potrivit cărora asociaţia coproprietarilor este în esenţă o organizaţie necomercială deoarece participanţii se asociază pentru administrarea, întreţinerea şi exploatarea în comun a complexului de bunuri imobiliare din condominu, şi ei potrivit art.35 alin.(3) din aceiaşi lege au dreptul la cotă din activele asociaţii care se lichidează. Dispoziţii similare există şi în art.45 alin.(4) Legea nr.1505/1996 cu privire la asociaţiile de economii şi împrumut a cetăţenilor şi în art.105 alin.(8) din Legea cooperaţiei de consum nr.1252/2000. De fapt dispoziţia din ultima lege pare a cumula ambele principii, adică şi cel stipulat în alin.(1) şi cel din alin.(2), deoarece se prevede numai restituirea părţilor sociale ale membrilor cooperatori, dar nu o cotă din active proporţională participării la patrimoniu.

Alin.(3) stipulează că în cazul în care actele constitutive nu stabilesc şi organul principal al organizaţiei necomerciale nu poate adopta o hotărâre în acest sens, precum şi în cazul în care organizaţia necomercială este lichidată de către instanţa de judecată pe un temei stabilit la art.42 alin.(4) din Legea nr.837/1996 bunurile asociaţiei obşteşti lichidate şi rămase după satisfacerea creanţelor pot fi trecute cu titlu gratuit în proprietatea statului.

Articolul 98. Termenul de repartizare a activelor
Activele persoanei juridice dizolvate nu pot fi repartizate persoanelor îndreptăţite decât după 12 luni de la data ultimei publicări privind dizolvarea şi după 2 luni din momentul aprobării bilanţului lichidării si a planului repartizării activelor daca aceste documente nu au fost contestate in instanţa de judecata sau daca cererea de contestare a fost respinsă printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Articolul comentat stabileşte limitele de timp mai devreme de care activele persoanei juridice dizolvate însă încă neradiate din registrul de stat nu pot fi transmise persoanelor îndreptăţite de către lichidator. Deci numai după respectarea condiţiilor menţionate lichidatorul este îndreptăţit să repartizeze activele persoanei juridice în modul stabilit de art.96 sau după caz de cel din art.97.

Din dispoziţiile acestui articol rezultă că în cazul în care raportul lichidatorului întocmit în modul stipulat la art.96-97 şi aprobat de organul care a desemnat lichidatorul lezează anumite interese, atunci cel lezat poate ataca actul de aprobare şi numai după ce hotărârea instanţei prin care cererea a fost respinsă rămâne irevocabilă, numai atunci activele pot fi împărţite.

Articolul 99. Radierea persoanei juridice din registru

1. 
   După repartizarea activelor nete, lichidatorul trebuie sa depună la organul înregistrării de stat cererea de radiere a persoanei juridice din registru.
   
2. 
   La cererea de radiere se anexează toate actele necesare lichidării.
   

Radierea persoanei juridice din registru de stat unde a fost înregistrată constă într-o înscriere în registru a operaţiunii de excludere a subiectului de drept şi încetarea existenţei acestuia. Calitatea de subiect de drept, sau altfel spus capacitatea juridică a persoanei juridice există atâta timp cât aceasta este înregistrată în Registrul de stat (vezi art.60 alin.(1), adică de la data înregistrării – înscrierii (înmatriculării) în Registru până la data radierii din Registru. Făcând paralelă cu persoana fizică care apare în rezultatul naşterii şi dispare la data decesului, persoana juridică apare la data înregistrării şi dispare la data radierii. După radierea persoanei juridice faţă de aceasta nu pot fi înaintate nici un fel de cerinţe şi acţiuni civile sau de altă natură, iar dacă ele se înaintează, potrivit art.131 alin.(2)pct.5) din Codul de procedură civilă, judecătorul refuză primirea cererii.

Pentru radierea persoanei juridice lichidatorul este obligat să depună o cerere la organul de stat care deţine registrul în care a fost înregistrată persoana juridică dizolvată, şi anexează la aceasta actele necesare.

Dispoziţii exprese cu privire la radiere din registru de stat există numai în Legea nr.1265/2000, pe când în celelalte fie că sunt prevederi sumare fie că nu sunt de fel. Pentru moment până la introducerea unor modificări în legile speciale am sugera că organele de stat care înregistrează persoanele juridice trebuie să facă uz de analogia legii aplicând dispoziţiile Legii nr.1265/2000.

Astfel pentru a radia persoanele juridice înregistrate în registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor ţinut de Camera Înregistrării de stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale trebuie de prezentat următoarele acte: Cererea de radiere; Bilanţul de lichidare aprobat de proprietar şi autentificat de notar; actele de constituire a persoanei juridice care se lichidează în original; certificatul de înregistrare al persoanei juridice care se lichidează; extrasul din registrul de stat care demonstrează că persoana juridică nu este fondator al altei întreprinderi sau organizaţii sau că aceasta nu are filiale şi reprezentanţe; actul de confirmare a achitări integrale cu bugetul de stat eliberat de inspectoratul fiscal; actul de confirmare a închiderii conturilor bancare eliberat de băncile în care persoana juridică a avut conturi; actul de predare spre nimicire a ştampilelor persoanei juridice eliberat de Comisariatul de poliţie din teritoriul în care-şi are sediul; Monitorul Oficial în care au fost publicate avizele de lichidare; actul, eliberat de Arhiva de Stat, privind predarea spre păstrare a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova;

Dispoziţiile Legii nr.1265/2000 stabileşte că actele indicate trebuie să fie prezentate în termen de 3 zile de la data aprobării bilanţului de lichidare, însă încălcarea acestuia nu prevede nici o sancţiune şi nici nu serveşte temei pentru respingerea cererii. Mai mult, bilanţul de lichidare poate fi aprobat de organul care a desemnat lichidatorul, însă distribuirea activelor conform dispoziţiilor art.96 şi 97 între persoanele care au dreptul la ele poate avea loc numai târziu decât 2 luni din momentul aprobării bilanţului de lichidare. Însă la momentul repartiţiei activelor persoana juridică încă trebuie să existe, adică nu este radiată. Din acest considerent semnificaţia juridică a termenului stabilit la art.29 alin.(1) din Legea nr.1265/2000 este anihilată, şi chiar trebuie de exclus. Camera Înregistrării de stat după verificarea actelor prezentate adoptă decizia de radiere din registru a persoanei juridice dizolvate şi consemnează acest fapt în regisru. Termenul de adoptare a deciziei de radiere este de 3 zile de la data primirii actelor.

Decizia Camerei privind radierea persoanei juridice din registrul de stat poate fi atacată în contencios administrativ, dacă această decizie s-a bazat pe acte neveridice lezând drepturile şi interesele creditorilor sau participanţilor persoanei juridice.