Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 455. Tipurile de gaj
(1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare).

(2) În cazul gajului înregistrat, obiectul gajului ramîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist. În cazul amanetării, obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terţ care acţionează în numele creditorului gajist. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist, obiectul gajului, sigilat de către creditorul gajist, poate fi lăsat la debitorul gajist.

(3) După natura raporturilor de drept, în categoria de gaj înregistrat intra:

a) ipoteca - gajarea pamîntului, construcţiilor, altor imobile legate nemijlocit de pamînt, împreună cu terenul aferent necesar asigurării funcţionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosinţă a acestui teren. Constituie ipotecă şi grevarea chiriilor, prezente şi viitoare, pe care le produce un imobil. Ipoteca trebuie înscrisă în registrul bunurilor imobile;

b) ipoteca de întreprinzator - gajul întreprinderii, care se extinde asupra întregului ei patrimoniu, inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante, asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanţul întreprinderii, dacă legea sau contractul nu prevede altfel;

c) gajul mărfurilor care se află în circulaţie sau în proces de prelucrare;

d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor.
Alineatul 1

Alineatul 1 reglementează tipurile gajului. În condiţiile legislaţiei moldovene pot exista doar două timpuri de gaj, gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). Asupra bunurile mobile pot fi constituite ambele tipuri de gaj. Asupra bunurilor imobile poate fi constituit doar gajul înregistrat – ipoteca. Creanţa garantată printr-o ipotecă rămîne în continuare bun mobil.

Alineatul 2

În cazul gajului înregistrat, bunul gajat rămîne în posesia debitorului gajist. Bunul gajat rămîne în posesiunea debitorului gajist din raţiuni economice şi practice. Drepturile debitorului gajist cu privire la bunul gajat sunt însă limitate de prevederile legii (a prezentului cod şi a Legii gajului), precum şi de prevederile contractului în condiţiile legii (vezi art. 476 şi următoarele, precum şi art. 48 şi următoarele din Legea gajului). Astfel, debitorul gajist trebuie să păstreze bunul gajat ca un bun proprietar şi să ia toate măsurile pentru a-l proteja de influenţele negative care depăşesc uzura normală a a acestuia. Debitorul gajist poate folosi bunul conform destinaţiei sale şi dobîndi fructele, veniturile şi productele acestuia dacă din natura gajului nu rezultă altceva (vezi art. 477). Debitorul gajist poate greva bunul gajat cu un gaj ulterior sau îl poate transmite în folosinţă sau în arendă unui terţ (vezi art. 477 alin. 2). Dacă debitorul gajist înstrăinează bunul gajat, cel către care s-a înstrăinat bunul (noul proprietar) devenind astfel debitor gajist, cu excepţiile prevăzute de art. 478. Bunul gajat poate fi transmis în posesia unui terţ care acţionează din numele debitorului gajist. În acest caz trebuie să existe un acord în scris între debitorul gajist şi terţ, că acesta din urmă deţine bunul pentru creditorul gajist.

În cazul amanetului, bunul este transmis creditorului gajist în posesiune. Amanetul se constituie prin remiterea bunului sau a titlului către creditor sau, în cazul în care bunul se află la creditor, prin menţinerea posesiunii creditorului cu consimţămîntul debitorului gajist. La momentul executării obligaţiei principale de către debitor, bunul se remite debitorului gajist sau reprezentantului acestuia. În cazul în care amanetul a fost vîndut de către debitorul gajist iniţial, bunul este remis noului proprietar al bunului, care este şi debitorul gajist. Drepturile şi obligaţiile creditorului gajist în calitate de posesor al amanetului sunt reglementate de către art. 458 al prezentului cod şi 20-23 din Legea gajului). Rangul de preferinţă în cazul amanetului este stabilit în dependenţă de data remiterii obiectului gajului sau data la care creditorul a început să menţină obiectul gajului cu acordul debitorului gajist. Transmiterea în posesiune a amanetului valorează publicitatea acestuia. În cazul în care amanetul se transmite în posesiune unui terţ, acesta are obligaţiile cu provire obiectul amanetului, pe care le are şi creditorul gajist în calitate de deţinător.

Obiectul amanetului poate rămîne în posesia debitorului gajist, el nu are însă un drept de folosinţă sau de înstrăinare a acestuia. Un asemenea acord trebuie întocmit în scris. Obiectul gajului se sigilează în prezenţa părţilor. Asemenea cazuri se prezintă totuşi dificile şi conţin un risc pentru creditorul gajist. Astfel, în cazul înstrăinării obiectului amanetului care a rămas în posesiunea debitorului, terţul va dobîndi bunul negrevat de gaj, deoarece cu privire la un asemenea bun, gajul nu a fost făcut public. Publicitatea poate fi făcută doar prin remiterea bunului către creditorul gajist sau către un terţ care acţionează din numele creditorului gajist sau prin înregistrarea gajului (vezi art. 466 alin. 2 şi 3).

Alineatul 3 lit. a

Alineatul 3 prevede care sunt speciile gajurilor care fac parte din gajul înregistrat: ipoteca, ipoteca de întreprinzător, gajul mărfurilor şi gajul bunurilor viitoare. De notat, că această enumerare nu este exhaustivă. Pe de altă parte prevederea acestui alineat nu se armonizează întru totul cu prevedea art. 470. În caz de dubiu se va lua în considerare prevederea art. 470.

Ipoteca este constituită la data înregistrării în registrul imobilelor. Ipoteca este valabil constituită doar în cazul în care bunul ipotecat este determinat în mod expres şi exact. Aceasta se referă mai ales la ipotecarea loturilor de pămînt. Lotul ipotecat trebie să fie descris cu exactitate, în deosebi cu privire la hotarele şi mărimea acestuia. În cazul în care nu toată construcţia este ipotecată, trebuie să fie specificat cu exactitate care încăperi sau obiecte sunt grevate cu ipotecă.

Actul juridic prin care debitorul gajist se obligă faţă de creditorul gajist să nu folosească, să nu arendeze sau să nu ipotecheze mai departe imobilul este nul. Efectele actelor juridice între debitorul gajist şi terţi cu privire la folosinţă, arendă sau ipotecare nu pot fi dependente de acordul creditorului gajist. În cazul înstrăinării bunului ipotecat, noul proprietar dobîndeşte bunul grevat de ipotecă, cu excepţiile prevăzute de prezentul cod şi de Legea gajului.

Cesiunea creanţei garantate cu ipotecă produce efecte faţă de debitorul gajist cînd noul creditor este înscris în registrul bunurilor imobile.

Cu privire la imobilul ipotecat terţii ar putea să aibă anumite drepturi (de exemplu, dreptul de preemţiune, etc.). Orice terţ căruia îi este lezat un drept sau a cărui situaţie juridică se înrăutăţeşte prin constituirea ipotecii asupra unui imobil are dreptul să achite creanţa garantată faţă de creditorul ipotecar (gajist) şi să devină el însuşi creditor ipotecar faţă de debitorul ipotecar. Calitatea sa de creditor ipotecar va trebui înscrisă în registrul bunurilor imobile în locul creditorului ipotecar creanţa căruia a fost satisfăcută. La fel, terţii a căror drepturi sunt prejudiciate prin licitaţia bunului ipotecat au dreptul să satisfacă creanţa garantată şi să prevină licitaţia bunului ipotecat. Creditorul ipotecar are obligaţia să primească plata de la aceşti terţi.

Creditorului gajist îi stau la dispoziţie dreptul de a vinde bunul gajat (să îl vîndă el însuşi sau prin intermediul instanţei) sau de a-l administra (vezi art. 487 alin. 2). În anumite circumstanţe poate apărea ca rezonabil luarea bunului imobil în posesiune în scopul administrării acestuia. Se va lua în consideraţie faptul dacă veniturile administrării vor depăşi cheltuielile curente ale acesteia. Toate veniturile din administrarea bunului imobil, cu excepţia cheltuielilor de administrare, vor fi distribuite asupra satisfacerii creanţei garantate. Administratorul bunului va prezenta un plan de distribuire a veniturilor. În cazul în care creanţa creditorului gajist este satisfăcută, el va ridica dreptul de administrare asupra bunul imobil. Modificările respective vor trebuie introduce în registrul imobilelor.

În cazul în care a fost constituit un drept de ipotecă asupra chiriei (rentei, sau altor plăţi sistematice la care este îndreptăţit proprietarul bunului ipotecat în baza legii sau contractului cu un terţ, creditorul gajist poate decide să încaseze aceste plăţi în contul executării creanţei garantate. În preavizul cu privire la exercitarea dreptului de gaj se va menţiona încasarea acestor plăţi în contul executării creanţei garantate.

Alineatul 3 lit. b

Ipoteca de întreprinzător este un drept de gaj asupra anumitor bunuri ale unei întreprinderi sau asupra tuturor bunurilor unei întreprinderi Grevarea cu gaj a unei părţi din bunurile întreprinderii se face astfel, încît să cuprindă bunurile necesare şi capabile să funcţioneze ca o întreprindere. În cazul în care creditorul gajist îşi va exercita drepturile de gaj, bunurile grevate prin ipoteca de întreprinzător ar putea trece în mîinile unui alt proprietar. Bunurile grevate trebuie să poată funcţiona separat de bunurile negrevate cu ipotecă de întreprinzător ale întreprinderii. În sensul prezentului articol, prin întreprindere nu se înţelege forma juridică de organizare sau o persoană juridică, ci un patrimoniu separat sau un complex patrimonial care aparţine unei persoane juridice, unei societăţi comerciale sau unui întreprinzător. Astfel, de exemplu, în cazul în care o societate comercială are în proprietate linii de producţie în mai multe localităţi, ea poate greva prin ipotecă de întreprinzător una din aceste linii de producţie pentru a garanta un credit (o linie de credit) necesar finanţării unui nou produs sau cumpărării de nou echipament. Cu privire la ipoteca de întreprinzător se aplică îndeosebi art. 27 – 31 din Legea gajului.

În conformitate cu art. 470 alin. 2 lit. b, ipoteca de întreprinzător se înregistrează la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. În practică, funcţionarea unui astfel de mecanism a înregistrării ipotecii de întreprinzător ar putea să se lovească de cîteva dificultăţi. În primul rînd, o întreprindere se poate află în raza teritorială a mai multor birouri notariale şi deci va fi dificil sau imposibil de verificat, dacă a fost sau nu înregistrată o ipotecă de întreprinzător. În al doilea rînd, asupra bunurilor grevate cu ipotecă de întreprinzător ar putea să existe un drept de gaj înregistrat în registrul gajului bunurilor mobile sau în registrul imobilelor.

În cazul în care s-au părţile contractului de gaj prevăd restricţii asupra dreptului de dispoziţie a bunurilor grevate prin ipoteca de întreprinzător, acestea nu trebuie să cuprindă producţia, mărfurile, materia primă, etc. De asemenea, restricţiile nu trebuie să afecteze capacitatea societăţii comerciale sau a întreprinzătorului de a menţine în stare funcţională bunurile grevate.

Alineatul 3 lit. c

Gajul asupra mărfurilor poate fi constituit numai de către un antreprenor. Gajul care grevează bunuri în stoc va subzista asupra bunurilor noi care le vor înlocui pe cele care au fost vîndute. Dacă bunurile vîndute nu sunt înlocuite cu altele, gajul subzistă (se strămută de drept) asupra produsului (sumei) obţinut la vînzare. Cumpărătorul nu trebuie să verifice registrul gajului sau alt registru unde a fost înregistrat gajul, dacă bunurile sunt vîndute în cursul activităţii normale ale unei întreprinderi. Echipamentul unei întreprinderi nu face obiectul prevederii alin. 3 lit. c. Nu este fixat un termen pentru înlocuirea mărfurilor vîndute cu altele noi. Termenul depinde de procesul de producere, de prelucrare, etc. Cu privire la particularităţile gajării mărfurilor vezi art. 459 din prezentul cod. Cu privire la grevarea cu gaj a titlurilor reprezentative ale mărfurilor vezi art. 778 din Legea gajului.

Alineatul 3 lit. d

Această prevedere se aplică bunurilor care vor fi create în viitor, precum şi bunurilor care există în prezent, dar vor intra în proprietatea debitorului gajist în viitor. Gajul asupra bunurilor viitoare poate fi constituit în conformitate cu art. 466 alin. 2, totuşi momentul ataşării dreptului de gaj la un bun viitor are loc în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte proprietatea asupra bunului care corespunde descrierii stabilite în contract. Cu privire la ataşarea dreptului de gaj vezi comentariu la art. 466. Gradul de prioritate asupra bunurilor viitoare se stabileşte în dependenţă de momentul constituirii gajului şi nu de la momentul dobîndirii proprietăţii de către debitorul gajist.

Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist
(1) Creditorul gajist este persoana obligaţiile faţă de care sînt garantate prin gaj.

(2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.

(3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaţiei garantate, cît şi de un terţ.
Alineatul 1

Noţiunile juridice de creditor şi debitor se aplică unei varietăţi largi de relaţii sociale. O persoană cui i se datorează ceva ce poate fi urmărit în instanţa de judecată şi transformat într-o hotărîre judecătorească (cu caracter pecuniar) este creditorul părţii care datorează. „Creditorul” cuprinde o varietate de caracteristici într-o multitudine de circumstanţe. Cu excepţia cazului în care un creditor contractează cu debitorul un statut de creditor gajist sau un creditor dobîndeşte în condiţiile legii statutul de creditor gajist, creditorul va fi un creditor ordinar (creditor chirografar). Un creditor gajist este deci o persoană care deţine creanţe garantate prin gaj. În exercitarea drepturilor sale cu privire la gaj, creditorul gajist poate fi reprezentat de un administrator sau de către un terţ.

Calitatea de creditor gajist apare din momentul constituirii (perfectării) gajului (vezi art. 466). Pînă la momentul constituirii gajului, creditorul care a încheiat un contract de gaj nu are un drept prioritar faţă de alţi creditori la satisfacerea din valoarea bunului prevăzut pentru a fi gajat.
Alineatul 2

Un debitor este o persoană care datorează plata sau executarea obligaţiei. Un debitor gajist este o persoană care are dreptul de proprietate asupra bunului care a fost gajat în scopul garantării executării unei obligaţii. Acest alineat de asemenea prevede, că debitor gajist este de asemenea o persoană care posedă bunuri depuse în gaj şi care are dreptul de înstrăinare a acestor bunuri. În fine, alineatul prevede că debitor gajist este o persoană care în favoarea căreia s-a constituit un uzufruct legal, în cazul în care această persoană are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. Cu privire la posesorul şi uzufructuarul bunului se impun însă largi limitări, care sunt descrise mai jos.

O persoană poate întruni calitatea de debitor a obligaţiei principale şi de debitor gajist. Debitorul obligaţiei principale şi debitorul gajist pot însă fi persoane diferite. Astfel, de exemplu, un terţ poate garanta cu bunul său o obligaţie a debitorului unui contract de credit. De asemenea, prin dobîndirea proprietăţii asupra unui bun gajat, noul proprietar devine debitor gajist, sub rezerva prevederilor legale (vezi art. 478 şi 486). În aceste caz, proprietarul bunului gajat (debitorul gajist) nu are obligaţia să aducă la îndeplinire obligaţia garantată prin gaj, ci are obligaţiile prevăzute de acest capitol şi de contract. Debitorul gajist are însă dreptul să satisfacă creanţa creditorului gajst atunci cînd creanţa a devenit scadentă faţă de acesta sau cînd debitorul obligaţiei garantate are dreptul să-şi execute obligaţia (să efectueze prestaţia). În acest caz, creanţa creditorului gajist trece la debitorul gajist în măsura în care debitorul gajist a executat această creanţa. La solicitarea debitorului gajist, creditorul gajist va înmîna acestuia actele necesare pentru înscrierea (radierea) respectivă în registru unde a fost înregistrat gajul.

Bunul care se află în coproprietate poate fi gajat doar cu acordul tuturor coproprietarilor, fiecare de ei devenind în acest caz co-debitor gajist. În baza principiului indivizibilităţii gajului, aceşti codebitori gajişti răspund în mod solidar faţă de creditorul gajist. Astfel, în cazul în care unul dintre aceşti codebitori gajişti plăteşte contravaloarea părţii sale în bunul proprietate comună, partea sa rămîne în continuare gajată, cu excepţia cazului în care creditorul gajist îşi dă acordul asupra terminării gajului asupra acestei părţi. Acordul trebuie să fie făcut în formă scrisă.

Deşi alin. 2 prevede că un posesor al bunului este debitor gajist, dacă el are dreptul de înstrăina bunul. Această prevedere vine însă în contradicţie cu multe norme ale prezentului cod, astfel încît o reduc la ineficienţă. În primul rînd, nu sunt debitori gajişti acei posesori care nu pot înstrăina bunul gajat din nume propriu. Astfel, de exemplu, un titular al unei procuri care îi dă dreptul să înstrăineze un bun nu poate fi debitor gajist. În al doilea rînd, nu sunt debitori gajişti acei posesori, care pot înstrăina bunul în nume propriu, dar pe contul şi riscul străin. Astfel, de exemplu, nu este debitor gajist un comisionar. Se desprinde concluzia, că doar cazul în care posesorul poate înstrăina bunul în nume propriu, pe contul propriu şi riscul propriu s-ar putea pune problema. În legislaţia curentă un asemenea posesor este întreprinderea de stat. Însă şi în cazul întreprinderii de stat se impun o limitare importantă. Mai întîi, în cazul grevării cu gaj în baza unui contract, întreprinderea de stat trebuie să aibă autorizaţia fondatorului, deci a proprietarului. Prin extensiune, autorizarea fondatorului este necesară şi atunci, cînd întreprinderea de stat procură bunuri gajate.

Ca şi în cazul întreprinderilor de stat, unii proprietari pot deveni debitori gajişti doar în cazul în care contractul de gaj este în prealabil autorizat (aprobat) de către un terţ. Astfel, de exemplu, în cazul minorilor şi a persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrînsă, gajarea bunurilor acestora se face doar cu acordul autorităţii de tutelă sau curatelă.

Posesorul bunului gajat, care are dreptul de înstrăinare a acestui bun este mai curînd un terţ. Contra terţului la care se află sau care deţine bunul gajat, creditorul gajist îşi poate exersa drepturile în conformitate cu prezentul capitol, cu excepţia cazului în care terţul deţine un drept de gaj de rang superior.

Deşi alin. 2 prevede că un uzufructuar este debitor gajist, în condiţiile legislaţiei în vigoare, uzufructuarul nu are poziţia juridică necesară şi suficientă pentru a putea fi debitor gajist. Astfel, conform prevederilor prezentului cod, uzufructuarul nu poate înstrăina bunul (vezi art. 395 alin. 1). Înstrăinarea bunurilor de către uzufructuar ar contraveni şi prevederilor art. 398 alin. 1, 405 alin. 1, 416 şi 423 alin. 1. S-ar pune întrebarea, dacă uzufructuarul poate pune în gaj bunurile consumptibile pe care el le poate înstrăina în conformitate cu art. 402. S-ar părea, că în scopul protejării circuitului civil nici aceste bunuri nu pot fi puse în gaj de către uzufructuar. De asemenea, gajarea bunurilor acordă creditorului gajist dreptul de urmărire a lor sau a produsului vînzării acestora, iar la momentul restituirii acestora sau a contravalorii lor de uzufructuar către nudul proprietar, proprietarul devine debitor gajist fără să fi consimţit la aceasta.

Există o situaţie diferită atunci cînd un bun gajat devine ulterior obiectul unui uzufruct. În acest caz debitor gajist rămîne în continuare (şi după crearea uzufructului) proprietarul bunului gajat. Exercitarea dreptului de gaj în acest caz se face însă în mod simultan contra nudului proprietar şi contra uzufructuarului şi ambii trebuie notificaţi pînă la exercitarea dreptului. Nudul proprietar poate greva cu gaj bunurilor aflate la uzufructuar, cu excepţia cazului în care el s-a obligat să nu le greveze sau dacă din actul de constituire a uzufructului reiese altceva.

În conformitate cu art. 26 a Legii cu privire la gaj este debitor gajist şi persoana care a depus în gaj o creanţă garantată printr-un gaj înregistrat pe care o deţine contra unui terţ.

În general nu este necesar ca debitorul gajist să aibă bunul gajat în posesiunea lui atît la momentul constituirii gajului cît şi ulterior. Bunul gajat poate fi în posesiunea unui terţ, însă în acest caz trebuie să existe un acord în scris între debitorul gajist şi terţ, că acesta din urmă deţine bunul pentru creditorul gajist.

Alineatul 3

Alineatul 3 prevede, că debitor gajist poate fi atît debitorul obligaţiei garantate, cît şi un terţ. În cazul în care debitor gajist este un terţ, acesta nu are obligaţia să aducă la îndeplinire obligaţia garantată prin gaj ca atare, ci are obligaţiile prevăzute de acest capitol şi de contractul de gaj.

Articolul 457. Obiectul gajului
(1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun, inclusiv o universalitate de bunuri, titluri de valoare şi drepturi confirmate prin certificate de acţiuni.

(2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil, bunurile inalienabile sau insesizabile.

(3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor.

(4) Bunurile care, conform legii, nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil.

(5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor.

(6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părţi fără acordul celorlalţi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În cazul imobilelor, menţiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile.

(7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel.

(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract.

(9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităţi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităţi sau condiţii de nulitate.
Alineatul 1

Obiect al gajului pot fi toate bunurile mobile şi imobile, corporale şi incorporale, cu excepţiile stabilite de acest articol. Pot fi obiect al gajului de asemenea bunurile accesorii (corporale şi incorporale) unui imobil. Obiect al gajului pot servi animalele, stocurile de mărfuri, echipamente, instalaţii, maşini agricole. Titlurile de valoare pot fi obiect al gajului, cum ar fi certificatul de depozit, warantul, conosamentul, gajul asupra lor constituindu-se de regulă prin amanetarea acestora. Poate fi obiect al gajului chiria pe care o produce un imobil închiriat sau arendat (vezi art. 17 alin. 2 din Legea gajului). Acţiunile şi părţile sociale în societăţile pe acţiuni şi cu răspundere limitată pot fi obiect al gajului, precum şi drepturile confirmate prin certificate de acţiuni. Drepturile de proprietate intelectuală (drepturile de autor, de proprietate industrială, cum ar fi drepturile din invenţii, brevete şi mărcile comerciale) şi comercială pot fi constitui obiecte ale gajului. Anumite drepturi pot constitui obiect al unui gaj. În condiţiile legii poate fi depus în gaj un drept exclusiv, care reiese dintr-o licenţă sau autorizaţie. Obiect a gajului poate servi şi o creanţă garantată printr-un gaj (vezi art. 26 din Legea gajului), precum şi o creanţă negarantată. Obiect al gajului poate servi şi o universalitate de bunuri mobile, care poate include bunuri circulante şi bunuri viitoare. Obiect al gajului pot fi bunurile viitore, cum ar fi lemnul copacilor sau recolta agricolă. S-ar pune şi problema grevării cu gaj a bunurilor mobile care fac obiectul unui contract de leasing.

Gajul asupra unui bun se extinde şi asupra produselor obţinute în urma dispoziţiei bunului prin vînzare, schimb sau în alt mod, fructelor bunului gajat dacă este prevăzut în contract, sumelor obţinute prin operaţiunile ulterioare, precum şi asupra pretenţiilor din pierderea, folosirea non-conformă, împiedicarea folosirii sau deteriorarea bunului gajat. Gajul se extinde asupra despăgubirilor de asigurare pentru pieirea, pierderea sau deteriorarea bunului gajat, indiferent în a cărui favoare bunul a fost asigurat, cu excepţia cazului în care pieirea, pierderea sau deteriorarea bunului se datorează actului sau acţiunilor (sau omisiunii) culpabile ale creditorului gajist.

Soft-ul este un program de computer şi include informaţia de suport adecvată. Soft-ul încorporat într-un bun este în mod normal considerat parte a bunului şi este tratat în conformitate cu prezentul capitol. Soft-ul care nu este incorporat într-un bun, poate fi obiect separat al unui contract de gaj.

Ipoteca poate fi constituită şi asupra dreptului de superficie. Dacă şi în măsura în care dreptul de uzufruct poate fi înstrăinat, el poate fi grevat cu gaj.

Bunul imobil care face obiectul unei ipoteci trebuie să fie descris cu precizie suficientă pentru a-l determina, pentru ca să nu existe nici o îndoială asupra identificării bunului gajat. Aceasta se referă mai ales la loturile de pămînt care fac obiectul ipotecii.

Alineatul 2

Sub prevederile alin. 2 cad în primul rînd bunurile care fac parte din domeniul public (vezi art. 296). Bunurile care sunt interzice în circuitul civil nu pot face obiectul gajului. Nu pot servi obiect al gajului bunurile din patrimoniul cultural. S-ar părea că nu pot constitui obiectul gajului bunurile care servesc în mod direct necesităţile vitale persoanei fizice şi de care persoana fizică nu poate lipsită, cum ar fi mobilierul şi obiectele casnice aflate în locuinţa principală a debitorului gajist.

Alineatul 3

Bunurile care vor fi dobîndire în viitor de către debitorul gajist pot face obiectul gajului. Astfel, recolta agricolă viitoare, inclusiv cea ce se va recolta de pe pomi fructiferi, viţa de vie, tufari, etc., copacii pentru lemn, mineralele care urmează să fie extrase, animalele nenăscute. Aceste bunuri pot face doar obiectul unui gaj convenţional (prin contract). Chiar dacă un gaj asupra unor bunuri viitoare a fost înregistrat, dreptul de gaj se va ataşa bunului dat doar la momentul în care debitorul gajist va dobîndi proprietatea asupra bunului (vezi comentariu la art. 466). Gradul de prioritate se stabileşte în dependenţă de momentul constituirii gajului asupra bunurilor viitoare şi nu din momentul dobîndirii proprietăţii de către debitorul gajist.

În unele situaţii, contractul de gaj este formulat astfel încît să cuprindă bunurile prezente cît şi bunurile care for fi procurate şi vor intra în proprietatea debitorului gajist în viitor. Ar putea apărea probleme cu privire la faptul dacă toate bunurile viitoare vor fi grevate cu gaj sau doar anumite bunuri. Aceste probleme vor ţine de interpretarea contractului. Cînd terţii sunt în conflict cu privire la bunurile care au intrat ulterior în proprietatea debitorului gajist, important este conţinutul menţiunii cu privire la gaj care s-a înregistrat în registrul respectiv.

Alineatul 4

Scopul alineatului 4 este de a face eficientă exercitarea de către creditorul gajist o drepturilor de gaj. În cazul în care bunul gajat nu poate fi înstrăinat separat, pentru că legea nu o permite, valoarea gajului se diminuează. La fel, în cazul gajului asupra unei parţi a bunului indivizibil, valoarea gajului va fi diminuată prin dificultatea sau chiar imposibilitatea exercitării dreptului de gaj. S-ar pune problema, dacă, în cazul în care un bun şi-a pierdut individualitatea după grevarea lui cu gaj, gajul subzistă asupra bunului in care bunul gajat a fost incorporat.

Alineatul 5

Bunul care se află în coproprietate poate fi gajat doar cu acordul tuturor coproprietarilor, fiecare coproprietar devenind în acest caz co-debitor gajist. În baza principiului indivizibilităţii gajului, aceşti codebitori gajişti răspund în mod solidar faţă de creditorul gajist. În cazul în care unul dintre aceşti codebitori gajişti plăteşte contravaloarea părţii sale în bunul proprietate comună, partea sa rămîne în continuare grevată prin gaj, cu excepţia cazului în care creditorul gajist îşi dă acordul asupra terminării gajului asupra acestei părţi. Acordul trebuie să fie făcut în formă scrisă.

În cazul partajării (împărţelii) bunului gajat care se află în proprietate comună, gajul va subzista asupra fiecărui bun rezultat din partajare sau a sumelor de bani atribuite. Creditorul gajist are dreptul să se opună partajării bunului gajat. În cazul în care asupra bunului care a rezultat din partajare este înregistrat un nou gaj, acest nou gaj va avea un grad de preferinţă inferior faţă de gajul înregistrat anterior, cînd bunul făcea parte dintr-un bun proprietate comună.

Alineatul 6

Alineatul 6 dispune că o cotă-parte poate fi grevată de gaj fără acordul celorlalţi coproprietari ai bunului. Dacă însă coproprietarii au convenit că fiecare din ei poate greva bunul prin gaj doar cu acordul celorlalţi coproprietari, atunci un asemenea acord trebuie înregistrat în registrul bunurilor imobile. Prevederea propoziţie 2 se aplică doar cu privire la bunurile imobile. Un acord înregistrat le este opozabil terţilor. Astfel, dacă există un asemenea acord înregistrat în registrul bunurilor imobile şi un coproprietar a gajat cota sa parte contrar prevederilor acordului, terţul în favoarea căruia a fost creat gajul nu se consideră a fi de bună credinţă şi va trebui să înfrunte existenţa acordului între coproprietari. În ce priveşte bunurile mobile, coproprietarii pot conveni ca fiecare din ei să gajeze cota parte doar cu acordul celorlalţi. Nu este necesar şi nici posibil înregistrarea unui asemenea acord (care priveşte bunurile mobile). În cazul în care există un asemenea acord, iar unul dintre coproprietari a gajat cota sa parte fără consimţămîntul celorlalţi coproprietari, el va răspund doar în faţa celorlalţi coproprietari pentru încălcarea acordului. Gajul va fi considerat, în lipsa altor impedimente, valabil creat şi terţul în favoarea căruia a fost gajat bunul nu va fi afectat de acordul coproprietarilor prin care fiecare se obligă reciproc să nu gajeze fără acordul celorlalţi. Se pune problema, dacă o prevedere legală ar putea să se opună grevării unei cote-părţi fără acordul coproprietarilor. O asemenea prevedere ar limita dreptul coproprietarului de a dispune de cota sa parte. Asemenea limitări ar putea să existe doar în cazul în care interesul celorlalţi coproprietari ar fi considerat net superior dreptului coproprietarului, ceea ce ar putea fi doar un caz extrem.

În cazul împărţelii (partajării) bunului proprietate comună, gajul care grevează o cotă parte din bun se menţine asupra bunului rezultat din partajare şi asupra sumelor de bani atribuite la partajare. În cazul în care asupra bunului care a rezultat din partajare este înregistrat un nou gaj, acest nou gaj va fi un grad de preferinţă inferior faţă de gajul înregistrat asupra cotei părţi, cînd bunul făcea parte dintr-un bun comun.

Alineatul 7

Gajul se extinde asupra accesoriilor bunului gajat. Dacă asupra unui accesoriu al bunului gajat a fost constituit în mod separat un drept de gaj, acesta primează. Bunurile mobile gajate care sunt accesorii unui imobil, dar nu sunt incorporate în acesta şi nu şi-au pierdut individualitatea, sunt considerate în scopul executării obligaţiei garantate ca bunuri care şi-au conservat caracterul de bunuri mobile. Ipoteca se întinde si asupra bunurilor mobile accesorii imobilului ipotecat, chiar dacă acestea din urmă nu erau afectate exploatării imobilului la data constituirii ipotecii.

Alineatul 8

Bunul asupra căruia s-a constituit un drept de gaj rămîne în folosinţa debitorului gajist, acesta dobîndind fructele şi veniturile bunului gajist. În cazul în care creditorul gajist şi debitorul gajist convin prin contract, gajul poate greva şi fructele bunului gajat.

Cînd bunul gajat este la creditor, creditorul este obligat să culeagă fructele bunului gajat. În cazul în care părţile au convenit, creditorul gajist va trece valoarea fructelor în contul stingerii obligaţiei garantate prin gaj (vezi art. 477). Ordinea în care loc achitarea este următoarea: mai întîi se achită costurile, în al doilea rînd dobînzile şi în ultimul rînd a datoriei propriu-zise.

Alineatul 9

Debitorul gajist care are asupra bunului gajat un drept anulabil sau afectat de o condiţie poate consimţi doar un gaj afectat de aceleaşi nulităţi sau condiţii. El trebuie să îl informeze pe creditorul gajist cu privire la condiţiile sau alte circumstanţe care ar putea afecta dreptul lui de proprietate asupra bunului.