Colegiul de redacţIE


Funcṭia publică europeană Clasificarea funcṭiilor publice europene



Yüklə 2 Mb.
səhifə17/47
tarix26.07.2018
ölçüsü2 Mb.
#59151
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   47

Funcṭia publică europeană

  1. Clasificarea funcṭiilor publice europene


În context european, există două categorii de funcṭii publice în ṭările Uniunii Europene:62

  • mai întâi, funcṭionarii care lucrează la nivelul instituṭiilor comunitare şi care pot fi desemnaṭi cu titulatura de funcṭionari europeni

  • apoi, există corpul de funcṭionari care lucrează în administraṭia proprie a fiecărui stat.

De remarcat ca şi în acest domeniu se verifică principiul general al subsidiarităṭii legislatiei comunitare. Fiecare stat membru reglementează regimul corpului de funcṭionari proprii în acord cu exigenṭele sistemului legislativ autohton. Cu privire la funcṭionarii europeni, reglementarea statutului acestora revine instituṭiilor comunitare.

În acelaşi timp, funcṭionarii publici europeni sunt împărṭiti în cinci categorii:



  • categoria A, unde sunt incluşi salariaṭii bugetari care au ca misiune elaborarea politicilor, pregătirea proiectelor actelor normative şi al raporturilor şi aplicarea legislaṭiei comunitare;

  • categoria LA, unde sunt incluşi interpreṭii şi traducătorii;

  • categoria B, care cuprinde pe cei care primesc şi analizeză informaṭiile necesare fie pentru elaborarea politicilor, fie pentru a supraveghea respectarea legislaṭiei comunitare;

  • categoria C, unde se regăsesc cei care îndeplinesc misiuni de secretariat şi arhivare;

  • categoria D, în care este inclus personalul de serviciu.

Cele cinci categorii de agenṭi statutari, sunt constituite, la rândul lor, din două categorii de agenṭi:

  • agenṭi permanenṭi

  • ceilalṭi agenṭi: temporari, auxiliari, locali.
  1. Principiile dreptului funcṭiei publice


Principiile dreptului funcṭiei publice europene reprezintă acele idei călăuzitoare care guvernează întreaga activitate a funcṭionarilor europeni şi care trebuiesc avute în vedere în momentul interpretării oricărei reguli normative adoptate de o instituṭie sau un organism european. În democraṭiile europene, recrutarea funcṭionarilor publici, imparṭiali şi cu o înaltă calificare, este unul dintre rolurile esenṭiale ale instituṭiilor, recrutarea făcându-se, în general, pe baza următoarelor principii:63

Principiul egalităṭii la acces


Este un principiu general al dreptului contemporan, pornind de la ideea ca toti suntem egali şi avem drepturi egale. Toate Constituṭiile scrise ale ṭărilor UE consacră acest drept, cu excepṭia Danemarcei şi a Republicii Irlanda, unde este inserat în acte normative speciale.

Egalitatea accesului la funcṭiile publice trebuie înṭeleasă ca o egalitate de tratament a aspiranṭilor la funcṭia publică, fiind reglementat ca o reacṭie împotriva promovării pe criteriul rangului de nobleṭe. Esenṭa principiului general este respectată, căci toti cei care îndeplinesc criterii iniṭiale de selecṭie sunt supuşi la o competiṭie ce va determina cât mai obiectiv cu putinṭă pe ocupantul funcṭiei în joc.


Principiul concursului public


Accesul la o funcṭie publică presupune de cele mai multe ori o modalitate de selecṭie dintre candidaṭii aspiranṭi la funcṭia respectivă. Concursul este modalitatea nediscriminatorie la care se face apel pentru selecṭia funcṭionarilor, procedura de derulare a concursurilor fiind stabilită prin legi speciale ale fiecărui stat membru al UE. Pentru exemplificare venim cu exemplul Franṭei, unde exista prestigioasa şcoala de pregătire a înalṭilor funcṭionari publici “Ecole Naṭionale d’Administration”, care asigura selecṭia elitelor, iar mai apoi, formarea lor solidă pentru integrarea în posturi cheie de funcṭionari publici. Admiterea la aceasta instituṭie cât şi selecṭia ulterioară pentru anumite posturi este foarte dură. Prin sistemul concursului se asigură îndeplinirea a două obiective majore:

  • evaluarea corectă a capacităṭii candidatului

  • garantarea independenṭei autorităṭii care are sarcina selecṭionării.

Principiul independenṭei


Acest principiu are în vedere faptul că un funcṭionar comunitar nu este în slujba statului a cărui cetăṭenie o poartă, ci trebuie să acṭioneze doar în vederea atingerii idealurilor comunitare, în calitate de cetăṭean european. Independenṭa funcṭionarului nu inlătură însă elementele raportului de autoritate în care el se găseşte faṭă de instituṭia sau autoritatea pentru care desfăşoară activitatea.

Principiul competenṭei


Poate fi analizat dintr-o perspectiva dublă:

  • mai întâi, competenṭa poate fi privită drept element component al funcṭiei publice

  • iar în al doilea rând, principiul competenṭei se referă la obligaṭia funcṭionarului de a proba înalte calităṭi profesionale şi morale, conforme cu postul ocupat şi cu atribuṭiile acestuia.

Principiul randamentului


Acest principiu, pentru activitatea funcṭionarilor publici, are o conotaṭie practică puternic reliefată de evaluarea periodică la care este supusă activitatea funcṭionarilor. Misiunea pe care o are funcṭionarul public presupune asumarea perfecṭionării, îndeplinirii sarcinilor de serviciu într-o manieră cât mai corectă şi de a realiza anumiṭi parametri de calitate şi de rentabilitate a lui pe postul pe care îl ocupă. Recunoaşterea realizării se face prin avansarea lui în esalonul superior, gradaṭie superioară, grad sau categorie.

Principiul integrităṭii


Integritatea funcṭionarului public este strâns legată de moralitatea acestui, adică, de respectarea regulilor de conduită care se situează mai curând în registrul etic şi al bunei cuviinṭe decât în latura strictă a relaṭiilor de serviciu. Calitatea de funcṭionar presupune în acelaşi timp investirea individului cu putere sau autoritate publică, dar şi obligaṭia acestuia de a respecta pe cei în slujba cărora lucrează. Integritatea funcṭionarilor este privită şi ca o obligaṭie a acestora de a nu săvârşi fapte incriminate de legea penală drept infracṭiuni de corupṭie.

Principiul dispersiei teritoriale


Acest principiu are semnificaṭia acoperirii, pe cât posibil, a locurilor din administraṭia europeană pe criteriul reprezentării tuturor zonelor geografice ale statelor membre. Reprezentarea cetaṭenilor Uniunii trebuie să se realizeze la nivelul instituṭiilor comunitare cât mai corect. Se urmareşte accesul în posturile administrative la nivel european pe criteriul reprezentării numerice în mod proporṭional cu populaṭia fiecarui stat membru.

Principiul furnizării tuturor mijloacelor şi metodelor necesare funcṭionarului european pentru îndeplinirea în condiṭii optime a sarcinilor sale de serviciu


Transpunerea în practica a acestui principiu presupune asigurarea tuturor drepturilor necesare pentru fiecare categorie de funcṭionari europeni, care să servească atingerii scopurilor misiunii şi sarcinilor pe care postul ocupat le implică. Acest principiu se alatură principiilor integrităṭii, independenṭei, competenṭei şi randamentului funcṭionarilor europeni pentru a conferi un cadru particular funcṭiei publice europene.

Principiul stabilităṭii în funcṭia publică


Raportandu-ne la legislaṭiile naṭionale ale ṭărilor membre UE se observă o grija cu totul specială pentru consacrarea şi protejarea juridică a dreptului la carieră al funcṭionarului public. Acest drept presupune, înainte de toate, stabilitatea în funcṭie, reglementată sub diverse forme. În ṭările cu veritabile sisteme democratice de guvernare, una dintre caracteristicile esenṭiale ale funcṭiei publice o reprezintă stabilitatea, funcṭionarul public nefiind un personaj pasager în viaṭa unei comunităṭi, el fiind un element de referinṭă pentru buna sau reaua desfăşurare a serviciului public respectiv.

  1. Yüklə 2 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   47




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin