Colegiul Național „Nicolae Bălcescu Brăila

Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”Brăila

Proiectul EUROSCOLA 2016: „Criza refugiaților într-o Europă a valorilor”

INTERVIU

1.Cât de importantă este pentru dumneavoastră originea bulgară şi cum consideraţi că v-a influenţat acest fapt viaţa? Cum a fost să trăiţi prins între două culturi diferite, între două limbi diferite?

,,Nu știu dacă pot spune că este importantă originea bulgară, însă este firească, este reală. Eu știu că parinții, bunicii au fost bulgari și automat am acceptat situația asta, însă m-am simțit româncă. Am studiat în școli românești, am fost în comunitatea românească. Faptul că eu știu limba bulgară, știu pentru că la mine în familie se vorbea bulgărește. Bulgarii din Basarabia și-au păstrat limba, pentru că au fost comunități compacte. Ei, când au venit în Basarabia, încă era Imperiul Țarist. Pe teritoriile unde au stat bulgarii mai întâi au stat cazacii, care s-au mutat către Marea Caspică și de asta au rămas teritoriile acestea libere, pustii. De asta erau și mulți vorbitori și de rusă. Ei învățaseră și rusa și româna. În familie se vorbea în bulgară, însă copiii erau școliți în limba română.’’
2.În ce zonă a Brăilei aţi copilărit? Cum era oraşul în timpul copilăriei dumneavoastră? Care erau străzile preponderent locuite de comunitatea etnică de care aparțineți?

,,Am locuit pe str. Plevna, înainte de Călărași, în spatele Casei Agronomului. Exact acolo unde am stat eu sunt acum Arhivele Naționale. Nu cred că erau străzi preponderent locuite de bulgari, așa cum se întâmpla la comunitatea greacă, de exemplu. Bulgarii s-au răspândit prin tot orașul. În momentul în care au plecat turcii din Brăila și au venit bulgarii, ei aveau un statut favorizat din partea autorităților locale. Li s-au dat locuințe în spațiile eliberate de turci (primul val de emigranți care au ocupat acele locuințe).’’
3. Aveaţi vecini bulgari? Vă jucaţi deopotrivă cu copii bulgari şi români sau aveaţi restricţie de la părinţi să nu vă jucaţi cu oricine?

,, Nu am avut vecini bulgari. Eu stăteam la nr. 16. La nr. 14 stătea o familie de greci. La nr. 18 stătea o doamnă care era armeancă. Vis-a-vis de mine stăteau tot greci. La colț stăteau niște rromi. Părinții nu mi-au pus nicio restricție în ceea ce privește cu cine mă jucam. Știam cu toții din ce familii provenim, dar nu făceam diferențe. Toți vorbeam românește.’’
4. Când locuiaţi la Brăila, primeaţi doar musafiri bulgari sau şi musafiri români, evrei, turci etc.? Cum erau trataţi musafirii?

,,Da. Colega mea era evreică și făceam petreci onomastice împreună.’’
5. Cunoașteți limba bulgară?Limba bulgara aţi învăţat-o la şcoală sau în familie?

,,Da. Am învățat-o în familie, dar a fost și studiată. După ce am terminat liceul, inițial am vrut să mă duc la limba franceză, ceea ce am și făcut, dar mai târziu. Am vrut să fiu profesoară de franceză. Dintr-un sentiment legat de etnie și din dorința de a-i da tatălui meu, care a fost învățător, o satisfacție, m-am dus totuși la București, unde, în cadrul Universității, am făcut Facultatea de Filolgie Româno-bulgară. Astfel, am învățat cum se cuvine limba bulgară, și din punct de vedere literar. Am avut și o bursă la Sofia. După ce am terminat, am fost repartizată în Brăila drept profesoară de limba română. Din punctul de vedere al limbii bulgare, am tradus articole de ziar, piese de teatru, am avut colaborări cu Muzeul de Istorie. Apoi, am studiat și franceza, și am trecut pe predarea limbii franceze. Mi-a plăcut mai mult să predau o limbă străină.’’
6.În librării se vindeau cărţi în diferite limbi ale comunităților orașului sau doar in limba autohtonă, româna?

,,Erau publicații în limba bulgară.’’
7.Dacă aţi învăţat la o şcoală românească, vă simţeaţi privit sau tratat altfel de către ceilalţi colegi sau de către profesori?

,,Nu m-am simțit tratată altfel la școală din punct de vedere al etniei.’’
8. Care credeți că este trăsătura comportamentală dominantă a bulgarilor? Ați moștenit acest spirit?

,, Eu nu o sesizez. Nu fac distincția între cum se manifestă bulgarii și cum se manifestă românii. Se zice, totuși, că bulgarii sunt încăpățânați . Eu nu sunt, însă, încăpățânată. Bulgarii sunt, mai de graba, maleabili și sociabili.’’
9. Ce înseamnă familia pentru un bulgar? Își sfătuiau bulgarii copii să nu se căsătorească cu români? Erau mulți cei care încălcau acest sfat?

,, Eu și soțul meu ne-am întâlnit într-un grup de familie. Nu mi-am impus să mă căsătoresc neapărat cu un bulgar, dar pur și simplu așa s-a întâmplat. Chiar am spus că bulgarii s-au integrat foarte repede în comunitatea românească prin faptul că s-au căsătorit cu români/românce. Când mai merg la diferite întruniri la București (la ambasada, la ziua Bulgariei, la aniversări, la conferințe), întâlnesc bulgari căsătoriți cu românce. Nu există prejudecăți.’’

10. Cum arată gastronomia bulgară? Folosiți ingrediente specifice acesteia ?

,, Familia mea s-a adaptat la tradițiile culinare românești, însă există anumite mâncăruri precum acea supă de castraveți numită tarator, pe care o mai fac și eu câteodată. Ei gătesc cu vinete, cu ardei prăjit. În general, mâncarea este balcanică la bulgari. Ce gătim noi gătesc și grecii, evident, cu anumite particularități. Există influențe ale zonei, căci ei mănâncă și musaca, sarmale.’’
11.Ce sărbători celebrați în familie. Cum arată o zi dintr-una din aceste sărbători?

,, Bulgarii din Brăila, din Basarabia sunt ortodocși și sărbătoresc pe stilul nou, nu ca lipovenii. Sărbătorile religioase nu sunt diferite de cele ale românilor ( Crăciunul, Paștele).’’
12. Cum erau întâlnirile de altădată la comunitate? Veneau mai mulţi bulgari? Erau mai animate? Erau schimburi culturale mai intense?

,,Comunitatea noastră a cam îmbatrânit. Nu mai găsim bulgari (care au rude) din primul val. Cei care au venit din Basarbia sunt oameni în vârstă, iar copiii noștrii s-au cam îndepărtat. În regimul comunist, unii bulgari care veneau din Basarbia în România erau deportați în Siberia, chiar dacă ei își găsiseră refugiu aici. Teama a fost cea care i-a făcut să nu-și mai vorbească limba în familie, să nu-și mai învețe copiii, să nu spună că sunt bulgari. Mai apoi, lucrurile s-au schimbat și acum vorbim deschis.’’
13. Spiritul religios la bulgari este mai puternic? Ce înseamnă pentru dumneavoastră familia dumneavoastră, religia şi Biserica? Familia dumneavoastră mergea şi merge cu regularitate la biserică?

,, Spiritul religios este mai puțin puternic la bulgari. Credința și preoții i-au ținut sub turci. În perioada comunistă, eu cred, că a apărut fenomenul acesta de îndepărtare de credință. Acolo a fost mai puternică influența comunismului decât la noi. După, copiii nu au mai fost educați în spirit religios, cu toate că există foarte multe monumente religioase în Bulgaria.’’
14. Sunteţi superstiţios? Sunt diferite superstiţiile bulgarilor de ale românilor?

,, Nu sunt supertițioasă. Tot aceleași superstiții le au și bulgarii.’’
15. Cât de mult v-aţi dorit să ajungeţi în Bulgaria? La ce vârstă aţi vizitat-o prima dată? Care au fost primele impresii? Aţi găsit-o aşa cum v-aţi imaginat?

,,Îmi doream încă din copilărie să ajung în Bulgaria, deoarece auzeam diferite povești în familie. Prima dată am ajuns în Bulgaria, prin studenție, pe la 20 de ani. Prima data când am fost cu părinții mei, am mers la mare, pentru că tata primisese o invitație. Numai așa puteai ajunge. Apoi, am revenit de mai multe ori și am ajuns să văd aproape toată Bulgaria.’’
16.Nu aţi simţit că locul dumneavoastră este acolo, în Bulgaria, şi că este mai bine să nu mai reveniţi în România?

,,Nu.’’
17. Aţi purtat vreodată un costum tradiţional bulgăresc?

,, Nu. Am văzut femei purtând costum când am fost ultima oară în comuna natală a tatei.’’
18. Comunismul a schimbat radical înfăţişarea şi spiritul oraşului Brăila. Cum aţi suportat comunismul?

,,În perioada comunismului, nu am suferit din cauza etniei, ci mai mult din cauza faptului că tata era persoană refugiată. Era urmărit de securitate din cauza aceasta, la care s-au mai adăugat și faptul ca nu era membru de partid și că era intelectual. Când am intrat la liceu, era un număr limitat pentru cei în situația mea. Eram obligată să iau medie foarte mare ca să intru.’’
19. Consideraţi că viaţa dumneavoastră putea fi mai bună dacă părinţii sau bunicii nu hotărau să vină în România?

,, Nu am de unde să știu, pentru că eu m-am născut în România. Nici nu știu dacă eu aș fi existat pentru că părinții mei ar fi putut să nu se cunoască. În vara anului 1989, în timpul comunismului, am fost invitată în Bulgaria din partea teatrului din Plevna, cu care teatrul din Brăila avea relații foarte bune, datorită unei piese pe care am tradus-o. Am fost invitată cu soțul și cei doi copii la vila de pe malul mării a teatrului. Am fost tratată ca un oaspete; mi s-au suportat toate cheltuieliile. Acolo se găseau de toate, în timp ce în România încă mai erau restricții. M-am simțit foarte bine atunci și mă gândeam cum ar fi fost dacă trăiam în Bulgaria. ’’
20. V-aţi întrebat vreodată în ce proporţie sunteţi bulgar şi în ce proporţie sunteţi român? Să ne imaginăm finalul campionatului mondial de fotbal cu România şi Bulgaria în finală. Ce echipă aţi dori să fie câştigătoarea cupei?

,, Eu mă consider 100% bulgar din punct de vedere al etniei, deoarce toți din familia mea au fost și sunt bulgari. Mă consider 100% român din punct de vedere al cetățeniei. Dacă ar juca România cu Bulgaria în finala Campionatului Mondial, vreau să câștige România.’’