Condideratii generale privind raspunderea civila delictuala

Doctor, - Academia de Studii Economice din Bucureşti, Director Ed. ASE.

1 Rosa Virós, A Qualitative Approach to Electoral Abstention, Universitat Pompeu Fabra, Working Paper no. 98, Barcelona, 1994,

http://ddd.uab.cat/pub/worpap/1994/hdl_2072_1369/ICPS98.pdf.

2 J. E. Lane, S. Ersson, Macro and micro understanding in Political Science: What explains electoral participation?, European Journal of Political Research, Vol. 18, pp. 457-465, 1990, apud Eva Anduiza Perea, „Individual characteristics, institutional incentives and electoral abstention in Western Europe”, European Journal of Political Research, Vol. 41, Issue 5, pp. 643-673, 2002.

1 Eva Anduiza Perea, Individual characteristics, institutional incentives and electoral abstention in Western Europe, European Journal of Political Research, Vol. 41, Issue 5,
pp. 643-673, 2002.

2 Ibidem.

3 Julia Partheymüller, The „Social Logic” of Demobilization: Political Discussant Influence on Turnout and Abstention at the 2009 German General Election, The 6th ECPR General Conference, University of Iceland, Reykjavik/IS, August 25-27, 2011.

4 Ivan Šiber, Interest in Elections and Electoral Participation, Politička misao, Vol. XLI, No. 5, pp. 3-27, 2004.

1 Sursa: Declinul participării la vot în România. Doar jumătate din participanţii la vot din 1990 mai sunt astăzi interesaţi să voteze, Institutul pentru Politici Publice Bucureşti, www.ipp.ro/protfiles.php?IDfile=56.

2 Ibidem.

1 Sursa: Barometrul de Opinie Publică octombrie 2007

1 Orestis Troumpounis, Institutions, Society or Protest? Explaining Abstention, Blank and Null Voting, Universitat Autonoma de Barcelona, 2010,

http://idea.uab.es/orestis/research/Orestis_Troumpounis_EM.pdf.

2 Legea Votului uninominal, capitolul X, articolul 45, alin. 13: „Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată stampila "VOTAT". Aceste buletine nu intra în calculul voturilor valabil exprimate.”

1 http://votalb.wordpress.com/.

 Lect. univ. dr., – Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti.

1 I. Muraru, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. II, Ed. Proarcadia, Bucureşti, 1993, p. 217.

2 V. M. Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, Vol. I, Teoria generală, Ed. Naţional, Bucureşti, 1996, p. 30.

1 C. Constituţională, decizia nr. 93/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 8 septembrie 2000.

2 C. Constituţională, decizia nr. 528 din 2 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 26 februarie 1998.

3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 21 august 2008.

1Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 15 martie 2011.

2 I. Dogaru, Unele consideraţii cu privire la jurisprudenţă ca sursă a dreptului, în Texte juridice, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 326.

3 I. Micescu, Noul Cod civil şi metoda interpretării lui, în Curs de drept civil, Ed. All Beck, Bucureşti, 2000, p. 390.

1 I. Dogaru, op. cit., p. 323.

2 Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în M. Of. nr. 505 din 15 iulie 2011, în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011.

3 Republicată în M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010.

1 R. Teodorescu, Problema redactării codurilor, Tip. Luceafărul, Bucureşti, 1936.

2 Ferdinand de Saussure, Cours de lingvistique générale, ed. 1971, p. 159, apud A. Bălan Mihailovici în Despre viaţa cuvintelor şi problemele terminologiei actuale, Ed. Oscar print, Bucureşti, 2009, p. 22.

3 I. Coteanu, Stilistica funcţională a limbii române, vol. I., p. 45, apud A. Bălan Mihailovici, op. cit., p. 35-36.

1 A. Bălan Mihailovici, op. cit., p. 67.

2 R. Dimiu, Stilul judiciar, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2004, p. 19.

3 Ibidem, p. 50-51.

4 M. Uliescu, Un drept privat european, comunicare prezentată la Sesiunea ştiinţifică a Institutului de Cercetări Juridice din 17 aprilie 2008, în Dreptul comunitar şi dreptul intern, Ed. Hamangiu, 2008, p. 7-8.

1 Publicată în M. Of. nr. 778 din 22 noiembrie 2010.

1 I. Dogaru, op. cit., p. 332.

 Lect. univ. dr., - Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti.

1 Articolul 11 alin. 1 din Legea 4 / 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor.

2 Corneliu-Liviu Popescu, „Protecţia internaţională a drepturilor omului”, All Beck, 2000,
p. 260.

1 Ibidem, p. 261.

1 A se vedea „Legea nr. 590/2003 privind tratatele – comentată şi adnotată”, coordonator Adrian Năstase, Ministerul Afacerilor Externe/Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale, Bucureşti, 2004, p. 34.

1 Corneliu-Liviu Popescu, „Protecţia internaţională a drepturilor omului”, All Beck, 2000, pag. 263-264.

1 Par. 41 al hotărârii Vasilescu.

2 Par. 238-239 al hotărârii Vasilescu.

1 Ioan Muraru, „Drept Constituţional şi instituţii politice”, Ed. ACTAMI, Bucureşti, 1997, pag. 205.

2 Ioan Muraru, „Drept Constituţional şi instituţii politice”, Ed. ACTAMI, Bucureşti, 1997,
p. 204-205.

3 Corneliu-Liviu Popescu, „Protecţia internaţională a drepturilor omului”, All Beck, 2000,
p. 264-265.

1Ibidem, p. 270.

2 Hotărârile Vasilescu şi Petra, care au determinat modificarea articolului 23 alin 4 din Constituţie.

 Conf. univ. dr., – Director Departament Drept, A.S.E., Bucureşti.

1 Piaţa jocurilor de noroc online este segmentul cu cea mai rapidă creştere a pieţei globale a jocurilor de noroc, care a înregistrat în 2008 venituri anuale de peste 6, 16 miliarde euro – a se vedea pentru detalii http://ec.europa.eu/internal_market/services /gambling_en.htm.

2 Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, Ediţia a – V-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006.

1 Gyula Fabian, Drept instituţional comunitar, ediţia a III-a, Ed. Sfera Juridică, 2008.

2 Ex-articolul 49 TCE.

3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.616 din 31 august 2011.

4 Camelia Stoica, Dreptul Uniunii Europene, Libertăţile Fundamentale, Ed. Universitară, 2009.

5 Aici şi în ceea ce urmează este vorba despre actualul art.49 din TFUE.

6 Aici şi în ceea ce urmează este vorba despre actualul art.56 din TFUE.

7 http://curia.europa.eu/.

8 A se vedea Comunicat de presă nr. 20/07 6 martie 2007 Hotărârea Curţii în cauzele conexate C-338/04, C-359/04, C-360/04 Proceduri penale împotriva lui Massimiliano Placanica şi alţii.

 Cercetător post-doctoral, – Proiectul POSDRU/89/1.5/S/56287 „Economia transferului de cunoaştere în dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului”, Academia de Studii Economice, Bucureşti.

1 T. Tietenberg, L. Lewis, Environmental & Natural Resource Economics, 9th Edition, Pearson Education, 2009, p. 5.

1 Ibidem, p. 9.

2 B. Lomborg, The Skeptical Environmentalist. Measuring the Real State of the World, Cambridge: Cambridge University Press, 2001. După o serie de critici dure, ce au urmat după publicarea acestei cărţi în 2001, Bjørn Lomborg şi-a revizuit poziţia în ceea ce priveşte încălzirea globală, declarând că aceasta este „foră niciun dubiu una dintre principalele preocupări actuale ale omenirii”; detalii în Juliette Jowit, “Bjørn Lomborg: $100bn a year needed to fight climate change”, in The Guardian, 30 August 2010, accesat on line în 15 noiembrie 2011, http://www.guardian.co.uk/environment/2010/aug/30/bjorn-lomborg-climate-change-u-turn.

3 Misiunea Institutului Worldwatch Institute, site-ul oficial al Institutului Worldwatch, www.worldwatch.org, accesat în 15 noiembrie 2011.

4 C. de Franco, C. O. Meyer (eds.), Forecasting, Warning and Responding to Transnational Risks, Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2011, p. 66.

1 M. Schwarz, M. Thompson, Divided We Stand: Redefining Politics, Technology and Social Choice, Philadelphia, PA: University of Pennsylvania Press, 1990, pp. 4-5.

2 Ibidem, p. 6 ff.

1 C. de Franco, C. O. Meyer (eds.), op. cit., pp. 72-73.

2 T. Tietenberg, L. Lewis, op. cit., p. 7.

3 K. Dopfer, J. Potts, The General Theory of Economic Evolution, London and New York: Routledge Taylor & Francis Group, 2008, p. 1.

1 T. Tietenberg, L. Lewis, op. cit., p. 22 ff.

2 Ibidem, p. 23.

3 Ibidem, p. 29.

1 F. Boons, Creating Ecological Value. An Evolutionary Approach to Business Strategies and the Natural Environment, Cheltenham, UK; Northampton, MA, USA: Edward Elgar, 2009, p. 1.

2 Ibidem, p. 2.

3 J. M. Petulla, Environmental Protection in the United States: Industry, Agencies, Environmentalists, San Francisco: San Francisco Study Center, 1987, p. 72 ff.

1 R. J. Orsato, “Competitive Environmental Strategies: When Does it Pay to Be Green?”, California Management Review Vol. 48, No. 2, Winter 2006, pp. 127-143.

 Conf. univ. dr., – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti.

 Conf. univ. dr., - Universitatea Creştină ,,Dimitrie Cantemir”, Bucureşti.

 Lect. univ. dr., – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Timişoara.

1 Cf. M. G. Bartoli (1806: 297 ş. u.); cf. şi G. Ivănescu (1980: 96). Pentru delimitarea, pe teritoriul Italiei, a celor două grupuri printr-o „linie” care leagă localităţile Spezia, la Marea Tireniană (în vest), de Rimini (după alţii, Pesaro), la Marea Adriatică (în est), cf. Wartburg (1950, harta 10), Lausberg (1969: 39-40, 69-70).

2 Unitatea latinei vulgare de la baza limbilor romanice este unanim recunoscută. Al. Philippide postulează şi o unitate etnică originară, întemeiată pe preponderenţa neamului trac: „Trăsătura uniformă, pe care a căpătat-o acest conglomerat, pentru a putea da naştere la un singur popor, cel român, şi la o singură limbă, cea românească, se datoreşte amestecului dintre elemente, favorizat de aceleaşi împrejurări sociale şi politice, şi preponderenţei pe care a avut-o unul din neamuri, cel trac” (Philippide 1925: 856).

3 Brătianu 1937: 60; „Părăsirea Daciei trebuie considerată nu în virtutea unui singur text, ci în ansamblul faptelor şi al realităţilor istorice; ea ne apare atunci ca un episod într-o serie de evenimente similare şi nu ca o «cezură definitivă» în istoria stăpânirii romane în Europa orientală” (Brătianu 1937: 123).

4 Brătianu 1937: 63. Th. Capidan prelungea perioada contactelor până la venirea turcilor în Europa: „Ţinând seamă de unitatea limbii şi de ordinea afirmărilor istorice prin cronicarii bizantini […], cronicari care toţi ne vorbesc despre existenţa unei populaţiuni româneşti în Haemus, Tracia, Rodope, Macedonia, Epir, Tesalia, Acarnania şi Etolia, cu alte cuvinte, începând din ţinutul cel mai apropiat de malurile Dunării până în inima Greciei, este firesc să admitem că, până aproape de venirea turcilor în Europa, a existat o continuitate între elementele de nord, de pe amândouă malurile Dunării, şi între acele din sud: Epir, Tesalia, Acarnania şi Etolia. După invazia turcilor această continuitate s-a întrerupt” (Capidan 1932: 24).

1 Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I (1508-1716), Bucureşti, 1903,
p. 170; cf. Dial. rom. (1977: 39), Tratat dial (1984: 110).

2 P. Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu.

3 Bogdan Petriceicu Hasdeu, Sextil Puşcariu, Emil Petrovici, Ovid Densuşianu, Iosif Popovici, Alexandru Rosetti.

1 Denumire folosită nu de populaţia respectivă, ci de lingvişti, în perspectiva statutului de dialect al limbii române care i se atribuie în mod tradiţional idiomului vorbit de această populaţie.

2 Primul dintre aceştia a fost Weigand, Gustav, cu Vlacho-Meglen, eine ethnographisch-philologische Untersuchung, Leipzig, 1892.

3 Candrea, I.-Aurel, Texte meglenite. Grai şi suflet, fasc. I-II, 1923, 1924; Papahagi, Pericle, Românii din Meglenia. Texte şi glosar, Bucureşti, 1900; Papahagi, Pericle, Meglenoromânii. Studiu etnografico-filologic, vol. I-II, Bucureşti, 1902 apărute între 1900 şi 1930.

1 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Litera, Chişinău, 1998, p. 228.

2 Cf. Comunicatului Academiei Române / 2005.

 Senior Lecturer Ph.D, - „Dimitrie Cantemir” Christian University, Bucharest.

1 Vincent Bontems, Bachelard, Editions Les Belles lettres, Figures du savoir, Paris, 2010.

1 http://fr.wikipedia.org/wiki/Gaston_Bachelard. La rupture épistémologique désigne, dans l’approche de la connaissance, le passage qui permet de connaître réellement en rejetant certaines connaissances antérieures qu’il serait nécessaire de détruire pour que se révèle la connaissance nouvelle. Dans cette perspective, l’obstacle épistémologique que peut constituer le savoir du passé, bien que naturel, ainsi que le "sens commun", devraient être franchis afin qu'une «vraie science» apparaisse.

1 Gaston Bachelard, L’Intuition de l’Instant, Introduction a la poétique de Bachelard, Editions Stock, coll. Livre de poche, La quatrième de couverture, Paris, 1931, 1965, 1992.

1 Gaston Bachelard, L’Intuition de l’instant, éd. Stock, Paris, 1932, 1992.

2 cf. Bergson, L’Essai sur les données immédiates de la conscience, thèse de doctorat p.82 Ouvrage originalement publié en 1888. 144e édition. Paris: Les Presses universitaires de France, 1970, 182 pages.

3 Gaston Roupnel, Siloë, éd. Stock, Paris, 1927.

4 http://fr.wikipedia.org/wiki/Associationnisme: L'associationnisme (qui s'écrit parfois aussi associationisme) est une thèse philosophique concernant l'esprit et la connaissance. Fortement liée à l'empirisme, elle prétend expliquer par l'association des idées toutes les opérations intellectuelles, tous les principes de la raison et même tout l'ensemble de la vie mentale. David Hume comparait l'association des idées à la loi de l'attraction universelle découverte par Newton.

1 L’Intuition de l’instant, p.43.

1 Gaston Bachelard, La dialectique de la durée, éd. P.U.F., coll. «Quadrige», Paris, 1963, p.60.

2 L’Intuition de l’instant, p.15.

3 L’Intuition de l’instant, p.16.

4 Littéralement, cette phrase signifie «Cueille le jour présent et sois le moins confiant possible en l'avenir». Elle est tirée de vers latins du poète Horace, intéressé par l'épicurisme et le stoïcisme (dans ses Odes, I, 11, 8 «À Leuconoé»). Elle résume le poème qui le précède et dans lequel Horace cherche à persuader Leuconoé de profiter du moment présent et d'en tirer toutes les joies, sans s'inquiéter ni du jour ni de l'heure de sa mort. Rendu célèbre auprès du grand public depuis l'Antiquité, l'extrait Carpe diem fait l'objet d'une mauvaise interprétation: traduit par «Profite du jour présent» (alors que les deux mots signifient «cueille le jour»), est compris comme une incitation à l'hédonisme le plus fort, peut-être le plus aveugle, il perd tout rapport avec le texte original, qui au contraire, incite à bien savourer le présent (sans toutefois récuser toute discipline de vie) dans l'idée que le futur est incertain et que tout est appelé à disparaître. C'est donc un hédonisme d'ascèse, une recherche de plaisir ordonnée, raisonnée, qui doit éviter tout déplaisir et toute suprématie du plaisir. C'est un hédonisme a m inima: c'est un épicurisme (Horace faisait partie de ces épicuriens de l'ère romaine).

1 G. Bachelard, «Instant poétique et instant métaphysique» in Le droit de rêver, PUF, collection "Quadrige", 2010. (Œuvre posthume).

1 L’Intuition de l’instant, p.47.

2 La dialectique de la durée, p.128.

3 Morel P.-M., Les ambiguïtés de la conception épicurienne du temps, Revue philosophique de la France et de l’étranger 2002/2, Tome 127 - n° 2, p. 195-211.

1 David Macey, "Le «moment» Bergson-Bachelard", Acta Fabula, Essais critiques, URL: http://www.fabula.org/revue/document5315.php

2 La dialectique de la durée, p.130.

 Assistant Ph.D, - “Dimitrie Cantemir” Christian University, Bucharest.

1 Bernard Bell, A Guide to Contemporary African-American Fiction, Columbia University Press, 2005, p. 114.

2 Toni Morrison, Playing in the Dark: Whiteness and the Literary Imagination, Vintage, New York, 1993, p. 26.

3 Lucille Fultz, Playing with Difference, University of Illinois Press, 2003, p. 35.

4 Toni Morrison, Playing in the Dark, p. 61.

1 ibidem, p. 62.

2 Wendy Harding, A World of Difference: An Inter-Cultural Study of Toni Morrison’s Novels. Greenwood Press, Connecticut, 1994, p. 75.

3 Toni Morrison, Playing in the Dark, p. 91.

4 Wendy Harding, A World of Difference, p. 47.

5 ibidem, p. 73.

6 Toni Morrison, Sula, Vintage, New York, 2004, p. 22.

1 Bart Landry, Race, Class and Gender: Theory and Methods of Analysis, Prentice Hall, New Jersey, 2007, p. 47.

1 Tommy Lott, A Companion to African-American Philosophy, Blackwell Publishing, London, 2003, p. 191.

2 Ibidem, p. 225.

3 Toni Morrison, Sula, p. 11.

4 Ibidem, p. 12.

5 Brooks Bouson, Quiet as It’s Kept: Shame, Trauma and Race in the Novels of Toni Morrison, SUNY Press, New York, 2000, p. 63.

6 Toni Morrison, Sula, p. 27.

7 Ibidem, p. 32.

1 Ibidem, p. 52.

2 Lucille Fultz, Playing with Difference, p. 53.

3 Toni Morrison, Sula, p. 74.

4 As a child she had rejected her mother’s rules by whispering to herself “I’m me…. I’m me. I’m not their daughter. I’m not Nel. I’m me. Me…..”

5 Ibidem, p. 37.

6 Ibidem, p. 72.

7 Ibidem, p. 73.

8 Ibidem, p. 112.

1 Which refers to the ongoing portrayal in history of African-American women as lascivious, alluring, lewd, promiscuous individuals who use their seductive skills to tempt men.

2 Wendy Harding, A World of Difference, p. 82.

3 Toni Morrison, Sula, p. 10.

4 Brooks Bouson, Quiet as It’s Kept, p. 160.

5 Toni Morrison, Sula, p. 92.

1 Ibidem, p. 95.

2 Ibidem, p. 96.

3 Brooks Bouson, Quiet as It’s Kept, p. 81.

4 Toni Morrison, Sula, p. 8.

5 Ibidem, p. 54.

1 Shadrack is forced into military service by whites, while Sula is seen as evil by her own community.

2 Dorothea Mbalia, Toni Morrison’s Developing Class Consciousnes, Associated University Press, London, 1991, p. 81.

3 John Furman, Toni Morrison’s Fiction, p. 85.