Condimente şi alimente nesănătoase

Condimente şi alimente nesănătoase 1

Cafeaua boabe 1

Chimenul (turcesc) 2

Ghimber 3

Seminţe de in 3

Hamei 3

Afin (Heidelbeere) 3

Soc (Holunder) 3

Legume dăunătoare 3

Praz 3

Ciupercile 4

Ţelina 4

Castraveţii 4

Varza 4

Roşiile, cartofii, vinetele şi ardeii 4

Mazărea 5

Lintea 5

Muştar 5

Condimente şi alimente nesănătoase

Cafeaua boabe
Hildegard nu pomeneşte cafeaua, căci ea a fost adusă din America de Sud câteva secole mai târziu. Însa Iisus ne spune prin Jakob Lorber în 1851 cu privire la dieta alimentară în caz de boală şi la tratament cu remedii heliopatice (remedii însorite într-un mod special) următoarele lucruri despre cafea, lucruri care se pot dovedi între timp şi în mod ştiinţific:

Iisus: “ Renunţatul la toate mâncarurile şi băuturile acre şi condimentate şi în special la bere şi cafea. Cafeaua este de departe cea mai rea plantă pe care omul şi-a găsit-o din lumea plantelor. Acesta fructă a fost creeată numai pentru cai, măgari, cămile şi animale similare cărora le întăreşte nervii. La oamenii care o consumă însă, această fasole are exact efectul opus, strică îngrozitor sângele, încălzeşte organele genitale şi atunci când lor nu se aduce o satisfacţie imediată, atunci se creeza din asta o nesimţire completă în organele excitabile ale corpului omenesc. Şi aceasta îi dă sufletului mult de lucru, pentru că potenţele grosolane din cafea au fost creeate numai pentru animale mari iar sufletul trebuie să le dea afară din corp, ceea ce îl face obosit, plin de inerzie (lene), indiferent, întunecat, trist şi cârcotaş. EU vă spun: o ceaşcă de băligar cu zahăr este mult mai sănătoasă decât supa asta maronie din hrana vitele mari.

V-am arătat dăunele cafelei numai din cauza ca Eu văd doar bine şi ştiu cât de mult ţin femeile la această hrană de magar şi nimic nu este mai dăunator pentru natura femii decât savurarea acestei băuturi. Şi nimic nu face un trup mai nesimţitor – în special cel femeiesc – la un remediu vindecător, decât tocmai cafeaua asta. De aceea trebuie să se evite complet cafeaua, căci remediul nu-şi va face efectul absolut deloc ! »
Intr-un test facut de cercetători de la NASA cu mai multe droguri şi otrăvuri pe paianjeni s-a constatat că cofeina a avut cel mai rău efect asupra « tricotatul » pănzelor facute de aceştia dupa ce au consumat mai multe tipuri de droguri. S-a testat otrava Cloralhidrat care a fost folosit ca narcotic la animale şi din pacate şi mult timp ca medicamemt şi somnifer la oameni ( !?), marihuana, LSD, Ecstasy şi cofeina. Efectul cofeinei asupra pajanjenului a fost cel mai rău, după cum se vede in poza din colţul dreapta jos.

Despre ffectul nociv al cafelei se poate citi şi aici: http://www.caffeineweb.com/?p=15

Cafeaua distruge nervii oamenilor şi îi face sa fie obosiţi. Ca urmare se creează psihoze, schezofrenie, etc. Aceste lucruri sunt dovedite şi în mod ştiinţific, însă nu apar în massmedia. Cine nu mai bea cafea va vedea ca îi dispare oboseala. Efectul de “înviorare” creeat de cafea este numai unul ilozoriu şi apare din cauza nervilor supraexcitati. La fel de bine i se poate da o palma sau o sperriatură omului şi el se va trezi chiar fara efecte negative. Dupa ce acest efect trece, omul care a bauta cafea devine din nou obosit, fapt care il face sa mai bea încă o cafea. Şi aşa se ajunge într-un cerc vicios. Cine tine la sanatate sa lase în primul rând cafeaua, caci nimic nu e mai rau ca ea din hrana şi bautura omului. Cafeaua este aşa de acida încât bautul ei des duce la descalificarea oaselor la femei şi la pierderea părului şi a dintilor la bărbaţi.
Cât despre copiii, este usor de a-şi imagina ce afect are are Pepsi şi Cola asupra organismului lor gingaş căci aceste băuturi conţin multă cofeină.
Cafea de naut şi de cereale.
Se poate bea însă cafea de năut sau de cereale, în special cea din grăunţe de grâu speltă care sunt chiar sănătoase şi dau trupului multe minreale necesare. Totul este o chestie de obisnuintă de fapt. Cafeaua boabe este mult mai amara şi mai proastă la gust decât orice tip de cafea din alta plantă. Nautul este o planta foarte sănătoasă după cum scrie Hildegard iar cafea se poate face din orice cereală, boabele se prăjesc la fel ca şi cele de cafea.

Chimenul (turcesc)
“pentru un om cu respiraţia scurtă chimenul este bun şi folositor de a fi mâncat oricând, căci caldura lui diluează sucurile blocate care îl fac pe om cu respiraţia scurtă şi care provine de la toxinele care fac respiraţia grea pentru că inima nu mai încălzeşte plămânii. Cine suferă cu inima, acestuia îi dăuneaza chimenul căci el nu încălzeşte inima cum trebuie. Pentru omul sănătos însă chimenul nu este dăunător căci face gândirea limpede, face omul echilibrat şi îi stinge căldura sexuală. Chimenul dăuneaza însă la bolnav caci sperie molimile din corp (şi le agita) însă nu la cine suferă cu plămânii. Cine vrea sa mănânce brânză să pună chimen pe ea ca să nu aibă daune de la ea, caci chimenul elimina daunele pe care le face cheagul din caşcaval.”
Pentru bolnavii de inimă şi oamenii bolnavi în general chimenul trebui eevitat. Că remediu ajută la cei care sunt bolnavi de plamâni şi bun la condimentarea caşcavalului pentru oamenii sănătoşi care nu pot renunţa la el.

Ghimber

Ghimber „La un om gras sau sănătos ghimberul aduce daune căci el face omul neconcentrat şi prost, lenes şi comod. Numai cine este foarte slab şi cu sănătatea aproape la pământ poate să ia un pic de praf de ghimber pe stomacul gol sau din când în când pe pâine şi îi va merge mai bine. De îndată însă ce se simte mai bine să nu-l mai mănânce, ca să nu aibă pagube de la ghimber“ (PL 1135 D)

Seminţe de in
“Seminţele de in sunt calde şi nu sunt bune de mâncat. Cine are dureri în coaste să fiarbă seminţele de in în apa. În apa asta caldă el să înmoaie o cârpă de in pe care să o pună pe locul unde are durerea” “Iar cine s-a ars la corp să fiarbă bine seminţe de in în apă, să înmoaie o cârpă de in în apa asta şi să o pună pe locul unde s-a ars şi asta va scoate arsura afară din corp.”

Hamei

Hameiul „ face să crească melancolia şi tristeţea din om, îl face depresiv şi îi dăunează la măruntaie (hormoni). Hameiul însă prin amărăciunea lui împiedică stricarea la băuturile în care se pune, facăndu-le să ţină mai mult” (PL 1153 C). De aceea se pune hameiul în bere, făcând-o astfel dăunătoare. Hameiul din bere este dovada că preoţii Vaticanului au ajuns întradevăr în posesia cărţilor scrise de Hildegard care au fost trimise la Vatican acum 800 de ani şi unde chipurile au dispărut. Cam de atunci a început să se folosească hameiul la conservarea şi în acelaşi timp la distrugerea berii, care este de fapt băută cu măsură o băutură sănătoasă.

Afin (Heidelbeere)

„Afinul are o răceală mare în el ... Nu are nici o putere de vindecare. În special fructele dăunează celui ce le mănâncă, căci ele trezesc substanţele care crează reumatism şi atroză (gută) ”

Soc (Holunder)

“Socul ca şi fructa lui este (că aliment) puţin folositor pentru om“ (PL 1243)

Legume dăunătoare

Praz

„Prazul are o căldură rapidă şi nefolositoare îl el... care creeză în om lăcomie în simţuri. Mâncat crud este la fel rău ca o planta otravitoare căci strică sângele şi lichidele din corp şi crează un vârtej din cauza caruia sângele nu se mai înmulţeşte cum trebuie şi putreziciunea nu se mai curăţă. Cine doreşte totuşi să mănânce praz, să-l pună în vin sărat sau în oţet de vin şi să-l lase în el până când acesta îşi pierde sucul rau. Asta să se facă de dimineaţa până la pranz şi de la pranz până seara. Astfel preparat se poate mânca de cei sănătoşi şi este mai bun aşa decât gătit. Pentru bolnavi însă prazul nu este bun nici crud şi nici gătit…”

Ciupercile

„ciupercile care cresc în pământ, indiferent de fel, atunci când sunt mâncate aduc daune omului, căci ele fac spumă şi secreţie rea în el. Însă ciupercile care cresc în locuri mai uscate sunt ceva mai bune decât cele care cresc la aer şi pământ umed. Însă ciupercile care cresc pe copaci sunt ceva mai bune şi mâncate nu aduc pagube prea mari” (PL 1194 BC)

Ciupercile deci toate aduc pagube, în special cele care cresc la umezeală şi trebuie evitate în întregime mai ales de cei bolnavi. Cine este sănătos poate mânca numai pe cele care cresc în copaci.

Ţelina

„Ţelina are mai mult verde decât uscăciune şi mult suc din pământ şi nu este bună de mâncat crudă, căci face sucuri rele în trup. Fiartă însă nu este dăunatoare, ci face chiar sucuri bune. Însă atunci când se mănânca ţelina atunci se strecoară în suflet şi o nestatornicie. Sucurile ţeleinei verzi sunt câteodată dăunatoare şi altădată creeză tristeţe din cauza felului nestatornic” (PL 1159 C)

Ţelina să nu fie mâncată decât gătită şi nu prea des, chiar şi de cei sănătoşi. Oamenii trişti, depresivi sau nestatornici să o evite însă.

Castraveţii

„Castravetele provine din principiul frigului. Mâncat fără să fie preparat el goleşte creierul şi umple stomacul cu boli. Cine vrea să-l mănânce în salată să-l amestece cu mărar sau cu oţet de vin sau cu usturoi şi să-l lase aşa mai mult timp, ca el să fie înmuiat cu aceste condimente. Mâncat aşa el întăreşte creierul şi ajută la digestie “ … “Castraveţii cresc din umezeala pământului şi pun în mişcare tot ce este iute (amărăciunea şi acritura) din sucurile omului şi nu sunt buni de mâncat pentru bolnavi.

Varza

„Varza (albă sau roşie sau creaţă) este mai degrabă rece decât caldă şi ceva uscată…” Sucul ei este nefolositor, îi răneşte omului măruntaiele şi din ea se naste în om slăbiciune. Oamenii sănătoşi cu vene puternice şi cu puţină grăsime pe corp pot, datorită puterii lor să mănânce (din când în când) varza. La oamenii graşi varza este şi mai dăunatoare, deoarece le umfla carnea. La aceşti oameni, varza le-ar face la fel de rău ca şi la bolnavi. Varza gătită cu carne sau legume este dăunatoare şi înmulţeşte în om sucurile rele în loc să le diminueze” (PL 1163 C/D)

Varza de orice fel trebuie evitată de orice om, în special însă de oamenii graşi şi bolnavi.

Roşiile, cartofii, vinetele şi ardeii
Roşiile, cartofii, vinetele şi ardeii ne existau pe vremea aceea şi nu sunt descrise de Hildegard. Ele însă sunt plante dăunatoare, importate din America de Sud şi folosite de abia câteva sute de ani în Europa. Indienii din America de sud nu le-au consumat niciodată, ştiind foarte bine efectul lor dăunator. Aceste plante sunt înrudite cu tutunul şi fac parte din plantele de noapte, care cresc din întuneric şi din umezeală. Cartoful este cea mai dăunatoare dintre acestea mai ales când este fiert în coajă.
Toate aceste legume sunt de fapt amare la gust şi nu sunt gustoase decât după o prăjeala sau condimentare adecvată sau chiar exagerată. Chiar şi prăjiti sau fierti cartofii necesită des condimente sau suc de rosii - ketchup. Substanţele toxice din aceste plante de noapte numite solanină sau alcaloizi nu sunt distruse prin gătit. Din bulbul de cartof ies după cum se ştie nişte vlăstari otrăvitori, iar toată planta aeriană a cartofului este otrăvitoare. Nici un animal salbatec nu mănânca cartoful, nici măcar şoarecii căci mor daca îl mănâncă. Nu uitaţi ca laboratoarele industriei alimentare şi farmaceutice folosesc şoareci pentru a dovedi că un aliment sau medicament este dăunător oamenilor.
În caz ca nu se poate renunţa la aceste legume, pe care omul s-a obişnuit să le mănânce, cel puţin să nu le mănânce decât gătite bine şi niciodată crude şi să le mănânce cât mai rar. Bolnavii să le evite complet, cine este sănătos poate mânca fără dăune prea mari din când în când din acestea. Pe plan spiritual cartofii, ca şi toate plantele de noapte fac omul nătâng şi greu la minte. Din păcate omul face aproape totul greşit la alimentaţie căci el nu numai ca nu ştie adevarul, ci a mai şi fost îndopat prin televiziune şi ziare cu o mulţime de teorii care sunt exact diametral opuse adevărului.
Este greu pentru omul de rând să se despartă după atâta timp de aceste neadevăruri şi preconcepţii. Cartofii sunt amari de fapt şi nu plac instinctiv la copii, ca şi vinetele, roşiile, tutunul, cafeaua. Cine se obisnuieşte cu cartofii, acela nu le mai simte gustul rău, ca şi în cazul fumatului sau al cafelei. Obişnuinţa este după cum se ştie a doua natură a omului.

Mazărea

„Mazărea are un efect răcitor, înviorător însă creeza ceva secreţie rea. Plămânul este ceva înnabuşit de ele. Un om cu sânge fierbinte poate să o mănânce şi devine din cauza lor ceva mai salbatic. La oamenii mai reci şi la cei cu probleme de circulaţie mazărea nu face bine, căci ea creaza prea multă salivă. La orice boală mazărea este dăunatoare. Ea nu are puterea să înlăture ceea ce face omul bolnav. Numai la oamenii care au măruntaiele slăbite le va merge ceva mai bine dacă mănânca o supă de mazare” .

Lintea

„Lintea are un efect răcitor, înviorator şi satură numai burta în timp ce creierul îl umple cu gânduri vânturatice. Mâncarea de linte nu ajută nici la sânge, nici la măduvă şi nici la carne şi nici nu dă putere la om. Sucurile rele din corp (hormonii ?) sunt agitaţi din cauza lintei.”

Muştar

“Fructul muştarului (seminţele) însă dau gust la mâncăruri. Pentru un om bolnav sau slab acestea nu sunt bune căci îl fac greoi şi nu îl curăţă. Un stomac puternic le învinge însă. Mâncate, seminţele de muştar curăţă ochii, scot aburii din creier şi amărăciunea din cap, căci ele răpesc ceva din umezeala din cap, însă în acelaşi timp aduc mult rău şi paguba în el. Ele nu ajută la o digestie bună ci fac digestia să fie dureroasa şi afumă tot omul.” (PL 1166 B/C)

„Fiindca muştarul îl slăbeşte pe bolnav, trebuie mâncat cât mai puţin din el, atunci când ei nu au puterea să renunţe la el. … cine mănânca des muştar, acela să încălzeasca vin care să îl toarne peste muştar şi după aceea să îl macine bine şi preparat aşa el nu va mai aduce pagube nici la bolnav, căci căldura vinului îi va lua toată răutatea. Dacă nu este vin atunci se poate lua şi oţet (de vin) care se foloseşte tot aşa ca şi vinul. Mâncat aşa el nu va dăuna ” (PL 1166 C/D)