Conferinta de Toamna a preotilor din Protopopiatul irlandei 29 septembrie 2017 Centrul misionar Sf Ioan Botezatorul, Dublin
Yüklə 72,23 Kb.
|
|
Conferinta de Toamna a preotilor din Protopopiatul irlandei 29 septembrie 2017 Centrul misionar Sf Ioan Botezatorul, Dublin Lumini din temnitele comuniste: Maica Teodosia Latcu (1917-1990) Rugul aprins al trairii duhovnicesti Pr. Ioan Irineu CRACIUN Preot Paroh Parohia Buna Vestire si Duminica Sfintilor Romani, Dublin Lumini din temnitele comuniste: Maica Teodosia Latcu (1917-1990) Rugul aprins al trairii duhovnicesti In aceste vremuri dominate de dependente de tot felul care ne opacizeaza, diminuandu-ne lamentabil transparenta pentru Dumnezeu, adica chiar premisa oricarei preocupari duhovnicesti consistente si de profunzime, iata ne stau in fata adevarate Lumini din temnitele comuniste, exemple vii si vrednice de urmat de oameni traitori ai Credintei, in profunzimea ei. Intre aceste exemple straluceste chipul plin de lumina taborica al Maicii Teodosia Zorica Latcu de la Manastirea Maicii Domnului din Tudor Vladimirescu, jud Galati. Pe 17 martie curent s-au implinit 100 de ani de la nasterea sa ca fiica a avocatului Latcu, devenit ulterior Sef al Baroului si Prefect al Brasovului. Din copilarie a fost diagnosticata cu un handicap locomotoriu sever care-i afecta grav atat mobilitatea cat si vorbirea. Insa, in spatele acestui invelis nemilos de crunta neputinta fizica, inca de atunci se remarcau sclipiri de intelingenta si de memorie cu totul iesite din comun. Dupa Bacalaureatul luat cu brio la Brasov, intre 1936-1940 urmeaza cursurile Facultatii de Filologie ale Universitatii din Cluj: Filologia Clasica, Greaca si Latina si Filologia Moderna, Limba si Literatura Franceza. In 1940 devine Preparator universitar la Institutul Roman de lingvistica si Istorie literara. Vremurile tragice ale ocupatiei hortiste a Ardealului de Nord o gasesc in refugiu, cu Universitatea, la Sibiu. In aceasta perioda colaboreaza la realizarea Dictionarului Limbii Romane, sub conducerea lui Sextil Puscariu. In 1941 isi face debutul poetic in prestigioasa revista de cultura Gandirea lui Nichifor Crainic, dovedind un talent literar innascut. In acest rastimp, Providenta cereasca i-a indrumat pasii spre Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus unde destinul ei duhovnicesc s-a definit ca rezultat al marei intalnirii cu Parintele Arsenie Boca (+1989). Sub obladuirea acestuia s-a cimentat apoi o legatura duhovniceasca de talie capadocian-patristica intre viitoarea Monahie Teodosia si viitorul Mare Duhovnic Ioan Iovan (+2008) si a amandurora cu viitoarea lor Stareta, Maica Veronica de la Vladimiresti (+2005), pe care au iubit-o cu fiecare fibra a fiintei lor. Astfel in Postul Pastilor din 1948 se inchinoviaza la Manastirea Maicii Domnului de la Vladimiresti unde-si depune voturile monahale si osteneste ca bibliotecara si profesoara la scoala monahala a celor 318 vietuitoare. (NB Manastirea Vladimiresti fiind cea mai mare Manastire cu viata de obste din Tara, Manastirile mari de Moldova de sus avand viata de sine) In oribila noapte de 29 martie 1955 ‘securisti ca niste furi’ au invadat manastirea, ridicand legat intreg Comitetul de conducere al manastirii din care Maica Teodosia facea parte, incepand astfel calvarul anchetelor bestiale din beciurile securitatii urmate de trei ani de temnita grea si in conditii inumane mai ales pentru o persoana grav handicapata fizic. Anchetele, mai grele decat insasi temnita, urmareau incriminarea inculpatului, care si asa era gasit vinovat din oficiu! Pe Maica Teodosia au incadrat-o in vina efemera de raspandire de publicatii interzise, prin aceasta penalizandu-i-se contributia sa la memorabilul Memoriu demascator la adresa regimului ce se instala sub forta tancurilor sovietice, pe care-l scrisese Parintele Ioan. Au urmat anii detentiei in care calaii i-au supus supliciilor trupul deja chinuit de boala, neputandu-se insa atinge, -nici pe departe-, de sufletul ei in totalitate inchinat lui Hristos!
s-o intalnesc, I s-a permis sa revina la Brasov intr-o odaie a fostei case parintesti, care fusese intre timp confiscata de comunisti. Indata dupa Revolutia Romana din 1989 se reintoarce la Manastirea ei de metanie, care a fost re-deschisa dupa 35 de ani! (1955-1990) La numai cateva luni, pe 9 august 1990, Maica Teodosia isi parasea pentru totdeauna cortul de lut incredintandu-si sufletul ei feciorelnic Mirelui Hristos si Preacuratei Sale Maice. Maica Teodosia ar fi excelat in orice domeniu al culturii filologice autentice. Pentru noi insa, ea ramane deapururi icoana Rugului aprins, dar nemistuit, al trairilor duhovnicesti. Iata si cateva dimensiuni ale acestei duhovnicii: Era Sfintia ei aproape nepamanteana! Ca monahie, nimic nu o mai lega de lutul trecator: O suflete in zborul catre Cer Nu te uita, sa vezi, cum toate pier… Si lumea cu dorintele ei mici Sa-ti para o cetate de furnici. ………………………………... Avanta-te spre Marele Mister Innoata pana dincolo de Cer, Acolo dorul tau dupa Lumina Si setea dupa Dragostea deplina Si foamea dupa Unul Dumnezeu S-o-ndestulezi, o! suflete al meu. (Spre Cer 13/8/1958) In schimb, era toata stravezie pentru Dumnezeu. Chipul ei, asa desfigurat de boala cum era, reflecta in permanenta chipul Mantuitorului, precum o Icoana din Altar, Hristos Euharistic fiind insasi axa existentei sale. Sintagma Sfant Potir, Crin al mantuirii noastre, ii apartine si o caracterizeaza!
………………………………… Din Potirul Sfant si luminos Cand primesc in Taina pe Hristos Insisi Sfintii cei din slava jinduiesc Fericirea celor ce se-mpartasesc. (Sfintele Taine) Maica Teodosia nu-si amintea sporadic de Dumnezeu, ci isi traia efectiv viata in prezenta Lui; nu se ruga numai la soroacele cunoscute dupa tipic, ci era ea insasi, prin toata fiinta ei, numai rugaciune. Rugaciuni de cerere pentru sine nu cunoastea, insa le facea din prisos pentru toti cei din jur, buni fie ei sau rai si mai ales pentru Neamul ei: Rugaciunea mea intreaga, tamaiere-n ceas de seara Si jertfire a bucuriei, si-a durerilor mereu Sa se-nalte catre Tine ca un fum de smirna rara Pentru Neamul meu Stapana, numai pentru Neamul meu …………………………………………………………………. Cand facliile sunt stinse si cand noaptea ne cuprinde Cand ne departam de Soare, cand uitam de Dumnezeu Tu cu harul tau in mine, candela curat aprinde Ca sa arda Preacurata, numai pentru Neamul meu Pentru Neam 20/12/1952 Prin tot ceea ce facea, scria sau graia Maica Teodosia, se preamarea Dumnezeu Cel in Treime: Pentru Tine Iisuse, am sa leg manunchi bogat Florile ce-mi cresc in suflet si mi-l fac inmiresmat Trandafirii de iubire, crinii albei curatii Albastrelele Credintei, ca niste minunatii…. Toate flori ce-s nebatute de vreo bruma a trufiei. Iar in mijloc eu voi pune, Doamne, floare intre flori Cea mai dulce-nmiresmata, cea mai mandra in culori…. Lotosul uitarii sfinte, ca sa pot uita de mine Si in mintea-mi uluita, sa Te port numai pe Tine Manunchiul si, se aducea prinos de cinstire fara asemanare Preasfintei Stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei, pentru care Sfintia sa nutrea un ocean de iubire. Tu Marie, Preacurata, cel mai dulce dintre nume Trandafir crescut in taina, lumilor de peste lume Tu revarsa-ti lin mireasma, cea de sfanta curatie Cum n-a fost mireasma-n lume si cum nici n-o sa mai fie. Peste lumea care arde si se-nabuse in fum Scutura-ti Imparateasa, poala plina de parfum Si peste zidirea toata care arde cu puciosa Fa sa-ti falfaie marama, proaspata si racoroasa Iar peste mizeria noastra, cu rasuflet de otrava Fa s-adie lin mireasma trandafirilor din slava Si ne da macar o clipa, sa-ti simtim ca-ntr-un delir, Negraita ta mireasmaa, Doamna, tainic trandafir. Roza mistica (varianta) 9/7/1977 sau
Catre care-n roiuri fluturii coboara Bucura-te raza stelei din vecie Sipot care curge lin cu apa vie Bucura-te Maica, Pururea Fecioara, Dulcea mea Marie ……………………………………….. Fila de Acatist (poem scris in 14 variante) Asa a fost Maica Teodosia: un Rug aprins al trairii in Hristos, un Inger pamantean, o Lumina de gand si o Marturisitoare a Credintei pana la jertfa. In loc de epilog, sa-i urmarim un poem inedit Marturisitorul, care are valente autobiografice desi n-a fost intentionat ca atare. Aici, cu delicatetea bine-cunoscuta a Sfintilor, Maica Teodosia re-pune in scena cotidianului sumbru al temnitelor comuniste, experienta martirica a Marilor Marturisitori Biruitori din primele veacuri crestine care, prin asumarea suferintei pentru si impreuna cu Hristos, s-au invrednicit neandoit de primirea laurilor mantuirii. Iscoditori, cu buzele viclene, Cautau sa afle tainele de sus Ci el, zdrobindu-si lacrimile-n gene A plans, dar nici o vorba nu le-a spus. Cautau sa-l faca in graiuri sa greseasca, Si l-au muncit cumplit, ci el tacea Trimis a fost la el sa-l intareasca, Arhanghel bland cu aripi mari de nea. Atunci rapit de-asemenea vedere, Ca-n vis simtea ca sangele-a tasnit Si ingeri cu maini de mangaiere Imbranca-n floare, trupul lui ranit. Si-ajuns la ultima suflare a vietii, Biruitorul, s-a-nchinat smerit, Slavind atunci in ceasul diminetii Pe-Acela care-n veci s-a proslavit. Si-atunci cu ochii uzi de duiosie, Fecioara i-a venit la capatai Curata cum a fost lumina zilei La inceput, in ceasul cel dintai. Zdrobita in durerea ei de mama I-a racorit arsura de fiori Si-apucand un colt de la mahrama L-a sters usor, de sange si sudori. Iar el simtea ca-i mana mamei lina. Ca un copil de joaca obosit, S-a dus la vesnica hodina, Cu zambetul pe buze, fericit. Opera literara Poetica: In perioada interbelica a publicat trei volume de versuri: Insula Alba (Sibiu, 1944) Osana Luminii (Cluj, 1948) si Poemele Iubirii (Craiova, 1949). In perioada 1949-1970 a compus alte patru volume de poezii aflate in manuscris la Astra, in Sibiu:
Prin grija Parintelui Teofil de la Sambata primele doua volume au fost re-publicate intr-un volum post mortem intitulat Poezii (Bucuresti,1999) iar apoi Editura Sofia a publicat Opera omnia a Maicii Teodosia (adica ceea ce s-a mai putut accesa din ceatia ei data fiind dispersarea manuscriselor NB Poemul Marturisitorul reprodus mai sus nu apare in nici una din editiile publicate!) intr-un volum intitulat Poezii Bucuresti, 2000 (prima editie) si Bucuresti, 2008 (a doua editie) Proza: Viata Maicii Domnului Rodul unei munci asidue de 20 de ani de cercetare patristica pentru realizarea unei lucrari cat mai complete si cat mai bine documentata in vederea alcatuiri unei Vieti a Maicii Domnului, i-a fost distrus de securitate. Materialul de baza al acestei lucrari l-a refacut in intregime -din memorie- si mi-a fost dictat in casa parinteasca din Codlea in 1975, aflandu-ma in posesia manuscrisului. In Introducerea manuscrisului Maica Teodosia precizeaza ca materialul este extras din operele Sf Parinti din secolele III-XIV cu precadere Sf Ioan Damaschinul, Sf Ioan Gura de Aur, Sf Grigorie al Nisei, Sf Epifanie al Ciprului, Sf Grigorie Palama si mai ales Sf Iacov Monahul care mi-a dat firul conducator care impleteste Traditia cu Sf. Scripturi… In 2012 aparea la editura Credinta stramoseasca cu binecuvantarea IPS Calinic al Argesului si Muscelului cartea Monahia Teodosia: Viata Maicii Domnului, fara insa a se specifica sursa acestei lucrari.
A tradus masiv din Sfintii Parinti. Intre 1970-1990 a colaborat cu Par. Prof. Teodor Bodogaie de la Academia Andreana din Sibiu la traducerea operei lui Origen, aparuta in colectia Parinti si Scriitori bisericesti initiata de Patriarhul Iustin Moisescu la Institutul Biblic: vol VI (1981) si vol VII (1982) Sf Isaac Sirul: Cuvinte despre nevointa (Editura Buna Vestire Bacau, 1997) Sf Simion Noul Teolog: Cuvantul Intai si Cuvantul al Doilea (ambele versificate dupa originalul grecesc. Pe care Par. Prof. Staniloae le tradusese in proza) Sf Grigorie de Nissa: Tratatul despre Feciorie (in ms) Din Greaca moderna a tradus cursiv pentru dictare Omiliile Arhimandritului Serafim Papacosta, mare predicator al Catedralei Arhiepiscopale din Athena de la mijlocul secolului trecut. Teatru religios: A compus si a pus in scena Piese de teatru religios pe teme biblice legate de Nasterea, Patimile, Moartea si Invierea Domnului care se puneau in scena in trapeza Manastirii Vladimiresti cu prilejul Marilor Sarbatori, iar in pribegie, in plina teroare atee, a pus in scena in Biserica Sf Gheorghe din Brasov Piesa de teatru religios Buna Vestire (1980). Ca Meditator: A meditat la Greaca, Latina, Germana si Franceza randuri de elevi seminaristi, studenti teologi si doctoranzi in teologie in plina epoca atee. Ca Creator de folclor religios Daca opera literara a Maicii Teodosia datorita vitregiei vremurilor in care a trait este mai putin cunoscuta, (parte aflata sub index pana in 1990, parte distrusa de securitate, parte inca in ms. nevazand lumina tiparului si abia o alta parte vazand post mortem lumina tiparului) in schimb unele creatii ale Sfintiei ei au intrat de mult, sub anonimat, in Folclorul romanesc religios care astfel le asigura nemurirea. As ilustra aceasta prin trei exemple: Intre Colindele noastre se canta, fara sa se stie autorul, In cetatea imparateasca, Florile sunt dalbe… colind compus de Maica Teodosia la Vladimiresti de Craciunul anului 1954. Intre Pricesnele ce se canta uneori in Biserica la Chinonic, se aude si Iata Domnul iar s-a rastignit, iata Mielul iarasi s-a jertfit… sau Sf Potir, Crin al mantuirii noastre, ambele compuse de Maica Teodosia. Intre Cantarile de Pelerinaj de Sf Maria Mare, noroadele urcand dealul Niculei din inima Ardealului canta adesea La Nicula colo-n deal cant de pelerinaj compus de Maica Teodosia la Nicula, de Adormirea Maicii Domnului din anul 1977. Nota bibliografica: Referatul de fata se bazeaza pe informatii directe si personal primite din partea Maicii Teodosia in perioada anilor 1975-1990 Raman deosebit de recunoscator Soborului Sfintei Manastiri Vladimiresti pentru volumul omagial Viata Maicii Teodosia- Zorica Latcu inchinat Centenarului nasterii Sfintiei sale 1917-1017. Yüklə 72,23 Kb. Dostları ilə paylaş:
|