ConsultanţĂ de mediu
Descrierea generală a judeţului
Yüklə 2,49 Mb.
|
Judeţul Dolj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud Vest Oltenia (constituită în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România) care cuprinde de asemenea judeţele Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Regiunea Sud Vest ocupă o suprafaţă de 29.211 km2, egală cu 12% din suprafaţa totală a României, şi este situată între meridianele de 22°2' si 24°2' şi paralelele de 43°3' şi 45°3'. Judetul Dolj are o suprafaţă totală de 7.414 km2, ce reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării, fiind al şaptelea judeţ ca mărime al ţării. Coordonatele geografice ale judeţului sunt: 44°00' şi 44°30' latitudine nordică şi 22°00' si 23°00' longitudine estică. Doljul face parte dintre judeţele de veche tradiţie din ţara Românească, a cărui existenţă a fost legată de râul Jiu sau mai precis de valea acestuia, o adevărată axă geografică pe care se află reşedinţa şi către care converg toate căile de legătură din cuprinsul lui. Judeţul Dolj are următoarele vecinătăţi:
Fluviul Dunărea străbate partea de sud a judeţului pe o distanţă de 150 km, formând totodată şi graniţa cu Bulgaria. Din punct de vedere administrativ judeţul Dolj este format din 3 municipii (Craiova - reşedinţă a judeţului, Calafat şi Băileşti), 4 oraşe (Segarcea, Filiaşi, Bechet şi Dăbuleni), 104 comune şi 380 sate. Populaţia judeţului Dolj număra, în anul 2005, 718.874 locuitori, cu o densitate medie de 97 loc/km2.
Judetul Dolj are o suprafaţă totală de 7.414 km2. Utilizarea terenului în Judeţul Dolj şi în regiunea 4 Sud Vest este prezentată în tabelul următor. Tabel nr. 2 2 Utilizarea terenului în Regiunea 4 Sud-Vest şi în judeţul Dolj la 31.12.2005
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005 Relief şi geologie Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal, beneficiind astfel de o climă blândă cu o medie anuală de 11,5oC. Relieful judeţului Dolj este dominat de Câmpia Română în sud şi de zone deluroase în nord. Relieful se prezintă sub forma unor trepte plate, care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene. Trbuie menţionată existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. Din punct de vedere geologic, spaţiul ocupat de judeţul Dolj face parte din marea depresiune structurală care a apărut în mezozoicul superior între Carpaţi şi Balcani, odată cu înălţarea acestora. Fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit cu o cuvertură groasă de formaţiuni sedimentare (calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrişuri), aşezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Din punct de vedere tectonic, Doljul se încadrează într-o arie cu o stabilitate pronunţată. Mişcări slabe de scufundare lentă se manifestă totuşi în sectoare relativ largi la sud-est de Calafat şi Filiaşi, iar în partea sudică a interfluviului Jiu - Olt a fost pusă în evidenţă o mişcare, la fel de slabă, de înălţare.
Solurile de pe teritoriul judeţului Dolj sunt în strânsă legătură cu roca, clima, precum şi cu vegetaţia şi se grupează astfel:
Clasa argilovisolurilor evoluează sub pădurea de stejar, cer şi gârniţă, pe formaţiuni geologice de argile, nisipuri şi pietrişuri care alcătuiesc dealurile din nordul judeţului. În sud, aceste soluri se întâlnesc în arealul localităţilor: Unirea, Giubega, Perişor, Segarcea, Celaru. Această categorie de soluri se formează pe luturi argiloase şi sunt soluri fertile pentru majoritatea culturilor agricole, pentru pomicultură şi viticultură. Clasa molisolurilor, cu cernoziomuri levigate şi cernoziomuri ciocolatii, se formează pe luturi loessoide, depozite luto-nisipoase sub vegetaţia de stepă şi silvostepă pe terasele mai înalte de la vest de Valea Desnăţuiului şi pe câmpul din stânga Jiului unde nu sunt nisipuri. Clasa solurilor neevoluate, prezente în lunca largă a Dunării şi Jiului, se grupează în soluri aluviale, care în multe porţiuni au evoluat spre cernoziomuri aluviale. În Lunca Dunării prezenţa aluviunilor nisipoase şi a nisipurilor spulberate de vânt a determinat predominarea solurilor nisipoase în diferite grade de evoluţie, precum şi a nisipurilor nesolificate. Clima Judeţul Dolj aparţine zonei cu climă temperată, cu influenţe mediteraneene. Poziţia sa şi caracterul de depresiune al terenului pe care îl ocupă în vecinătatea curburii făcute de lanţul carpato-balcanic, determină, per ansamblu, un climat mai cald decât în partea centrală şi nordică a ţării, cu o medie anuală de 10 – 11,5°C, iar numărul zilelor fără înghet depăşeşte 225 de zile/an. Judeţul se caracterizează prin ierni moderate, veri călduroase, cu un număr mare de zile tropicale, precipitaţii în toate anotimpurile, dar cu îndelungate perioade secetoase în intervalul iunie - iulie şi uneori martie - aprilie. Temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10,0 şi 10,8 C0, iar precipitaţiile medii multianuale între 523 mm şi 672 mm. Vânturile cele mai frecvente şi mai puternice ce bat în zonă sunt Austrul şi Crivăţul. Austrul bate din vest şi este un vânt uscat, care aduce vara şi toamna secetă, iar crivăţul bate dinspre est şi nord-est, aducând iarna zăpadă şi valuri de frig .
Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: Dunărea (care curge între Cetate şi Dăbuleni) şi Jiul (care străbate judeţul de la Filiaşi la Zaval, pe o distanţă de 150 km) cu afluenţii săi: râurile Gilort, Motru, Argetoaia, Rasnic, Amaradia, Desnăţui, Teslui. Jiul intră în judeţ la confluenţa cu Motrul şi înregistrază oscilaţii mari ale debitelor şi nivelurilor. Observaţiile au arătat că Jiul este unul dintre râurile cu conţinut foarte ridicat al aluviunilor şi în general cu o mare putere de transportare a acestora.
Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Dolj Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 20.757 ha, reprezentând 2,79 % din suprafaţa totală a judeţului. Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Astfel reţeaua hidrografică a fost completată de lacurile şi iazurile prezente în lunca Dunării şi în micile depresiuni dintre dune (Lacul Bistreţ, Işalniţa, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni). Lacul de acumulare Işalniţa serveşte la alimentarea cu apă a Municipiului Craiova. Formaţiunile cuaternare purtătoare de ape freatice, care au putut fi separate şi urmărite în cadrul judeţului Dolj, aparţin Pleistocenului superior şi sunt constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului şi afluenţilor acestuia. Teritoriul judeţului înglobează cantităţi reduse de ape minerale şi mineralizate. Există două localităţi unde apele minerale sunt valorificate local, şi anume Urzicuţa şi Gighera.
Din punct de vedere al resurselor naturale, judeţul Dolj este considerat lipsit de substanţe minerale utile, ca şi alte judeţe de câmpie. Prezintă importanţă locală doar rocile folosite ca materiale de construcţie (argile, luturi argiloase, balast), aflate în diferite perimetre din aria localităţilor Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipovu, Işalniţa. Pe lângă aceste resurse, au fost puse în evidenţă importante zăcăminte de hidrocarburi (gaze naturale şi ţiţei) în partea nordică şi nord-vestică a judeţului. Importante zăcăminte de ţiţei se găsesc la Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşi, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea, iar gaze naturale la Işalniţa, Gherceşti, Şimnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni. În ceea ce priveşte resursele de ape minerale, din cauza reliefului de câmpie judeţul Dolj este slab dezvoltat în acest sens. Astfel există două localităţi unde apele minerale sunt valorificate local, şi anume Urzicuţa şi Gighera. Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole, păşuni) Fondul forestier ocupă 86,4 mii ha din suprafaţa judeţului. Suprafaţa împădurită totală a judeţului este de 81,9 mii ha (cca. 11% din suprafaţa totală a judeţului). Structura ocupării teritoriului:
La nivelul anului 2005 suprafaţa agricolă a judeţului Dolj cuprindea 585.699 ha, din care suprafaţă arabilă 488.677 ha, păşuni şi fâneţe 71.387 ha şi livezi 8.097 ha. Datorită solului fertil în judeţul Dolj se cultivă în principal grâu - secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb, foarte multe leguminoase, plante uleioase, legume etc. Tabel nr. 2 4 Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2001 – 2005 în judeţul Dolj (hectare)
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj 2005 În urma aplicării prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, a Legii nr. 36/1991 privind organizarea societăţilor agricole, a Legii privatizării societăţilor comercialr nr. 58/1991, a Legii nr. 54/1998, a avut loc restructurarea şi diversificarea formelor de proprietate. Astfel 81,7% din suprafaţa agricolă totală aparţine sectorului privat.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
