ConsultanţĂ de mediu

Figura nr. 2 8 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate

! În judeţul Dolj în anul 2004 comunele Bechet şi Dăbuleni au fost transformate în oraşe. Depozitele existente în aceste localităţi nu au fost luate în considerare la relizarea Planului de implementare, pentru solicitarea perioadei de tranziţie. Conform prevederilor legale, spaţiile de depozitare din zonele rurale trebuie să sisteze activitatea şi să fie ecologizate până la data de 16 iulie 2009. Deoarece depozitele de deşeuri din localităţile menţionate nu sunt cuprinse în Anexa 5 - Calendarul de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente din HG nr. 349/2005, ele vor trebui să înceteze activitatea şi să fie închise până la 16 iulie 2009.

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor elaborat în anul 2002 şi Planului regional de Gestionare a Deşeurilor, în mediul rural au fost identificate un număr de 120 spaţii de depozitare care, în general, sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”. Suprafaţa totală a depozitelor neamenajate din mediul rural nu este însă cunoscută cu exactitate, în cursul anului 2008 fiind necesară o reinventariere a acestora.

În prezent în judeţul Dolj există un depozit ecologic de deşeuri, situat în localitatea Mofleni, operat de SC ECOSUD SRL Bucureşti (Parteneriat Public Privat cu Consiliul Local al Municipiului Craiova). Activitatea depozitului este reglementată de Autorizaţie integrată de mediu nr. 4/31.03.2006, revizuită prin Autorizaţia integrată de mediu nr. 29R/29.12.2006 (valabilă până la 28.12.2007). În prezent este funcţională celula nr. 1, ce ocupă o suprafaţă de 1,3 ha. Capacitatea de depozitare este de 100.000 t/an (120.000 m³/an), durata de funcţionare a primei celule fiind estimată la 2 ani. În cursul anului 2007, SC ECOSUD SRL a obţinut Acordul de mediu pentru activităţi IPPC nr. 4/15.08.2007 pentru extinderea Depozitului ecologic de deşeuri urbane şi industrial asimilabile prin construirea celulelor C2 şi C3 de depozitare (în vecinătatea celulei C1). Suprafaţa amplasamentului pentru cele 2 celule de depozitare va fi de 1,3 ha/celulă, capacitatea de depozitare de 200.000 m³/celulă, iar durata estimată de funcţionare de 4 ani.

Depozitul ecologic Mofleni deserveşte aproximativ 420.000 locuitori din municipiul Craiova şi alte localităţi din judeţul Dolj. Depozitul are capacitatea necesară pentru a prelua deşeurile din întreg judeţul.

Suprafaţa totală a depozitului este de 49,38 ha, iar capacitatea totală a întregului depozit va fi de aproximativ 4.500.000 m³ (celulele se construiesc etapizat de la 1 la 18).

Conform datelor furnizate de APM Dolj, cantitatea de deşeuri depozitate în anul 2006 în depozitul ecologic Mofleni a fost de 90.600 t.

3	obiective şi ţinte judeţene de gestionare a deşeurilor

1. Principii

Principiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care stau la baza activităţilor de gestionare sunt cele enumerate mai jos:

• 
  Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de „dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
  
• 
  Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică în corelaţie cu cerinţele de protecţia mediului şi cu măsuri fezabile din punct de vedere economic.
  
• 
  Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor, tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătatea populaţiei.
  
• 
  Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic adecvat, în aşa fel încât costurile de gestionare a deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri.
  
• 
  Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.
  
• 
  Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate.
  
• 
  Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.
  

• 
  Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.
  

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:

• 
  prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;
  
• 
  reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;
  
• 
  valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;
  
• 
  eliminarea – prin incinerare şi depozitare.
  

2.