Coperta, schiţe, hărţi şi caricaturi

Muntele Vulcan/Munţii Metaliferi - trasee

Baza: Abrud, cabana muncitorilor forestieri din Şaua Cotoncu 10 km de Abrud pe şoseaua DN 74 Abrud — Brad

1

Creasta Setii

R. Welkens, I. Coman 1963

114. CHEILE TURZII

MUNŢII APUSENI/MUNŢII TRASCĂULUI

La capătul lor nordic, munţii Trascăului prezinta un pinten la nord de Arieş. Aci, între Budu şi Tureni se află Culmea Petreşti, din calcare jurasice depuse peste rocile mai vechi eruptive. De-a curmezişul culmii, apele rîului Hăşdate au tăiat Cheile Turzii pe o distanţă de 1,2 km la o altitudine de 425 m. Altitudinea maximă a culmii rămîne sub 800 m în Dealul Mănăstirii şi Dealul Sîndului.

Pentru frumuseţea formelor sale de relief, bogăţia faunei şi în special a florei sale (1 000 de specii de plante vasculare din totalul de 3 400 întîlnite în România, dintre care multe varietăţi şi unicate) Cheile Turzii au fost declarate rezervaţie naturală şi monument al naturii.

Pentru alpinişti, Cheile Turzii înseamnă pereţi, muchii, creste, turnuri, hornuri sculptate pe diferenţe de nivel de 200—250 m oferind mai multe trasee alpine decît tot restul Carpaţilor Occidentali la un loc. In plus, apropierea de marile centre Cluj şi Turde, precum şi Cabana Cheile Turzii face accesul deosebit de lesnicios. Intrarea în Chei se face de obicei din aval, deosebindu-se următoarele zone de alpinism: Alghinele, Pripoanele, Peretele Uriaş, zona Peşterii lui Balica, Ieşirea din Chei pe versantul stîng; Colţul Rotunjit, Peretele Suurime, Colţul Crăpat, Colţul Sanşil, Colţul Cetăţii pe versantul drept al Cheilor.

Munţii Apuseni/Cheile Turzii - trasee

Baza: Cabana Cheile Turzii

Acces: poteca prin chei
— Zona Alghinelor

Nr. crt.	Denumirea traseului	Grad	LC	Schiţa	Premiera
1	Creasta Sură	4 A
2	Peretele Alghinelor	4 B

— Zona Pripoanelor

3	Priponul Maro	4 A
4	Intre Pripoane	3 a
5	Priponul Mic	3B
6	Traseul Erasmus Nyarady
7	Traseul Caprelor	4B

— Peretele Uriaş, Peretele Porumbeilor, Turnul Ascuţit

8	Turnul Mare	5 B
9	Creasta Peretelui Uriaş (Traseul Întors)
10	Piciorul Peretelui	3B
11	Peretele Porumbeilor	5 A	6
12	Creasta Ascuţita din Turnul Ascuţit	5A	8	115
13	Traseul Metalul din Turnul Ascuţit	4 A
14	Hiliodul traseul clasic	2 A	3	115
15	Hiliodul — varianta Karl Dezideriu	2B

— Peştera Iui Balica

16	Colţul Vestic	2 B
17	Traseul Şcoală
l8	Creasta Frumoasă	4	3		V. Măciucă, E. Cristea
19	Creasta Frumoasă —varianta Turdenilor	3 A
20	Zburătorul (Peretele Aerian)	3 A

— Ieşirea din chei

21	Peretele Scoruşului	4A	4		M. Schenn, L. Karacziony
22	Fisura Scoruşului	4 A

— Colţul Rotunjit

23	Peretele Sudic	3 A	4	116	A. Moldovan ş. a.
24	Creasta Colţului Rotunjit	3 A

— Peretele Suurime

25

Peretele Suurime

5 A

— Colţul Crăpat

26	Creasta Colţului Crăpat	3 B	4	116	A. Moldovan ş. a.
27	Traseul Metalul	4 B
28	Peretele Estic —varianta stîngă	5B
29	Peretele Estic —varianta dreaptă	5 A	6

— Colţul Sanşil

30	Traseul Sanşil	3 B	4	117
31	Peretele Suspendat	4 A
32	Peretele Suspendat varianta cu surplombă	4 B	4	117
33	Grota Sanşil	3 B

— Cetate

34	Colţul Cetăţii
35	Colţul Vestic al Cetăţii				R. Welkens, E. Cristea

— Alte trasee

36	Traseul „A 25-a aniversare"	5 B
37	Traseul Morcovului	4 A
38	Traseul cu Trei	3 B
39	Trepte Hornul Mare	3 B
40	Traseul Turdenilor	3 A
41	Traseul Gora	3 A
42	Surplomba Galbenă	3 A
43	Traseul „La Tisă"	3 A
44	(Jgheabul fioros) Creasta Vulturilor	3 A
45	Fisura Şoimilor	2 A
46	Hornul Vulturilor	1 B
47	Hornul Marak	3 A	2
48	Fisura Mare	2 B	3

115. CREASTA ASCUTITĂ ŞI HILIODUL

MUNŢII TRASCĂULUI/CHEILE TURZII (gr. 5 A/2 A)

În mijlocul Cheilor Turzii, pe versantul stîng se ridică impresionantul Perete Uriaş, continuat către amonte cu Peretele Porumbeilor şi Turnul Ascuţit.

Legătura dintre Peretele Porumbeilor şi Turnul Ascuţit o face uriaşa areadă a Coşului Hilii.

1) Creasta Ascuţită (gr. 5 A) reprezintă unul din cele mai remarcabile trasee din Chei. Traseul începe de la baza peretelui vestic al Turnului Ascuţit — faţa dinspre Zuruşul lui Gurtler (Zuruşul Lung). Primele două lungimi de coardă conduc prin peretele vestic în escaladă artificială (A₁—a₂). Ieşind din perete pe creasta sudică, escalada continuă liber pe alte şase lungimi de coardă pînă la Crucea Sănduleştilor de pe Colţul Sîndului. Coborîrea se face pe Zuruşul lui Gurtler.

2) Hiliodul (gr. 2 A) este un traseu ieşit din comun, cu totul original prin terenul în care se desfăşoară. În dreapta Turnului Ascuţit începe escalada vizînd arcada Coşului Hilii. Traseul conduce sub arcadă, dupa care se face o traversare ascendentă la stînga, apoi la dreapta, pentru a ieşi la lumină, pe feţele abrupte ale Colţului Sîndului. Escalada se încheie la Crucea Sănduleştilor. Coborîrea se face pe Zuruşul lui Gurtler.
116. COLŢUL ROTUNJIT ŞI CREASTA COLŢULUI CRĂPAT

MUNTII APUSENI/CHEILE TURZII (gr. 3 A/3 B)

Pe malul drept al Cheilor, Colţul Rotunjit (Colţul Lat) şi Colţul Crăpat reprezinta două culise de stîncă, lăsînd între ele vederea deschisă spre fundalul maiestuos, format de peretele Suurime.

1) Colţul Rotunjit (gr. 3 A). Pentru a ajunge, la baza peretelui sudic al Colţului Rotunjit se urcă grohotişul, către amfiteatrul peretelui Suurime. În continuare, cu abatere la stînga, se urcă pieptiş jgheabul de la baza peretelui sudic al Colţului Rotunjit, unde pitoanele indică intrarea în traseu. Acesta are patru lungimi de coardă şi se încheie în creasta Colţului Rotunjit. Coborîrea se face printr-un rapel de 40 m. la baza peretelui.

2) Creasta Colţului Crăpat (gr. 3 B). Intrarea în traseu se face prin peretele sudic al Colţului Crăpat, prin care se urcă o lungime de coardă. Următoarele trei lungimi se desfăşoară pe creasta estică, traseul încheindu-se pe vîrf, la Crucea lui Hans Gora. Coborîrea se face prin două rapeluri, de cîte 20 m, la baza peretelui sudic.
117. TRASEUL SANŞIL ŞI PERETELE SUSPENDAT

MUNŢII APUSENI/CHEILE TURZII (gr. 3 B/4 B)

Faţă în faţă cu Turnul Ascuţit, Colţul Sansil se ridică din dreptul Şipotului din Chei.

1) Traseul Sanşil (gr. 3 B). Pe creasta sa se desfăşoară unul din cele mai îndrăgite trasee din Cheile Turzii.

Primele trei lungimi de coardă, cu pasaje de gradul III, se escaladează pe muchia înclinată ce se ridică deasupra izvorului. Urmează partea finală de căţărătură liberă, pe coama accidentată a Colţului Sanşil.

2) Peretele Suspendat (gr. 4 B), dinspre pîrîul Hăşdate, este mult mai dificil şi se escaladează cu ajutorul pitoanelor. Varianta cu surplombă implică trecerea prin căţărătură liberă a surplombei finale, suspendată la mare înălţime, deasupra bazei peretelui.
118. MUNŢII GUTÎI

CARPAŢII ORIENTALI / GRUPA NORDICĂ

Munţii Gutîi împreună cu munţii învecinaţi ai Oaşului şi Ţibleşului fac parte din lanţul vulcanic care închide Ţara Maramureşului către sud-vest, întreg ansamblul se încadrează în grupa nordică a Carpaţilor Orientali. La baza munţilor Gutîi se află importantele centre Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, toate pe versantul sudic. Drumul naţional nr. l8 Baia Mare—Sighetul Marmaţiei traversează creasta lor prin pasul Gutîi (l 109 m). La înălţimea trecătorii se poate găsi adăpost în Popasul Gutîi, de unde o potecă marcată cu bandă roşie conduce către est în rezervaţia geologică Creasta Cocoşului. Meterezele crenelate din bazalt şi andezit, asemănătoare unei creste de cocoş, prezintă interes pentru alpinism prin pereţii străbătuţi de hornuri şi fisuri, în care s-au stabilit o seamă de trasee de dificultate medie, într-un peisaj de un farmec deosebit. Punctul culminant este vîrful Gutîi (l 444 m). În această ambianţă pitorească. Tăul Morărenilor, de la nordul crestei, oferă posibilităţi pentru bivuac, în imediata apropiere a traseelor.