Cu privire la aprobarea cerințelor minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuție a gazelor combustibile naturale

Masaj cardiac extern
1425. În caz de electrocutare se poate produce nu numai încetarea respiraţiei, dar şi întreruperea circulaţiei sîngelui, deoarece inima nu asigură circulaţia sîngelui în vase. În acest caz acordarea primului ajutor numai cu respiraţie artificială este insuficientă, deoarece oxigenul din plămîni nu se poate transmite de sînge la alte organe şi ţesuturi, şi aici este necesar de a restabili circulaţia sîngelui pe cale artificială - masajul cardiac extern.

1426. Inima omului este situată în cutia toracică în partea stîngă - între stern şi coloana vertebrală.

1427. Sternul este un os plat mobil. În poziţia omului pe spate (pe suprafaţă tare) coloana vertebrală este o bază dură nedeplasabilă.

1428. În cazul în care se va apăsa sternul, inima se va strînge între stern şi coloana vertebrală şi din cavitatea ei sîngele se va transmite în vase. Dacă de apăsat asupra sternului cu mişcări pulsive, sîngele se va împinge din cavitatea inimii aproape în acelaşi mod ca şi în cazul contracţiei naturale. Aceasta se numeşte masaj cardiac extern după care se restabileşte artificial circulaţia sîngelui.

Astfel, în cazul combinării respiraţiei artificiale cu masajul cardiac extern se imitează funcţiile de respiraţie şi circulaţie a sîngelui.

Complexul acestor măsuri se numeşte reanimare (adică readucerea la viaţă), iar măsurile – reanimatice.

Dovada pentru desfăşurarea măsurilor reanimatice este încetarea activităţii inimii, pentru care este caracteristică combinarea următoarelor particularităţi: apariţia paloarei pielii, sincopa, lipsa pulsului la arterele carotide, încetarea respiraţiei sau expiraţii incorecte sau convulsive.

1429. În cazul opririi cordului trebuie imediat de culcat accidentatul pe o suprafaţă tare: banchetă, podea, la rigoare sub accidentat se va aşeza o scîndură (nici un sul nu trebuie de pus nici sub cap, nici sub umeri).

1430. În cazul în care ajutorul îl acordă doar o singură persoană, el se amplasează într-o parte de accidentat şi, aplecîndu-se, efectuează două expiraţii energice (după metoda “din gura în gură” sau “din gură în nas”) apoi se ridică, rămînînd în aceiaşi parte a accidentatului, palma unei mîini o plasează pe partea de jos a sternului (a ceda de două degete mai sus de marginea de jos), iar degetele le ridică. Palma mînii a doua acesta o plasează deasupra primei transversal şi apasă, ajutînd cu greutatea corpului înclinat. Mîinile în cazul apăsării trebuie să fie îndreptate în articulaţiile coatelor.

Apăsarea trebuie să se efectueze cu mişcări repezi, în aşa mod ca sternul să se deplaseze cu 4-5 cm, durata apăsării nu mai mult de 0,5 s, intervalul între apăsări de 0,5 s. În pauză mîinile de pe stern nu se iau, degetele rămîn drepte, mîinile sunt complet îndreptate în articulaţiile coatelor.

1431. Dacă reanimarea se efectuează de o singură persoană, atunci pentru fiecare 2 inspirări se efectuează 15 apăsări asupra sternului. Pentru 1 min este necesar de efectuat nu mai puţin de 60 apăsări şi 12 inspirări, adică de efectuat 72 de manipulări, din acest motiv ritmul măsurilor reanimaţionale trebuie să fie foarte înalt.

1432. Experienţa arată că o perioadă îndelungată de timp se pierde la efectuarea respiraţiei artificiale, astfel este interzis de a tergiversa inspirarea. După ce cutia toracică s-a dilatat, inspirarea se încetează.

1433. În cazul participării la reanimare a două persoane corelaţia “respiraţie - masaj” reprezintă 1:5.

1434. În timpul inspirării artificiale a accidentatului, persoana care se ocupă de masajul cardiac extern nu apasă, deoarece puterile, desăvîrşite în cazul apăsării, sunt mult mai mari, ca în cazul inspirării (apăsarea în cazul inspirării aduce la un rezultat nul al respiraţiei artificiale, deci şi a măsurilor de reanimaţie).

1435. Dacă măsurile de reanimaţie se efectuează corect, pielea devine roză, pupilele se îngustează, respiraţia de sine stătătoare se restabileşte. Pulsul arterelor carotide în timpul efectuării masajului trebuie să se normalizeze.

1436. După ce se restabileşte activitatea inimii şi se normalizează pulsul, masajul cardiac extern se întrerupe imediat, prelungind respiraţia artificială în cazul respiraţiei slabe a accidentatului şi străduindu-se ca inspirările naturale şi artificiale să coincidă. În cazul restabilirii respiraţiei de sine stătătoare depline respiraţia artificială se întrerupe.

1437. Dacă activitatea inimii sau respiraţia de sine stătătoare încă nu s-a restabilit, dar metodele de reanimare sunt eficace, atunci acestea pot fi întrerupte numai în cazul transmiterii accidentatului lucrătorului medical.