Cuprins 1 politic social 4


INTERNAŢIONAL "Marşul desfrânatelor" în mai multe oraşe germane



Yüklə 136,26 Kb.
səhifə4/7
tarix13.11.2017
ölçüsü136,26 Kb.
#31616
1   2   3   4   5   6   7

INTERNAŢIONAL

"Marşul desfrânatelor" în mai multe oraşe germane

Cotidianul, 15 august 2011


Mai multe sute de femei au defilat sâmbătă la Berlin şi în alte oraşe din Germania, îmbrăcate lejer şi ostentativ provocatoare, pentru a protesta împotriva agresiunilor sexuale, relatează AFP.

Acest gen de protest într-un 'marş al desfrânatelor' se practică deja în multe oraşe din lume. 'Marşul târfelor' ('slut walk') este o mişcare care a luat naştere în Canada, în luna aprilie, ca reacţie la afirmaţiile unui poliţist din Toronto care a spus că 'femeile nu ar trebui să se îmbrace ca nişte târfe dacă nu vor să fie agresate'.

La Toronto, Sydney, Londra, dar şi la Seul şi mai recent la New Delhi, femeile şi, uneori şi câţiva bărbaţi, defilează în ţinute provocatoare ca să arate că au dreptul de a se îmbrăca cum doresc şi că acest lucru nu le face responsabile de o eventuală agresiune sexuală.

La Berlin, coloana eterogenă, în care se aflau şi câţiva bărbaţi, număra peste o mie de persoane, potrivit estimărilor unui jurnalist AFP. 'Desfrânatele' au defilat în acelaşi timp şi la Frankfurt (sud), Munchen (sud) şi Hamburg (nord).

În aceeaşi zi, şi la Washington avea loc un 'marş al târfelor'. În lunile următoare, vor avea loc zeci de astfel de marşuri.

http://www.cotidianul.ro/marsul-desfranatelor-in-mai-multe-orase-germane-154770/

Femeile din Balcani aleg Occidentul

Epoch Times, 12 august 2011


Femeile din Balcani, care lucreaza in Occident si au devenit singurele sustinatoare financiare ale familiilor lor, reprezinta un fenomen in crestere care pune tensiune pe multe familii, scrie publicatia The Vienna Review in editia de joi.

Incepand cu 1990, femeile care au emigrat au depasit emigrantii barbati in noua tari balcanice, potrivit Departamentului ONU pentru Afaceri Economice si Sociale, UNDESA, care urmareste tendintele de migratie. In Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Romania si Serbia, femeile alcatuiesc 54% din migranti, prin comparatie cu 49,6% la nivel mondial. In Macedonia si Bulgaria, procentajul femeilor care au emigrat este chiar mai mare - reprezentand 59% din migranti.

Aceasta tendinta este confirmata de o estimare din 2008 a Bancii Mondiale, potrivit careia femeile reprezinta 4,3 milioane, sau 54,4% din cele 7,9 de milioane de persoane care au emigrat din Balcani.

Prin comparatie, in trecut, femeile din Balcani ramaneau acasa cu copiii lor, in timp ce sotii lucrau in minele de carbune sau in otelariile din Occident, sperand sa li se alature mai tarziu in cadrul politicilor de reintregire a familiei.

Cu toate acestea, dupa prabusirea Cortinei de Fier in 1989, progresele tehnologice la locul de munca si conflictele armate din fosta Iugoslavie din anii '90 au condus la o feminizare a migratiei ce avea ca motiv gasirea unui loc de munca. Munca in fabrica a cedat in fata activitatii in sectorul serviciilor, care necesita sau prefera lucratori de sex feminin. In consecinta, mai multe femei au devenit principala sursa financiara pentru familiile lor din Balcani.

Pe de alta parte, locurile de munca rezervate femeilor imigrante din Balcani sunt, in general, prost platite si in sectoare ale economiei mai putin dezirabile, unde exista o penurie de angajati - in care aceste femei lucreaza ca femei de serviciu, chelnerite, cameriste si ingrijitoare pentru cei bolnavi si in varsta.

Intr-un studiu realizat in 2007 de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa din Romania, aproximativ 88% din cele aproape 255.0000 de romance care munceau temporar in Italia, au lucrat cel putin o data - si de multe ori ilegal - ca menajere. Pe de alta parte, desi aceasta tendinta le-a dat mai multa putere femeilor din Balcani, ea este totodata responsabila pentru faptul de a le fi indepartat de familiile lor si de a crea tensiuni in cadrul acestora, in conditiile in care un sustinator financiar de sex feminin al familiei contesta structurile familiale patriarhale.

In timp ce penuria de forta de munca din Europa de Vest face necesara prezenta imigrantilor, economiile sarace din majoritatea tarilor din Balcani se dovedesc o sursa aproape inepuizabila de femei dispuse sa lucreze. Astfel, sondajele realizate in 2006 si 2008 de catre Gallup Balkan Monitor releva ca nemultumirea profunda fata de standardele de viata a fost principalul motiv pentru aceste tendinte de emigrare. Pe de alta parte, majoritatea imigrantelor intervievate in Italia, Austria, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Romania si Bulgaria cred ca avantajele migratiei trec dincolo de sumele de bani pe care le pot castiga in strainatate.



http://www.epochtimes-romania.com/news/2011/08/femeile-din-balcani-aleg-occidentul---121385

Femicidul - ofensiva ucigaşilor de femei din America Latină

Ziare.com, 14 august 2011


In tarile Americii Latine, criminalitatea indreptata asupra femeilor atinge cote de neimaginat si incomparabile cu agresiunile misogine de pe alte meridiane.

Gelozia, circumstanta atenuanta pentru crima

Potrivit unui articol semnat de profesoara Patsili Toledo, de la Universitatea din Barcelona, pe siteul Project Syndicate, cifrele sunt cutremuratoare. In Salvador, din 100.000 femei, 13,9% mor ucise cu bestialitate de mana unor barbati. In Guatemala, procentul e de 9,8%, in sudul Mexicului de 11,1%, in Chile si in Argentina - 1,4%.

Cauzele sunt legate de perpetuarea unor traditii total depasite, de legislatia intoleranta fata de femeia victima si toleranta fata de barbatul agresor, precum si de traficul cu droguri.

Pe fondul drogurilor, prolifereaza prostitutia si proxenetismul. Pe fondul prostitutiei, sexualitate ia dimensiuni perverse, carnale si agresive, tolerate, in mod anacronic, nu doar de societate, dar si de lege.

Profesoara Patsili Toledo califica acest ciudat fenomen ca "femicid", intrucat adesea femeile nu sunt omorate pentru o vina, sau pentru o rafuiala, ci doar pentru faptul ca sunt femei.

Intr-o anumita conceptie locala, violenta fata de femei este privita ca o virtute a barbatului, o dovada de simt masculin si un drept al celui ce dispune, in raport cu cea pe care o considera la dispozitia sa.

De altfel, in America Latina, chiar si obisnuitele violente conjugale sunt tratate de lege cu indulgenta, mergand pana la a-i acorda barbatului circumstante atenuante, in cazul crimei comise din gelozie.

Legea - pentru unii muma, pentru altii ciuma

In multe tari latino-americane, crimele savarsite de cetateni straini - adesea de o cruzime greu de imaginat si comise de grupuri organizate - nici nu ajung in fata justitiei. Strainul se bucura de o oarecare protectie, iar femeile de niciuna.

In Chile, Argentina si Costa Rica, unde rata criminalitatii este mai mica, omorurile sunt savarsite cu mai putina violenta si, de obicei, agresorii sunt ori partenerii victimei, ori ex-partenerii, fapt pentru care legea incadreaza omorul ca fiind "violenta conjugala", si nu crima.

In unele parti ale Mexicului si in Guatemala, accesul barbatilor la arme este aproape neingradit, in timp ce ar fi de neinchipuit ca o femeie sa atinga macar o arma, iar, daca o face, isi atrage oprobiul societatii si rigoarea nemiloasa a legii.

In cazul barbatului insa, crima este adesea tolerata chiar de lege, daca acesta face dovada ca arma folosita de el era detinuta in mod legal.

Profesoara Patsili Toledo, care este si avocat, detine date doveditoare ca gradul de impunitate pentru barbatii din Mexic si Guatemala care comit crime contra femeilor este de 95%.

Cel putin pentru acest motiv, putem vorbi de un ciudat fenomen de femicid care cuprinde America Latina si in fata caruia societatea se arata toleranta.

Totdeauna avem altceva in agenda

In ultimii patru ani, termenul de femicid, lansat de opinia publica, a sensibilizat autoritatile si factorii politici, care au initiat legi destinate sa puna femeile la adapostul abuzurilor.

In Costa Rica si Chile, ele se refera exclusiv la crimele comise de concubini sau fosti concubini, in timp ce in Guatemala si Salvador criminalul nu poate fi supus judecatii nationale, daca este de cetatenie straina.

Sunt dovezi ca tentativa de a democratiza viata sociala este slaba, sau poate doar formala, un mod de a schimba imaginea in fata opiniei publice si, mai ales, in fata strainatatii.

Dar si opinia publica, si strainatatea, tocmai se razboiesc cu terorismul, traficul de arme si droguri, cu revoltele arabe, criza, caderea burselor si spectrul somajului, intr-o lume unde am ajuns ca nimic sa nu fie mai sigur decat numai incertitudinea.

Se pare ca sunt prea multe si complicate razboaiele secolului XXI, pentru ca opinia publica sa-si mai inscrie in agenda si destinul femeilor din America Latina, respectiv un razboi ramas restant inca din secolul XVIII.



http://www.ziare.com/international/america/femicidul-ofensiva-ucigasilor-de-femei-din-america-latina-1113480

Yüklə 136,26 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin