Cuprins cuprins 1 politică 5

ARAS cere încetarea violenţei împotriva persoanelor implicate în prostituţie

Amosnews, 18 decembrie 2011

ARAS – Asociaţia Româna Anti-SIDA, organizaţie neguvernamentală non-profit, ce oferă servicii de prevenire a infecţiei cu HIV pentru publicul larg şi pentru persoane vulnerabile, precum şi servicii de asistenţă socială pentru persoanele afectate de HIV/SIDA, înaintează o scrisoarea deschisă autorităţilor.

Prezentăm documentul:

"Aceleaşi drepturi, aceleaşi responsabilităţi - În fiecare an, pe 17 decembrie, organizaţiile non-guvernamentale din întreaga lume (în special organizaţiile lucrătorilor sexuali) atrag atenţia asupra necesităţii încetării violenţei şi abuzurilor la adresa persoanelor implicate în prostituţie. Grave încălcări ale drepturilor omului, violenţa, stigmatizarea şi limitarea exercitării drepturilor cetăţeneşti în contextul legal care incriminează prostituţia cresc şi vulnerabilitatea lucrătorilor sexuali faţă de infecţia cu HIV şi SIDA.

În România, prostituţia este o infracţiune şi poate fi pedepsită (închisoare de la 3 luni la 3 ani). Conform Legii 61/1991, acostarea clienţilor este contravenţie şi poate fi pedepsită cu amendă.

Persoanele implicate în sexul comercial sunt deseori abuzate şi agresate de clienţi sau proxeneţi, precum şi de alte persoane, dar, în loc să fie pedepsiţi agresorii, de cele mai multe ori ele, victimele, sunt arestate sau amendate; declararea unui abuz echivalează cu /implică o autodenunţare.

Femeile implicate în prostituţie sunt amendate de mai multe ori pe zi pentru că acostează clienţii, astfel încât ajung să însumeze amenzi neplătite de sute de milioane de lei.

Prostituţia este subiect de etichetare, învinuire, dezaprobare la nivelul societăţii. Violenţa este o manifestare a stigmatizării şi discriminării.

Persoanele care practică sexul comercial sunt văzute ca fiind singurele purtătoare ale responsabilităţii. Clienţii, adică persoanele care solicită şi plătesc serviciile, nu sunt responsabilizaţi în nici un fel. Dimpotrivă, mesajele publice sunt în direcţia „bietul client (bărbat), a fost îmbolnăvit de prostituata minoră”.

Ce este nesesar să facem?

Să discutăm deschis despre prostituţie, antrenând în primul rând femeile şi, în general, persoanele implicate în sexul comercial atât în discuţii, cât şi în luarea deciziilor în ceea ce le priveşte.

Să considerăm femeile şi persoanele implicate în prostituţie cetăţeni egali – care au aceleaşi drepturi cu noi, nu doar aceleaşi responsabilităţi.

Să denunţăm stigmatizarea justificată de legi morale, bune intenţii şi perspective diverse şi întărită prin legi care pedepsesc fără vreun fel de efect asupra securităţii şi sănătăţii cetăţeanului şi comunităţii.

Să pedepsim agresiunile şi abuzurile la adresa persoanelor implicate în prostituţie. Să denunţăm practica întemeiată pe ideea că victima este cea vinovată.

Să considerăm clienţii/bărbaţii parte atât din problemă, cât şi din soluţie, dat fiind că ei sunt cei care cer şi plătesc serviciile.

Acest document a fost redactat de ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA, organizaţie non-guvernamentală care desfăşoară şi programe de educaţie pentru sănătate adresate persoanelor implicate în prostituţie".

Documentul este sprijinit de 36 de instituţii, după cum urmează:

1. AIDS Fonds Nederland

2. AIDS Hilfe Wien (Austria)

3. APADOR-CH (Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki)

4. Asociaţia Carusel (România)

5. Asociaţia Promovarea Dreptului la Sănătate (APDS) (România)

6. Association for support of marginalized workers STAR-STAR (Skopje, Macedonia)

7. CATS (Comite de Apoyo a los Trabajadoras del Sexo /Sex Workers Support Committee (Murcia, Spania)

8. Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice (România)

9. Comitato per i Diritti Civili delle Prostitute (Italia)

10. Deutsche AIDS-Hilfe (Berlin, Germania)

11. DIA+LOGS NGO, Support centre for those affected by HIV/AIDS (Riga, Letonia)

12. Fundaţia Population Services International – filiala din România

13. Fundaţia Romanian Angel Appeal (România)

14. Fundaţia Tineri pentru Tineri (România)

15. GAT (Portuguese Treatment Activist Group)

16. HOPS - Healthy Option Skopje (Macedonia)

17. ICRSE (The International Committee on the Rights of the Sex Workers in Europe)

18. Informationcenter for sexworker XENIA (Berna, Elveţia)

19. IPPF European Network (Bruxelles, Belgia)

20. LEFÖ – Beratung, Bildung und Begleitung für Sexarbeiterinnen (Viena, Austria)

21. Liga Ucraineană „LegaLife”

22. Lila – Lega Italiana per la Lotta contro l’AIDS

23. Maria Magdalena Beratungsangebot fur Frauen im Sexgewerbe (St. Gallen, Elveţia)

24. PION (Oslo, Norvegia)

25. Polish National Network of Poeple Living with HIV/AIDS „SIEC PLUS” (Polonia)

26. Positive Living Association / Pozitif Yaşam Dernegi (Turcia)

27. Positive Voice (Grecia)

28. Projecte dels NOMS – Hispanosida (Barcelona, Spania)

29. Romanian Harm Reduction Network (RHRN)

30. Sens pozitiv (România)

31. Soa AIDS Nederland

32. Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (România)

33. SWAN – Sex Workers' Rights Advocacy Network in Eastern and Central Europe and Central Asia

34. Swiss AIDS Association (Elveţia)

35. TAMPEP International Foundation (Olanda)

36. Verein Lysistrada (Olten, Elveţia)

http://www.amosnews.ro/ARAS_cere_incetarea_violentei_impotriva_persoanelor_implicate_in_prostitutie-29-87001.html

Scandalul vrăjitoarelor: Două dintre acuzate îşi făceau publicitate în presă şi prin afişe. Ce le solicitau clienţilor

Mediafax, 16 decembrie 2011

Vrăjitoarele Roxana Lider şi Rada Mincă îşi făceau publicitate în presă şi prin bannere susţinând că sunt cele mai mari clarvăzătoare şi cereau clienţilor bijuterii, bani, miere, icoane şi păpuşi, iar apoi îi supuneau unor ritualuri în cimitire şi îi ameninţau că vor dezvălui detalii din viaţa lor.

Tribunalul Buftea a făcut, vineri, publică motivarea deciziei prin care a decis eliberarea vrăjitoarelor Rada Ştefan Mincă şi Roxana Lider, acuzate de fapte de înşelăciune şi şantaj, precum şi a altor doi complici ale acestora.

În documentul citat judecătorul reiterează referatul procurorilor prin care s-a cerut arestarea a patru persoane respectiv a celor două vrăjitoare dar şi a inculpaţilor Ion Constantin şi Sava Craiff Buzea.

"Astfel, prin publicitatea pe care şi-o fac în presa scrisă (ziare, reviste, anunţuri de mică publicitate), audiovizuală (emisiuni televizate, interviuri), afişe sau bennere, învinuitele Rada Ştefan Mincă Roxana Lider se prezintă ca fiind cele mai mari vrăjitoare sau clarvăzătoare, arătându-şi permanent disponibilitatea unor aşa-zise consultaţii la domiciliile lor sau prin intermediul oricăror mijloace electronice de comunicare, definindu-se ca fiind singurele care pot rezolva problemele financiare, de sănătate, afective, profesionale, etc., ale persoanelor aflate în dificultate", se arată în motivarea instanţei care preia din susţinerile procurorilor.

După ce erau contactate de către potenţialele victime, se mai arată în documentul citat, cele două vrăjitoare expuneau o falsă reprezentare a realităţii, inoculându-le acestora ideea că se află sub puterea unor forţe malefice supranaturale iar datorită puterilor magice cu care au fost înzestrate, problemele pot fi rezolvate numai de către ele.

"În acest scop, Rada Mincă Ştefan şi Roxana Lider le solicită victimelor la început, pentru iniţierea ritualului diverse bunuri sau obiecte, cum ar fi articole personale de îmbrăcăminte, păpuşi, piroane, cuţite, iconiţe sau miere de albine, ulterior, pentru desfăşurarea acestuia, care se prelungeşte în timp sub diferite pretexte, învinuitele solicită obiecte de valoare precum bijuterii, autoturisme şi diverse sume de bani din ce în ce mai mari", mai notează instanţa.

În tot acest timp, scrie în motivarea, "învinuitele induc victimelor o stare de teamă şi nesiguranţă prin metodele şi mijloacele folosite în aşa-zisele ritualuri vrăjitoreşti precum şi prin intervalul scurt de timp, în care problema trebuie rezolvată, în caz contrar aceasta agravându-se exponenţial".

Astfel, de obicei ritualurile erau ţinute la miezul nopţii în diverse imobile nelocuite, în pădure, cimitire sau lângă diverse cursuri de apă fiind folosite tehnici voodoo, precum înţeparea cu ace a unor păpuşi sau figurine dar şi schilodirea sau incinerarea unor animale, păsări sau reptile, mai notează Tribunalul.

"În momentul în care victimele nu mai dispun de sume de bani sau obiecte de valoare, învinuitele Rada Ştefan Mincă şi Roxana Lider, prin complicitatea altor persoane, care sunt prezentate ca prosperi oameni de afaceri şi reali binefăcători, le determină pe acestea (victime - n.r.) să încheie contracte de vânzare-cumpărare sau de împrumut cu garanţie imobiliară, cu privire la bunurile mobile şi imobile pe care acestea le deţin. Sumele de bani astfel obţinute, sub pretextul că sunt destinate ritualurilor vrăjitoreşti, unde trebuie să fie arse sau să intre în posesia unor forţe supranaturale malefice, sunt însuşite în realitate de către învinuite şi complicii acestora", se mai arată în motivarea instanţei.

Tribunalul notează că atunci când victimele realizau că au fost înşelate, vrăjitorele sau complicii acestora, continuau cu prezentarea unor situaţii imaginare, în virtutea cărora problemele nu au putut fi rezolvate sau recurgeau la ameninţări, fie prin incantarea unor blesteme, fie prin eventuale cosecinţe referitoare la integritatea fizică sau psihică a victimelor, fie chiar prin dezvăluirea în presă sau la serviciu a aspectelor din viaţa intimă a acestora.

Una dintre victimele acestora a fost Oana Zăvoranu care, potrivit motivării instanţei, ar fi dat sume mari de bani şi bunuri acestor două vrăjitoare sub presiunea ameninţărilor celor două femei şi ale complicilor lor.

Cele două vrăjitoare au fost prinse în urma a 13 percheziţii, făcute marţi, în care au fost vizate şapte persoane - trei femei şi patru bărbaţi - din Bucureşti şi din Chitila.

Dintre cele trei femei, două susţineau că sunt vrăjitoare, care prin intermediul mass-media au anunţat că rezolvă probleme de dragoste, carieră şi sănătate.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei, comisarul Christian Ciocan, a declarat că la început vrăjitoarele cereau bani puţini şi obiecte de mică valoare, însă pe parcurs sumele cerute de la victime creşteau doar pentru una dintre cele patru victime, Oana Zăvoranu, prejudiciul fiind de 450.000 de euro.

http://www.mediafax.ro/social/scandalul-vrajitoarelor-doua-dintre-acuzate-isi-faceau-publicitate-in-presa-si-prin-afise-ce-le-solicitau-clientilor-9068069