Cuprins preambul capitolul I respectarea drepturilor omului în Republica Moldova

Protecţia socială constituie elementul fundamental al politicilor statului,

mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni,

limita sau înlătura efectele negative ale "riscurlor sociale"

asupra nivelului de trai al populaţiei

Implementarea angajamentelor internaţionale

După prezentarea celui de-al doilea raport periodic al Republicii Moldova privind implementarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale¹⁸⁰, Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale a prezentat statului observaţiile finale .

Observaţiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale:

Comitetul îndeamnă statul să-şi intensifice eforturile pentru garantarea unui salariu minim naţional suficient pentru asigurarea unui standard de viaţă adecvat pentru angajaţi şi familiile lor.¹⁸¹

Asigurarea unui nivel de trai decent, care să-i asigure oricărui cetăţean sănătatea şi bunăstarea lui, în condiţiile evoluţiei ascendente a preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii, rămîne una dintre cele mai stringente probleme în anul de referinţă.

Avocaţii parlamentari îşi exprimă în continuare îngrijorarea în legătură cu majorările de tarife la carburanţi şi la gazele naturale, care în mod implicit au dus la creşterea facturilor la alte servicii sociale, a căror efectele se răsfrîng, în primul rînd, asupra consumatorilor de rînd din Republica Moldova.

De altfel, nemulţumirea cetăţenilor exprimată cu diferite ocazii - în audienţă, prin sesizări, în cadrul dezbaterilor publice – relevă necesitatea acută de reformare şi eficientizare a sistemului de asistenţă şi protecţie socială, astfel încît acţiunile întreprinse în acest scop să constituie un mecanism viabil de prevenire, diminuare sau înlăturare a riscurilor sociale ce ţin de condiţiile de viaţă a populaţiei.

Trebuie de menţionat că în ultimii ani numărul petiţiilor adresate avocaţilor parlamentari la capitolul asistenţă şi protecţie socială a fost relativ constant, iar în anul 2011 (190), a fost înregistrată o majorare de 10 % faţă de anul 2010 (172). Din numărul total al acestora, atît în anul 2010, cît şi în anul 2011, circa 25% se referă la neasigurarea unui nivel de trai decent.

Analizînd evoluţia preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii, care din an în an sînt în creştere semnificativă, în raport cu majorările salariale, prestaţiilor sociale, care, nici pe de parte nu acoperă cheltuielile necesare, în special a categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc social, constatăm că nemulţumirile cetăţenilor sînt justificate. Principalele grupuri supuse unui risc social sporit sînt: familiile cu mulţi copii, persoanele în etate, pensionarii, tinerii, persoanele cu venituri reduse, persoanele cu dizabilităţi şi cele care îngrijesc de acestea, şomerii, persoanele eliberate din detenţie.

Tendinţa ascendentă de evoluţie a preţurilor a continuat în anul 2011. După ce în anul 2010 preţurile la produsele alimentare s-au majorat faţă de decembrie 2009 în medie cu 7,1%, pe parcursul anului 2011 s-a înregistrat o rată de creştere în medie cu 7,4 % faţă de decembrie 2010, inclusiv zahăr – cu 26,4 %, ouă – 32,3%, lapte şi produse lactate – cu 11.7%, fructele –cu 14,1 %.¹⁸²

Astfel, potrivit unui studiu realizat de experţii Centrului de Analize Economice „RIA-Analitika”, pe baza datelor din 33 ţări europene, Moldova s-a clasat pe locul cinci la capitolul evoluţia preţurilor la produsele alimentare şi, aceasta, în condiţiile în care Moldova este considerată cea mai săracă ţară din Europa.

Şi mai gravă este situaţia în aspectul evoluţiei tarifelor la servicii, aici fiind înregistrată o majorare considerabilă.

În condiţiile în care în ultimii doi ani tarifele la servicii s-au majorat în medie cu 21,3 %, inclusiv la serviciile comunal-locative – cu 40,9 %, energie electrică – cu 30,4% , gaze naturale prin reţea – cu 66,3 %, încălzire centralizată – cu 68%, întreţinerea complexului locativ-comunal a devenit o adevărată povară pentru consumatorii de servicii locativ-comunale. Astfel, majorarea considerabilă a tarifelor la principalele resurse energetice conduce direct la reducerea solvabilităţii cetăţenilor, fiind un factor decisiv pentru aprofundarea sărăciei (Tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1 Evoluţia preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii în perioada anilor 2010-2011

Mărfuri şi servicii	Decembrie 2011 ( %) faţă de:	Decembrie 2010 (%) faţă de:
	Decembrie 2010	Decembrie 2009
Mărfuri alimentare	7,4	7,1
Pîine	6,6	4,4
Legume	4,5	9,0
Fructe	14,1	7,5
Carne, preparate şi conserve din carne	5,4	-0,8
Lapte şi produse lactate	11,7	10,8
Zahăr	26,4	9,8
Ouă	32,3	0,3
Ulei vegetal	4,8	41,7
Mărfuri nealimentare	5,2	7,7
Confecţii	2,6	3,4
Încălţăminte	5,1	3,1
Medicamente	-3,1	5,4
Combustibili	10,9	25,1
Materiale de construcţie	15,2	3,2
Servicii	11,6	9,7
Servicii comunal-locative	22,0	18,9
Apă potabilă şi canalizare	6,6	1,7
Energie electrică	10,3	20,4
Gaze naturale prin reţea	40,1	26,2
Încălzire centralizată	42,7	25,3

În Scrisoarea deschisă adresată factorilor de decizie¹⁸³, avocaţii parlamentari au atras atenţia asupra angajamentului asumat de Republica Moldova de a asigura în mod progresiv prin toate mijloacele adecvate drepturile prevăzute de Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, utilizînd la maximum resursele sale disponibile. În acest context, este recomandată efectuarea unui control strict privind respectarea stabilirii adaosului comercial de către agenţii economici la comercializarea mărfurilor de importanţă socială, precum şi continuarea implementării de măsuri de anihilare a aranjamentelor monopoliste în economie, care menţin preţurile la nivel socialmente inacceptabil de înalt.

Îngrijorările avocaţilor parlamentari la acest capitol au fost exprimate şi în scrisoarea adresată preşedintelui Parlamentului¹⁸⁴, în care ombudsmanii s-au referit la necesitatea de identificare de către autorităţile centrale a pîrghiilor de ajutorare a populaţiei, în special a păturilor social-vulnerabile, pentru depăşirea situaţiei de criză.

În alt context, deşi Legea nr. 824 din 24.12.91 cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei stabileşte principiile de bază ale indexării veniturilor băneşti ale populaţiei, ţinîndu-se cont de schimbarea preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii¹⁸⁵, mecanismul prevăzut prin aceasta nu funcţionează.

Începînd cu anul 2003, prin hotărîri ale Guvernului, se stabileşte anual doar coeficientul indexării prestaţiilor de asigurări sociale şi al unor prestaţii sociale de stat, însă indexarea veniturilor băneşti ale cetăţenilor în formă de remunerare a muncii nu se efectuează.

Avocaţii parlamentari recomandă Guvernului în mod prioritar revizuirea mecanismelor de indexare/compensare a veniturilor băneşti ale populaţiei în legătură cu schimbarea preţurilor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servicii, inclusiv exercitarea controlului asupra implementării prevederilor Legii nr.824 din 24.12.1991.

În pofida faptului că economia Republicii Moldova în anul 2011 a înregistrat o ascensiune, potrivit informaţiei furnizate de Ministerul Economiei¹⁸⁶, o îmbunătăţire a nivelului de viaţă a populaţiei din Republica Moldova nu se resimte. Această concluzie vine în urma analizei minuţioase de către Centrul pentru Drepturile Omului a datelor statistice oficiale şi din informaţia oferită de cetăţeni în cadrul audienţelor.

Cuantumul actual al salariului minim pe ţară în mărime de 600 lei,¹⁸⁷ este sub limita posibilelor estimări. Totodată este necesar de menţionat că mărimea minimă garantată a salariului în sectorul real constituie 1100 lei¹⁸⁸, fapt care aduce atingere principiului nediscriminării.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în medie pentru primele trei trimestre ale anului 2011, mărimea minimului de existenţă pentru o persoană aptă de muncă a constituit în medie 1531 lei, iar pentru pensionari - 1264,4 lei. Prin urmare, salariul minim pe ţară constituie 39,1% din valoarea medie a minimului de existenţă pentru o persoană aptă de muncă.

În acest context, dacă raportăm mărimea pensiei minime indexate pentru limită de vîrstă -641 lei¹⁸⁹ la mărimea minimului de existenţă pentru pensionari-1264,4, aceasta face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru beneficiarii de această pensie la nivel de 50,7 %.

Potrivit informaţiei furnizate de Casa Naţională de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2012 ¹⁹⁰ la evidenţa acesteia se aflau 638 287 beneficiari de pensii, mărimea medie a prestaţiei fiind de 874,05 lei, ceea ce acoperă minimul de existenţă la nivel de 69,1% faţă de 72,2% - în anul 2010.

Din diagramă rezultă că 98% din beneficiari de pensii primesc o prestaţie (medie) sub nivelul minimului de existenţă stabilit pentru această categorie.

Sursa: Casa Naţională de Asigurări Sociale

Adoptarea bazei legislative pentru determinarea minimului de existenţă, care să servească drept bază pentru elaborarea şi realizarea politicilor sociale, garantînd cetăţenilor un venit la nivelul acestui minim, a constituit una dintre problemele reflectate în rapoartele^191 anterioare prezentate legislativului.^192 Anume minimul de existenţă, în opinia avocaţilor parlamentari, ar constitui un indicator de apreciere a nivelului de trai al cetăţenilor. În acest context, trebuie de menţionat că Comitetul pentru drepturile economice, sociale şi culturale, de asemenea, a recomandat majorarea pensiilor, astfel încît acestea să permită un standard de viaţă adecvat, şi, ca prim pas, să atingă nivelul minim de subzistenţă^193. Avocaţii parlamentari salută elaborarea proiectului de lege cu privire la minimul de existenţă, dar consideră necesară îmbunătăţirea acestuia în sensul reglementării mecanismului de ajustare a prestaţiilor sociale şi salariului minim, cel puţin, la nivelul minimului de existenţă stabilit, astfel încît să se asigure viabilitatea acestei legi^194.

În timp ce veniturile din plăţile salariale reprezintă principala sursă de venit a populaţiei¹⁹⁵, aceasta constituind circa 45 % în medie pentru trei trimestre din anul 2011, mărimea salariilor a unei bune părţi din angajaţi nu acoperă nici nivelul minimului de existenţă. Spre exemplu, în învăţămînt, sfera care deţine cea mai mare pondere de salariaţi, circa 23% din numărul total pe tipuri de activităţi economice,¹⁹⁶ 28,8 % din salariaţi în această sferă au primit salariu în mărime pînă la 1200 lei şi încă 10,2% - pînă la 1600 lei. Pe cînd în domeniul energie electrică şi termică, gaze şi apă, domenii care, de altfel, au înregistrat cea mai mare majorare a tarifelor la servicii, au primit salariu în mărime pînă la 1200 lei – 1,3% şi încă 2,5% - pînă la 1600 lei.
Sursa: Biroul Naţional de Statistică



Reforme în sistemul de asistenţă şi asigurare socială

Printre priorităţile stabilite de Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009-2011¹⁹⁷ este asigurarea unei protecţii sociale eficiente şi juste. Respectiv, acţiunile Guvernului privind realizarea acestei priorităţi au avut ca obiectiv de bază susţinerea categoriilor vulnerabile prin direcţionarea mai eficientă a protecţiei sociale şi prevenirea excluziunii sociale.

Avocaţii parlamentari încurajează şi susţin ideea de îmbunătăţire a cadrului normativ pentru eficientizarea şi reformarea sistemului de asistenţă socială, conştientizînd şi necesitatea de a sporiri eficienţa de utilizare a mijloacelor financiare în sistemul de asistenţă socială.

Adoptarea Legii privind compensaţiile sociale unice¹⁹⁸ a venit în susţinerea grupurilor vulnerabile de populaţie în legătură cu majorarea tarifelor la resursele energetice prin acordarea compensaţiei unice în perioada 1 ianuarie - 31 martie a anului 2011¹⁹⁹. Potrivit Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, au beneficiat de această compensaţie unică 540 mii persoane. Însă urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la ajutorul social²⁰⁰, prin care ajutorul pentru perioada rece a anului a fost introdus ca o prestaţie adiţională la ajutorul social, numărul beneficiarilor s-a diminuat considerabil. Astfel, în luna noiembrie 2011, de această susţinere (ajutor pentru perioada rece) au beneficiat 44 344 familii²⁰¹.

În acelaşi timp, avocaţii parlamentari au constatat unele imperfecţiuni legate de eficienţa Legii cu privire la ajutorul social²⁰², care, de altfel, vine să substituie compensaţiile nominative acordate categoriilor de persoane aflate în dificultate.

Or, avocaţii parlamentari califică sumele ajutorului social, care în anumite cazuri constituie 6, 12, 25 lei, acordate familiilor defavorizate, ca fiind derizorii. Evident că în atare situaţii nu putem vorbi despre o contribuţie reală în îmbunătăţirea nivelului de trai al familiei defavorizate. Deţinerea anumitor bunuri mobile şi imobile (tabelul nr.2 ), utilizarea serviciilor, care sînt absolut necesare, precum şi unele caracteristici ale familiei sînt considerate ca indicatori ai bunăstării acesteia²⁰³, care influenţează substanţial asupra eligibilităţii familiei pentru beneficiere de ajutor social şi asupra cuantumului acestuia.

Tabelul nr.2
Nr. d/o	Caracteristici pentru evaluarea bunăstării familiei	Punctajul pentru nivelul urban	Punctajul pentru nivelul rural
1.	Pentru fiecare membru al familiei	-0,04	-0,05
2.	Pentru unul sau mai mulţi membri ai familiei cu disabilităţi	-0,18	-0,15
3.	Gospodăria nu este conectată la conducta de gaze şi nu utilizează gazul în butelii	0,00	-0,22
4.	Un membru al gospodăriei îşi face studiile în bază de contract	0,15	0,12
5.	Gospodăria are vehicul	0,07	0,10
6.	Gospodăria are bicicletă	0,00	0,04
7.	Are televizor color	0,15	0,00
8.	Nu are televizor	0,00	-0,12
9.	Are numai televizor alb-negru	0,00	-0,05
10.	Gospodăria are boiler pentru apă caldă	0,05	0,00
11.	Are maşină de spălat automată	0,11	0,06
12.	Are frigider, congelator	0,08	0,08
13.	Numărul odăilor (în logaritm)	0,05	0,05
14.	Studii mai mici decît secundare (primare sau gimnaziale)	-0,06	-0,04
15.	Are animale domestice	0,00	0,05
16.	Are conectare la reţeaua de telefonie	0,05	0,06
17.	Unul sau mai mulţi membri peste hotare	0,05	0,06
18.	Pentru toate cererile	0,12	0,34
Notă: Punctele 5, 6, 7, 9, 11 şi 12 trebuie luate în considerare, indiferent de modul în care au ajuns în folosinţa familiei (prin procurare, primite drept cadou etc.) sau se află în cadrul gospodăriei familiei solicitante/ beneficiare de ajutor social.

Aşadar, bunurile şi serviciile, care, de altfel, se consideră nevoi umane fundamentale sînt apreciate ca avantaje pentru familie, respectiv familia care le deţine nu va fi eligibilă pentru ajutor social, chiar dacă nu dispune de venituri reale la momentul solicitării. Mai mult, pentru familiile din mediul rural deţinerea terenului agricol constituie un avantaj esenţial, motiv din care în cele mai dese cazuri asistenţii sociali recomandă solicitanţilor din start să nu îndeplinească cererea de solicitare a ajutorului social.

Din raportul tematic privind asigurarea unui trai decent familiilor defavorizate prin prisma implementării Legii cu privire la ajutorul social în Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, prezentat la 11.11.2011 în cadrul mesei rotunde în municipiul Comrat,²⁰⁴ au fost identificate mai multe probleme.

Numărul solicitanţilor de ajutor social a crescut vertiginos în regiune, de la 3373 în anul 2010 pînă la 7215 în anul 2011 (pentru perioada necompletă a anului). În opinia avocaţilor parlamentari, situaţia social-economică din ţară, precum şi introducerea ajutorului pentru perioada rece a anului în această lege au determinat creşterea numărului de persoane care au solicitat susţinere suplimentară din partea statului.

În acelaşi timp, se atestă o reducere a numărului celor care au obţinut dreptul la ajutor social şi pentru perioada rece a anului.

De asemenea, s-a constatat că personalul antrenat în implementarea Legii cu privire la ajutorul social este insuficient, iar cel funcţional necesită instruire în scopul creşterii nivelului profesional.

Instituirea Inspecţiei Sociale²⁰⁵ este salutabilă, în special din considerentul că, pe lîngă misiunea inspectării modului de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi serviciilor sociale, aceasta este investită cu dreptul de a înainta propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ din domeniile supuse inspecţiei.

Articolul 47 alin.(2) din Constituţie consacră dreptul cetăţenilor la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

În acest context, avocaţii parlamentari au constatat o violare a prevederilor constituţionale menţionate anterior şi diminuarea garanţiilor cetăţenilor la asigurare în caz de boală prin operarea modificărilor în Legea nr.289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale²⁰⁶. În contextul modificărilor respective, cu toate că acest risc este asigurat obligatoriu prin achitarea contribuţiilor în bugetul asigurărilor sociale de stat, cetăţeanul este impus de a suporta suplimentar cheltuieli pe cont propriu pentru prima zi, astfel povara cetăţeanului dublîndu-se în cazul producerii riscului asigurat.

Analizînd expunerea de motive, prin prisma impactului social, ombudsmanii au constatat că emiterea prevederilor expuse nu are în vedere sub nici o formă menţinerea standardelor de viaţă ale cetăţenilor, cu atît mai mult realizarea progreselor în acest context, aşa cum prevede Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.

În realizarea politicii în domeniul asigurărilor sociale de stat, legiuitorul, în limitele atribuţiilor ce-i revin, este în drept să opteze pentru diverse soluţii de reglementare şi concretizare a conţinutului drepturilor sociale şi economice, însă el este obligat să respecte principiile echităţii sociale şi egalităţii, care în societatea modernă reprezintă valori supreme.²⁰⁷

Articolul VII din Legea nr.56 din 09.06.2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost contestat de avocatul parlamentar la Curtea Constituţională pentru a se expune asupra constituţionalităţii acestora.

Sistemul actual de pensii, care este unul destul de complex şi vag, creează discrepanţe între veniturile şi cheltuielile persoanelor pensionate, iar indexarea anuală a pensiilor în mărime procentuală intensifică decalajul dintre pensiile mici şi mari. Astfel acest domeniu rămîne în continuare unul sensibil pentru populaţie. Or, calitatea vieţii pensionarilor depinde substanţial de modul în care autorităţile abordează această problemă, luînd în calcul factorii sociali, economici, demografici care influenţează sistemul de pensii.


La Reprezentanţa Comrat a Centrului pentru Drepturile Omului s-a adresat cet. Ch., mamă a 8 copii, invocînd încălcarea dreptului la asistenţă şi protecţie socială, în sensul neacordării pensiei.

Petiţionara a menţionat că, deşi a atins vîrsta de pensionare prevăzută pentru aceste persoane - 54 de ani, nu poate beneficia de pensie. Asta deoarece a confirmat stagiu de cotizare de 27 ani şi 6 luni şi nu de 30 de ani .
Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat stabileşte pentru femeile care au născut şi au educat pînă la vîrsta de 8 ani 5 şi mai mulţi copii facilităţi în ceea ce priveşte vîrsta de pensionare. Astfel, începînd cu 1 ianuarie 2004, pentru femeile din categoria menţionată se stabileşte vîrsta de pensionare de 54 de ani.²⁰⁸ Totodată, din adresările cetăţenilor cu referire la acest subiect s-a constatat că în multe cazuri femeile, care, deşi se încadrează în categoria vizată, nu pot beneficia de această pensie, deoarece nu întrunesc cea de-a două condiţie – realizarea stagiului de cotizare general de 30 de ani.