Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11

26. Buna guvernare şi lupta cu corupţia

Context

În perioada dintre alegerile parlamentare din 2005 şi 2009, majoritatea politică şi opoziţia au lansat iniţiative importante de guvernare care au ca scop promovarea reformelor democratice şi integrarea în UE. În ciuda creşterii economice şi reducerii sărăciei impresionante realizate în această perioadă, actuala criză financiară globală, precum şi aprofundarea recesiunii economice în Europa ar putea elimina progresele în guvernarea produse după un deceniu de tranziţie treptată , dar neconsolidată.

Obiectivul Moldovei de a crea un sistem de guvernare durabil bazat pe reguli care va sprijini alegerea pro-UE a ţării este încă relevant. În conformitate cu acest scop, Republica Moldova va continua pe termen lung să abordeze provocările de dezvoltare de durată, cum ar fi dezvoltarea unei administraţii naţionale eficace, guvernarea şi controlul sectorului public, statul de drept, formularea politicilor, buna guvernare a agenţiilor cheie (vama, inspectoratul fiscal, CCCEC), reglementarea pieţei şi capacitatea gestionării proiectelor. Acest lucru include, de asemenea, prezenţa unor instituţii de audit intern şi extern şi conformarea lor la standardele internaţionale fapt ce ar genera încrederea publică în modul în care Moldova este condusă şi modul în care conducerea este responsabilă faţă de cetăţenii săi.

Provocările principale pentru guvernare şi lupta cu corupţia

Imaginea care apare în urma monitorizării şi analizei extensive a guvernării şi anti-corupţiei efectuată de către Banca Mondială şi donatori evidenţiază câteva obstacole cheie care persistă în eforturile de îmbunătăţire a guvernări. Următoarele provocări ar putea fi exacerbate în perioada crizei economice: (i) structurile instituţionale nu au suficiente controale şi balanţe ce poate conduce la concentrarea puterii şi captare de către interese speciale, (ii) regulamente guvernamentale excesive şi discreţia birocratică creează stimulente pentru corupţie ce contribuie la răspândirea culturii de cinism; (iii) o societate civilă lipsită de voce care acum, împreună cu migranţii care se întorc, cere mai multe acţiuni de remediere din partea Guvernului în domeniile de protecţie socială şi prestarea serviciilor.

Conform celor mai recente sondaje, sărăcia, şomajul şi corupţia sunt cele trei probleme cu care se confruntă gospodăriile. Mai mult de jumătate din cei intervievaţi³ consideră că "suntem săraci, pentru că suntem corupţi." Respondenţii la sondaj consideră prestarea serviciilor publice de sănătate şi educaţie ca unele dintre cele mai corupte sisteme, împreună cu poliţia şi organele urmăririi penale. In afara de compensare şi salarii mici, alte cauze ale corupţiei sunt impunitatea oficialilor corupţi, lipsa voinţei politice în Guvern de a combate corupţia şi de a asigura o transparenţă mai mare în domeniul administraţiei publice, precum şi un sistem ineficient de declaraţie a veniturilor şi bunurilor de către funcţionarii publici, care, în prezent, nu urmăreşte discrepanţele între veniturile declarate şi bunurile în proprietate.

Nu se aplică standarde etice pentru funcţionarii publici, iar mecanismele de evitare şi abordare a conflictului de interese lipsesc. Cea mai mare parte a personalului cheie în instituţiile publice (Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Administraţiei Publice Locale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Tineretului) nu înţelege noţiunea, procedurile şi mecanismele conflictului de interese prevăzute în Legea cu privire la conflictul de interese (2008).

Procedurile de angajare a funcţionarilor publici sunt adesea încălcate. În plus, cadrul legal pentru procedurile de angajare este contradictoriu; personalul responsabil pentru "liniile fierbinţi” în instituţiile publice nu este instruit în mod corespunzător, iar procedurile privind înregistrarea cazurilor de corupţie nu sunt adoptate; responsabilitatea pentru neîntreprinderea măsurilor nu este stabilită; declaraţia de venituri şi bunuri de către funcţionarii publici nu permite depistarea discrepanţelor între venituri şi bunuri.

Guvernul anterior a recunoscut lipsa unei guvernări bune şi existenţa fenomenului corupţiei ca o problemă endemică. De la începutul reformei anti-corupţie lansate în anul 2000, Republica Moldova a iniţiat un şir de iniţiative legislative şi reforme instituţionale, unele din ele fiind destul de ambiţioase. Cu toate acestea, opinia donatorilor este că angajamentul guvernului anterior de a pune în aplicare reformele de guvernare şi anti-corupţie a fost de cele mai multe unul “pe hârtie”; experienţa de implementare arată ca acţiunile au fost insuficiente şi sporadice. Agenţia specializată, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), a fost perceput ca un organ politizat care se axa predominant crimele şi corupţia la nivelul cel mai jos.

Sugestii în aspect de politici

Unele dintre principalele riscuri de guvernare în perioada tranziţiei post-electorale vor fi: (i) o agendă ambiţioasă a Guvernului pentru contracararea crizei economice care poate duce la o creştere continuă a acţiunilor efectuate la discreţia Guvernului în detrimentul unor politici şi acţiuni bazate pe norme şi reguli, (ii) desemnările noi post-electorale, rotaţia personalului, schimbările şi pierderea capitalului organizaţional ar putea încetini implementarea şi eficacitatea măsurilor anti-criză; (iii) abordarea inter-sectorială a problemelor atât de necesară s-ar putea fragmenta fără atenţie sporită unei coordonări strategice.

Următorul Guvern va avea o nouă oportunitate pentru abordarea agendei nefinisate a reformelor de guvernare. Priorităţile principale ale următorului Guvern trebuie să fie buna guvernare şi combaterea corupţiei împreună cu programul de stabilizarea macro-economică. Această perioadă reprezintă o oportunitate de a se axa asupra soluţionării problemelor. Aceasta, la rândul său, ar fi un semnal pentru populaţie şi toate părţile interesate despre un început şi o reangajare reînnoită în abordarea problemelor strategice de guvernare. Aceasta ar necesita identificarea unor progrese rapide, determinarea priorităţilor şi compromiselor pe termen lung.

Recomandările consolidate şi specifice ale donatorilor cheie pentru Guvernul nou-format privind acţiunile prioritare în domeniul guvernării şi combaterii corupţiei urmează:

Axarea pe domeniile unde se pot înregistra progrese rapide la costuri relativ mici.

• 
  Reforme judiciare. Aprobarea conceptului de asigurare a independenţei financiare a sistemului judiciar şi a adoptarea publicării pe internet a hotărârilor judecătoreşti.
  
• 
  Sectorul sănătăţii. Punerea în aplicare a mecanismelor de monitorizare a implementării standardelor medicale, precum şi simplificarea procedurilor de achiziţii publice a serviciilor medicale.
  
• 
  Serviciul vamal. Crearea unor echipe mobile de monitorizare pentru prevenirea corupţiei şi contrabandei şi stabilirea unor criterii transparente pentru identificarea mărfurilor vamale şi determinarea valorii lor
  
• 
  Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Preluarea de către Parlament a supravegherii CCCEC şi redirecţionarea liniei sale de raportare
  
• 
  Completarea consolidării politico-administrative pentru combaterea corupţiei prin aplicarea maximă a mijloacelor legale şi aplicarea legislaţiei privind prevenirea corupţiei
  

Re-confirmarea angajamentului pentru acţiunile prioritare curente sau planificate anterior pe termen lung şi mediu.

• 
  Continuarea implementării strategiei anti-corupţie a Republicii Moldova pe baza unor planuri de acţiune anuale.
  
• 
  Continuarea consolidării sistemului de combatere a spălării banilor/finanţare a contra-terorismului (CSB/FCT) din Moldova în conformitate cu standardele internaţionale.
  
• 
  Continuarea reformei sistemului judiciar în scopul garantării independenţii sale şi sporirii eficacităţii şi profesionalismului instanţelor de judecată.
  
• 
  Asigurarea transparenţei mai mari în selecţia companiilor private care implementează proiecte de investiţii publice, o atenţie deosebită fiind acordată posibilului conflict de interese şi promovarea afacerilor de familie a funcţionarilor publici;
  
• 
  Reforma administraţiei fiscale şi de impozitare: inclusiv a sistemului de e-declaraţii, linia fierbinte şi sistemul de petiţie, siguranţa de confidenţialitate a informaţiilor.
  
• 
  Întărirea capacităţii de planificare a investiţiilor pentru alocarea fondurilor publice pentru proiecte de infrastructură, îmbunătăţirea prioritizării, diminuarea pierderilor de eficienţă şi irosirea fondurilor publice.
  
• 
  Îmbunătăţirea raportării financiare, previzibilităţii şi responsabilităţii sectorului privat pentru a contracara practicile corupte şi investiţiile prădalnice pe termen scurt.
  
• 
  Îmbunătăţirea sistemelor de ţară şi utilizarea lor sporită în operaţiunile finanţate de BM şi alţi donatori. Moldova încă se confruntă cu riscuri sistemice înalte şi nu are capacitate sistemică suficientă. Supravegherea achiziţiilor este deosebit de vulnerabilă.
  
• 
  Adoptarea următoarelor măsuri generale pentru toţi funcţionarii publici: (i) Aplicarea prevederilor etice. Elaborarea Codurilor de Etică ce lipsesc şi actualizarea celor existente (Codurile de Conduită) pentru instituţiile publice astfel ca ele să includă prevederi din standardele internaţionale în fiecare domeniu public (Ghidul OECD privind tratarea conflictului de interese, Codul model de conduită pentru agenţii publici al Consiliului Europei ); dezvoltarea mecanismelor de implementare a Codului de etică în fiecare domeniu şi includerea în contractul de muncă a obligaţiei de a respecta Codul; formarea profesională şi raportarea privind implementarea şi raportarea publică a anchetelor referitoare la Codul de etică. (ii) Politica privind conflictul de interese. Funcţionarii publici urmează să studieze Legea cu privire la conflictul de interese (CDI), precum şi alte acte normative de prevenire a corupţiei în instituţiile publice (Codul penal şi Codul cu privire la contravenţiei administrative); iniţierea procedurile concrete de soluţionare a CDI; introducerea restricţiilor de post-angajare pentru funcţiile publice vulnerabile; aplicarea în practică a Declaraţiei cu privire la conflictul de interese în rândul inspectorilor fiscali şi instituirea pedepselor pentru încălcarea regulilor şi regulamentelor în vigoare; interzicerea controalele fiscale ale întreprinderilor de către persoanele afiliate / rude / prieteni.
  
• 
  Elaborarea unui cadru eficace pentru dezvăluirea informaţiei publice pentru o mai bună transparenţă şi responsabilitate. Elaborarea Regulamentului cu privire la drepturile şi obligaţiile ofiţerilor în furnizarea de documente şi informaţii oficiale; delimitate clară a informaţiei publice oficiale şi a informaţiei cu caracter limitat/sensibil.
  
• 
  Asigurarea accesului la informaţii şi îmbunătăţirea calităţii de resurse web care se află la dispoziţia publicului. Alocarea personalului responsabil de corespondenţa cu publicul prin intermediul poştei electronice, verificarea răspunsurilor şi recursurilor prin poşta electronică; publicarea on-line a structurii şi sistemului de gestionare a organizaţiei; cine planifică şi execută bugetul; procedurile de desemnare a managerilor, rapoartele de audit produse Curtea de Conturi; procedurile de petiţie, orarul audienţelor; lista de posturi vacante; procedurile de angajare, organizarea concursurilor pentru funcţii publice; asistenţă tehnică şi beneficiarii sau de executorii din rândul instituţiilor publice; ofertele de achiziţii publice planificate şi curente, componenţa comisiilor de achiziţii, ofertanţii şi propunerile lor, oferta câştigătorilor, precum şi condiţiile lor contractuale, planurile măsurilor anti-corupţie şi rezultatele implementării lor; liniile fierbinţi şi rapoartele de răspuns la petiţii.
  
• 
  Crearea unui sistem de petiţie şi a unei linii fierbinţi. Includerea unui articol separat pentru administrarea liniei fierbinţi şi publicarea lui în bugetul instituţiei;
  
• 
  Integrarea e-serviciilor în sistemele de guvernare şi cele publice ca mecanism inter-sectorial de îmbunătăţire a monitorizării programelor şi resurselor, precum şi pentru reducerea oportunităţilor de corupţie,
  
• 
  Punerea la dispoziţia publicului larg a rapoartelor Curţii de Conturi.