Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11

27. Migraţia

Context

Muncitorii moldoveni au migrat în străinătate în număr mare în urma crizei financiare din Rusia din 1998-99. Numărul acestora a crescut de la aproximativ 56,000 în 1999 la 318,000 la mijlocul anului 2008 - dintr-o populaţie de mai puţin de 3.6 milioane de oameni⁴. Măsurarea exactă a migraţiei este complicată de fenomenul migraţiei sezoniere: circa 60 la sută din migranţii au fost în străinătate pentru mai puţin de şase luni în 2007⁵. Aproximativ 61 la sută din toţi migranţii au lucrat în Rusia în 2008, mulţi la lucrări sezoniere în construcţii; aproximativ 14 la sută au plecat în Italia, iar restul au plecat în alte ţări ale Comunităţii Europene, Turcia şi Israel⁶. Vârsta medie a migranţilor a fost de aproximativ 34 de ani în 2007; aproape 69 la sută au studii medii generale sau profesional-tehnice (dar nu şi universitare); marea majoritate, aproximativ 71 la sută, provin din sate.⁷

Muncitorii moldoveni au trimis acasă circa 1,9 miliarde dolari SUA în 2008: aceasta constituie aproape 31 la sută din PIB în 2008 şi este cea de-a doua rata din lume în urma Tadjikistanului (Figura 4)⁸. Aceste remitenţe au fost forţa motrice a expansiunii economice în urma crizei din 1998/99: ele au contribuit la finanţarea creşterii vertiginoase a sectorului de construcţii şi renovare, au stimulat consumul casnic şi au ajutat să plătească taxele şcolare şi universitare. Ca urmare, rata sărăciei a scăzut cu 44 puncte procentuale în perioada anilor 1999-2005 şi această rata (calculată pe baza unui sondaj de opinie cu un cadru revizuit) a scăzut în continuare în anii 2006 şi 2007.⁹


Figura 4.
Provocări


Cu toate acestea, transferurile de bani de la oameni acasă prin intermediul sistemului financiar au scăzut brusc şi au fost cu 29 la sută mai mici în primul trimestru al anului 2009 decât în acelaşi trimestru al anului precedent (Figura 5). Aceste transferuri de bani prin intermediul băncilor şi altor agenţii financiare sunt principalele mijloace de a trimite bani acasă. Mai mult decât atât, transferurile de bani-şi remitenţele-vor scădea probabil în continuare comparativ cu anii precedenţi deoarece mulţi lucrători sezonieri din Moldova vor sta acasă şi nu vor pleca în Rusia unde criza financiară a stopat bum-ul din sectorul de construcţii şi a redus cererea pentru forţa de muncă.¹⁰


Figura 5.
Acest lucru face parte dintr-o tendinţă mai largă în rândul ţărilor în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală (EAC). Cazul de bază al lui Ratha şi Mohapatra prognozează un declin al remitenţelor de peste 10 la sută în regiunea EAC în 2009; în cazul mai scăzut prognoza este de un declin de aproape 13 la sută (Tabelul 2).

Tabelul 2. Prognoza cazului de bază al Băncii Mondiale privind rata creşterii fluxurilor de remitenţe către ţările în curs de dezvoltare pe regiune
(în puncte procentuale)
			2008e	2009f	2010f	2011f
Ţările în curs de dezvolt.			8.8%	-5.0%	2.9%	6.3%
Asia de Est şi Pacificul			6.6%	‐4.2%	1.9%	5.6%
Europa şi Asia Centrală			5.4%	-10.1%	4.2%	7.5%
America Lat. şi Caraibele			0.2%	-4.4%	2.3%	5.6%
Orient. Mijl. Şi Africa Nord			7.6%	-1.4%	2.9%	5.6%
Asia de Sud			26.7%	-4.2%	3.4%	6.8%
Africa Sub-Sahara			6.3%	-6.3%	3.5%	6.7%
Sursa: Dilip Ratha şi Sanket Mohapatra, blogul web al Băncii Mondiale: peoplemove.worldbank.org, Note: e înseamnă estimare, p înseamnă prognozare

În timp ce migranţii noi reduc efectuarea plăţilor acasă, este mai puţin probabil ca migranţii care se află peste hotare pe un termen mai îndelungat să reducă remitenţele în timpul unei crize. Ratha şi Mohapatra susţin că remitenţele de obicei formează doar o mică parte din veniturile migranţilor şi prin urmare este mai puţin probabil ca acestea să scadă în timpul unei crize¹¹. Cu toate acestea, datele sondajul OIM din Moldova arată că peste jumătate din migranţii transferă mai mult de jumătate din veniturile obţinute acasă şi prin urmare remitenţele sunt vulnerabile în faţa crizei financiare.

Ratha şi Mohapatra susţin de asemenea că durata migraţiei ar putea creşte odată cu înăsprirea controalelor la frontieră în timpul unei recesiuni economice, deoarece durata migraţiei se va prelungi, cei care vor continua să rămână peste hotare vor continua să remită veniturile. Iar atunci când migranţii se vor reîntoarce, este foarte probabil că vor aduce înapoi şi o parte din economiile acumulate. Acest lucru este aplicabil în cazul migranţilor moldoveni pe termen lung.

Migranţii care se vor reîntoarce vor merge probabil în satele rurale unde costurile de trai sunt relativ ieftine. În plus, migranţii sezonieri care nu vor putea pleca din cauza scăderii cererii pentru forţa de muncă în sectorul de construcţii în Rusia probabil vor rămânea acasă în satele lor. Odată cu diminuarea posibilităţilor de migraţie, tinerii vor fi nevoiţi să se bazeze pe ofertele pieţii forţei de muncă interne într-o perioadă de scădere a cererii. Ei vor fi nevoiţi să intre în competiţie cu migranţii ce se reîntorc şi care au experienţă şi deprinderi de muncă mai bune. Tineretul care va intra pe piaţa muncii pentru prima data se va confrunta cu dificultăţi mai mari în obţinerea primului loc de muncă, iar în cazul unei situaţii nefavorabile pe piaţa muncii, tinerii vor fi mai vulnerabili exploatării.

O altă preocupare este impactul probabil al remitenţelor reduse asupra bunăstării copiilor deoarece gospodăriile vor fi mai puţin capabile să achite plăţile pentru hrana, îngrijirea medicală şi şcolarizarea lor. Copiii care vor reveni în Moldova pot avea nevoie de asistenţă pentru integrarea lor în sistemul de învăţământ. În cele din urmă, stresul economic poate duce la conflicte de familie şi chiar la violenţă domestică.

Provocarea pentru politici este de a atenua şocurile imediate în zonele rurale, precum şi între tineri şi copii pentru a limita efectele negative asupra sărăciei. Sistemul de protecţie socială este destul de modest şi este puţin probabil ca agricultură să poată absorbi un număr mare de muncitori. Cel mai bun răspuns ar putea fi utilizarea celui mai eficient program de asistenţă socială, precum şi pregătirea programelor de lucrări publice şi pentru tineret.