Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11

Reforma administraţiei publice şi a serviciului public

Context

În anul 2005 reforma administraţiei publice a devenit o prioritate în aspect de politici pentru Guvernul Republicii Moldova, care ar promova integrarea Europeană şi ameliorarea eficacităţii şi performanţei administraţiei publice. În decembrie 2005 a fost aprobată Strategia de Reformă a Administraţiei Publice Centrale (RAPC) pe termen mediu. Strategia RAPC a stipulat următoarele obiective primordiale:

• 
  Sistem instituţional eficient, care să fie dirijat mai bine, să funcţioneze mai bine şi să coste mai puţin;
  
• 
  Serviciu public profesionist şi adecvat remunerat;
  
• 
  Optimizarea procesului decizional;
  
• 
  Ameliorarea alinierii alocării de surse la politici; precum şi
  
• 
  Îmbunătăţirea comunicării între Guvern şi societate.
  

Agenda reformei s-a dovedit a fi extrem de ambiţioasă pentru o perioadă de timp de doi ani. Partenerii din rândul donatorilor au sprijinit agenda RAPC prin intermediul unui Fond Fiduciar Multi-donator administrat de Banca Mondială. Totuşi, procesul de reformare a fost lent din cauza capacităţilor iniţial insuficiente de gestiune a reformei şi a unei doze de rezistenţă la reforme. Pe parcursul anilor 2008-2009 pasul reformelor a accelerat graţie îmbunătăţirii organizării gestiunii reformei şi sprijinului oferit de prim-ministru. Realizările obţinute până în prezent în cadrul reformei includ: (i) aprobarea Legii cu privire la serviciul public, în corespundere cu tradiţiile şi valorile Europene; (ii) iniţierea unui proces mai bine coordonat de elaborare a politicilor şi îmbunătăţirea stabilirii priorităţilor în aspect de politici; (iii) iniţierea planificării strategice şi analizei în materie de politici; (iv) armonizarea politicilor şi a procesului de planificare a bugetului; (v) ameliorarea procesului de formare profesională în sectorul public; precum şi (vi) progres în direcţia creării unui sistem echitabil şi transparent de remunerare în serviciul public.

Provocări

Succesul reformei administraţiei publice este considerat de Comisia Europeană (CE) drept test al nivelului de pregătire al ţării pentru integrare sau o coordonare mai strânsă. În procesul de evaluare a nivelului de pregătire al unei ţări pentru integrarea în UE, CE evidenţiază statul de drept, predictibilitatea, coordonarea adecvată a politicilor (abilitatea administraţiei publice să vocifereze în unison), profesionalismul, transparenţa şi stabilitatea în serviciul public, efectivitatea şi eficienţa administraţiei publice în prestarea serviciilor. Moldova mai are de parcurs o cale lungă în direcţia realizării unui nivel acceptabil al administraţiei publice pentru a fi examinată în aspect de integrare în UE.

Deficienţele administrative persistente includ:

• 
  Atractivitatea scăzută a administraţiei publice pentru specialiştii calificaţi, care ţine de două aspecte:
  
  • 
    Structura salariilor nu este nici competitivă, nici transparentă, plus
    
  • 
    Un sistem precar de gestiune a personalului oferă oportunităţi nesigure de dezvoltare a carierei.
    

Angajarea pe principii competitive a funcţionarilor publici se confruntă în continuare cu o rezistenţă tacită din partea managerilor angajatori, iar proporţia funcţionarilor publici selectaţi şi desemnaţi pe principii competitive rămâne în continuare sub 50 la sută.

Insuficienţa în continuare a capacităţii de planificare strategică, planificare a bugetului, implementare şi răspundere pentru realizarea deciziilor în aspect de politici. Aceasta reprezintă rezultatul limitărilor aferente calificării, proceselor de management central şi coordonare şi modului în care administraţia publică este organizată şi gestionată. Toate entităţile sectorului trebuie să funcţioneze ca un singur organism, cu un singur centru. Practicile curente şi legea elucidează în continuare o administraţie dezmembrată, iar răspunderea slabă a administraţiei în faţa ministrului din sector şi proliferarea agenţiilor independente reprezintă un simptom al unei coeziuni slabe în cadrul administraţiei.

Problemele sunt abordate doar la nivel legislativ, însă aplicării în practică, monitorizării şi răspunderii li se acordă o atenţie insuficientă. Sistemul instituţional este fragmentat, iar mecanismele de răspundere pentru implementarea politicilor nu funcţionează adecvat. Deseori toate acestea rezultă în cetăţeni nemulţumiţi sau insuficient informaţi, care depun reclamaţii vizavi de performanţa administraţiei publice, fapt ce ar consemna implicarea frecventă a administraţiei în gestionarea acestor crize şi nu în elaborarea unor sisteme adecvate, după cum ar fi cazul.

Elementul crucial al colaborării intersectoriale rămâne pe plan secund în procesul de reformă. Actele în materie de politici, aferente reformelor din sectoare distincte (de exemplu, sănătate, învăţământ, protecţia socială), sunt încă în proces de elaborare şi implementate în sectoare individuale, alte sectoare, la fel de relevante (deşi fără rol de frunte), manifestând un interes, simţ al proprietăţii şi răspundere limitate. Acest fapt împiedică neargumentat progresul reformelor din sector.

Au fost făcuţi primii paşi importanţi pentru a elabora mecanisme de coordonare a politicilor, evaluare a impactului şi planificare strategică. În scopul valorificării acestei iniţiative, Guvernul urmează să continue să consolideze competenţele sectorului în elaborarea politicilor şi capacitatea centrală în coordonarea şi monitorizarea politicilor. Iniţiativele guvernamentale recente, axate pe ameliorarea transparenţei procesului decizional prin elaborarea mecanismelor de consultare cu societatea civilă, sunt utile şi urmează să fie implementate.

Sugestii în aspect de politici

Ţinând cont de deficienţele persistente în aspect de competenţe, Guvernul ar trebui să păstreze reforma administraţiei publice drept prioritate a sa în materie de politici. Ameliorări considerabile ale calităţii administraţiei publice pot fi anticipate peste 5 – 10 ani de la adoptarea reformelor, cu condiţia depunerii unor eforturi coordonate pentru implementarea reformelor. Pe termen scurt, Guvernul urmează să păstreze managerii de nivel înalt cu performanţă adecvată (funcţionari publici) în vederea asigurării continuităţii reformelor.

Guvernul urmează să implementeze măsuri care ar îmbunătăţi atractivitatea şi performanţa administraţiei publice pe termen mediu:

Măsuri pe termen scurt:

• 
  Elaborarea unui nou sistem de remunerare în cadrul serviciului public şi introducerea acestuia pe parcursul anului 2010. În perioada recesiunii economice, noul sistem de remunerare ar putea fi introdus printr-o abordare treptată, iar speranţa beneficierii de remunerare adecvată în viitorul apropiat va ajuta să atragă specialişti competenţi.
  
• 
  Fortificarea capacităţii de coordonare a Aparatului Guvernului, inclusiv în domeniile de planificare strategică, coordonare a politicilor, implementare a reformelor instituţionale şi supraveghere.
  

Măsuri pe termen mediu:

• 
  Implementarea reformei serviciului public, după cum stipulată în Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi elaborarea continuă a sistemelor moderne de gestionare a resurselor umane.
  
• 
  Formarea profesională continuă, în baza cererii, a funcţionarilor publici, în coordonare cu Direcţia Politici de cadre.
  
• 
  Introducerea sistemelor de control intern în entităţile administraţiei publice (ca parte componentă a conceptului de control financiar intern public).
  
• 
  Elaborarea şi aprobarea bazei juridice pentru organizarea administraţiei publice, care să prevadă o ierarhie în cadrul sectorului de politici, ministrul fiind poziţionat în vârful piramidei, răspunderea corespunzătoare pentru implementarea politicilor şi valorificarea resurselor publice.
  
• 
  Analiza eficacităţii şi eficienţei sistemelor de prestare a serviciilor, cărora li se alocă sume enorme (de exemplu, învăţământ) şi elaborarea unei strategii pentru optimizarea prestării serviciilor.
  
• 
  Introducerea consultărilor publice în materie de politici anterior elaborării proiectului de acte juridice şi normative cu impact asupra intereselor societăţii civile (cetăţeni şi afaceri).
  

Măsuri pe termen lung:

• 
  Fortificarea continuă a bugetului orientat pe rezultate prin definirea obiectivelor anuale ale valorilor şi corelarea cheltuielilor cu volumul de activităţi.
  
• 
  Facilitarea oferirii informaţiei privind performanţa administraţiei publice prin intermediul portalurilor instituţionale / siturilor din reţeaua globală Internet în scopul asigurării unui grad mai mare de răspundere din partea Guvernului pentru performanţa sa şi valorificarea surselor publice. Introducerea rapoartelor anuale asupra performanţei.