Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11

Sugestii în aspect de politici

Guvernul ar trebui să evite reducerea programului de asistenţă socială direcţionat. Agenţiile internaţionale şi cele ale donatorilor sprijină pe deplin implementarea noii Legi cu privire la asistenţa socială. Programul de asistenţă socială direcţionată introdus recent oferă Guvernului un instrument puternic pentru compensarea efectelor negative asupra sărăciei în urma scăderii remitenţelor şi pentru prevenirea creşterii nivelului sărăciei, în special în zonele rurale, ca urmare a creşterii şomajului şi presiunilor sociale tot mai mari. Gospodăriile însărăcite ar putea aplica la autorităţile publice locale, prin asistenţii sociali, pentru subvenţii. Dacă vor exista resurse suficiente disponibile, Guvernul ar putea corela transferurile standarde direcţionate la costul de trai.

Lucrările publice ar putea absorbi lucrătorii calificaţi. În cazul finanţări suficiente din partea donatorilor, Guvernul ar putea accelera investiţiile publice planificate în spitale, şcoli, drumuri, sisteme de alimentare cu apă, gestionarea calamităţilor naturale, precum şi în altă infrastructură de prioritate. Acest lucru solicită planificare grijulie pentru a asigura că, de exemplu, şcolile şi spitalele slab utilizate nu vor fi renovate şi de asemenea pentru a stabili proceduri rapide, dar corecte de achiziţii. Fondul de Investiţii Sociale a demonstrat capacitatea de a absorbi muncitori calificaţi pentru lucrări civile la scară mică în satele şi oraşele mici. Fondul are de asemenea o experienţă pozitivă în desfăşurarea unor achiziţii rapide şi corecte.

Programul PNUD pentru Dezvoltare Locala Integrată acoperă circa o treime din teritoriul ţării (aproximativ 13 raioane) şi sprijină lucrări publice prioritare, cum ar fi sistemele de alimentare cu apă, reparaţia şcolilor sau grădiniţelor, etc. Programul poate extinde lucrările rapid şi genera locuri de muncă necesare din cauza prezenţei sale în teren, reţelei sale de contacte cu autorităţile locale şi lucrări publice identificate deja în planurile de dezvoltare comunitara.

Lansarea unui program pentru tineret ar mobiliza tineretul să participe la lucrări publice potrivite, la activităţi sportive şi i-ar pregăti pentru piaţa forţei de muncă. De exemplu, locurile de muncă pentru tineret ar putea fi create prin aşa-zisele "activităţi verzi", cum ar fi plantarea fâşiilor de copaci, lucrări de prevenire a eroziunii solului şi participarea la proiecte de gestionare a calamităţilor naturale. Formarea deprinderilor pentru angajarea în câmpul muncii ar îmbunătăţi abilităţile, ar spori posibilităţile de angajare ale tineretului şi le-ar permite un acces mai bun la piaţa de muncă. Acest lucru s-ar putea baza pe sprijinul oferit deja prin intermediul Centrelor de reintegrare socială create în întreaga ţară cu ajutorul PNUD. De asemenea, tinerii ar putea beneficia de informaţii despre piaţa forţei de muncă, despre riscurile la care sunt expuşi migranţii chiar şi în domenii, cum ar fi bolile sexual transmisibile, alcoolismul şi abuzul de droguri, precum şi soluţionarea conflictelor. O componentă de educaţie ar putea contribui la consolidarea curriculum-ului din învăţământul gimnazial şi liceal.

Pe termen mediu şi lung, dezvoltarea economiei rurale ne-agricole, şi în special prelucrarea agricolă, ar contribui mult la reducerea migraţiei şi absorbirea migranţilor care se reîntorc. Cea mai importantă constrângere este mediul de afaceri. Întreprinderile de prelucrare agricolă se confruntă cu obstrucţia, corupţia în licenţiere, obţinerea permiselor şi trecerea la frontieră. Mai mult decât atât, întreprinderile de prelucrare agricolă sunt, în general, mici şi se confruntă cu constrângeri în finanţare, management, marketing, logistică, precum şi în obţinerea factorilor de producţie de înaltă calitate. Îmbunătăţirea sistemelor logistice şi de transport va promova de asemenea sectorul de prelucrare agricolă.

Este nevoie de o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii de migraţie. Chiar şi după ce creşterea economică din Moldova se va restabili, rata înaltă a salariilor din străinătate faţă de salariile din Moldova va motiva muncitorii moldoveni să migreze. Din această cauză, Guvernul ar dori să încerce să mărească beneficiile şi să minimalizeze costurile sociale ale migraţiei. De exemplu, Guvernul ar putea extinde oportunităţile legale de angajare peste hotare prin programe de migraţie circulară. Ar putea oferi informaţii şi servicii de suport migranţilor, consolidând legăturile lor cu Moldova. Stabilirea unor legături mai formale între societatea moldovenească şi diasporă ar putea promova investirea remitenţelor în Moldova, oferind speranţă pentru proiectele de dezvoltare rurală. În cele din urmă, Guvernul ar putea, în măsura posibilităţilor, să armonizeze sistemele fiscale şi de impozitare între ţările gazdă şi Moldova.¹²

28. Reforma sectorului public

Managementul finanţelor publice

Context

Începând cu anul 2005, Ministerul Finanţelor (MF) a depus eforturi pentru armonizarea sistemului de management al finanţelor publice (MFP) la standardele internaţionale. Agenda reformelor MFP în derulare a fost sprijinită graţie asistenţei coordonate, oferite de donatori, majoritatea căreia va continua să fie disponibilă instituţiilor beneficiare şi pentru anii 2009-2011.

Deşi agenda reformelor nu este finalizată, aceste eforturi anterioare au realizat o ameliorare sesizabilă a performanţei MFP. Evaluarea MFP din anul 2008, în baza metodologiei Cheltuielilor Publice şi Răspunderii Financiare (CPRF), elucidează realizările în domeniile gestiunii numerarului, contabilităţii, evidenţei şi raportării ca urmare a introducerii Contului Unic Trezorerial. Elaborarea Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) în calitate de instrument de planificare strategică a bugetului a permis realizarea unei conexiuni mai strânse între bugete şi politicile Guvernului. Exhaustivitatea bugetului a fost îmbunătăţită prin integrarea fondurilor speciale în bugetul de bază (Caseta 1).

Unele deficienţe importante rămân în continuare a fi remediate. Standardele de raportare sunt fragmentate şi nu corespund exigenţelor moderne. Datele bugetare sunt disponibile cu tergiversare şi doar unui spectru îngust de utilizatori. Sunt necesare eforturi considerabile pentru a introduce sisteme de control şi audit intern. Există capacităţi insuficiente de audit extern.

Proiectul MFP, implementat de Ministerul Finanţelor cu sprijinul oferit de Banca Mondială, Guvernul Olandei şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (ASDI), reprezintă instrumentul de bază ce sprijină reforma. Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională (Regatul Unit) va oferi asistenţă suplimentară ministerelor de ramură în vederea fortificării CCTM. De asemenea, UNICEF planifică asistenţă axată, oferită Ministerului Economiei (ME) şi Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) în acest domeniu. Asistenţa tehnică din partea mai multor donatori este disponibilă Curţii de Conturi pentru fortificarea capacităţii sale instituţionale. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) monitorizează activ domenii selecte ale reformei MFP.

Provocările principale

Se prognozează o înrăutăţire a situaţiei bugetare. Impactul crizei în derulare asupra economiei Republicii Moldova va constitui o provocare pentru MF în aspect de gestionare a situaţiei bugetului şi va testa robusteţea realizărilor recente din sistemul MFP. Contrar ultimilor ani precedenţi, este puţin probabil ca veniturile din anul 2009 să depăşească valorile bugetare aprobate, fără a mai fi posibilă revizuirea în direcţia majorării pe parcursul anului a bugetului total. Din contra, probabil vor fi necesare ajustări în direcţia micşorării. Se anticipează ca situaţia cu lichidităţile a Guvernului să devină mai austeră, eventual fiind necesare practici de raţionalizare a lichidităţii. Prognozele bugetare pe termen mediu pentru anii următori reprezintă o provocare din cauza mediului extern extrem de imprevizibil.

Caseta 1. Scorurile performanţei MFP ale Republicii Moldova

Între anii 2006 şi 2008 a fost realizat un progres robust în procesele şi sistemele de calitate ale MFP, fapt cuantificat prin intermediul cadrului de măsurare a performanţei MFP al Cheltuielilor Publice şi Răspunderii Financiare (CPRF). Cadrul CPRF reprezintă un instrument recunoscut internaţional, care permite monitorizarea performanţei unei ţări sub aspect de diverse laturi ale reformelor MFP desfăşurate în timp. Acesta se bazează pe un set de indicatori de nivel înalt, care măsoară performanţa sistemelor, proceselor şi instituţiilor MFP. Moldova a fost prima ţară din regiunea Europei şi Asiei Centrale care a finalizat două evaluări CPRF, iar procesul a servit drept platformă robustă pentru evaluarea progresului realizat de reforma MFP în ultimii ani.

Cea mai considerabilă realizare care a influenţat schimbarea scorului Republicii Moldova între anii 2006 şi 2008 a fost instituirea Contului Unic Trezorerial, care a ameliorat scorul general la capitolele gestiunea numerarului şi contabilitate, evidenţă şi raportare.

Moldova: Comparaţia scorurilor CPRF pentru anii 2006 şi 2008

Credibilitatea bugetului

Exhaustivitate şi

transparenţă

Planificarea bugetului în

Colectarea şi gestiunea

veniturilor

Gestiunea numerarului

Salarizare, achiziţii şi

control intern

Contabilitate, evidenţă şi

raportare

Verificare şi audit extern

Practici ale donatorilor

Media generală

(31 indicatori)

2008

2006

D

C

B

A

bază de politici

Notă: În cadrul metodologiei de evaluare a scorului CPRF, A reprezintă scorul maxim, iar D – scorul minim. Scorul B sau mai mare indică o performanţă satisfăcătoare.
Unele realizări recente în MFP s-ar putea dovedi utile în gestionarea situaţiei bugetare în noile circumstanţe.

Instrumentul de modelare macroeconomică, elaborat recent pentru Ministerul Economiei, ar putea ajuta la analizarea impactului exercitat de criza globală în derulare asupra economiei Republicii Moldova, deoarece acesta permite o examinare minuţioasă a factorilor ce afectează prognozele sectorului extern.

Disponibilitatea CCTM în calitate de instrument de planificare strategică a bugetului ar urma să ajute la examinarea ajustărilor necesare la bugetul pentru anul 2009 şi la elaborarea scenariilor bugetare pentru anii următori. Acesta ar putea servi la ghidarea alinierii ajustărilor cheltuielilor la priorităţile în aspect de politici în vederea evitării reducerii ad hoc sau universale a cheltuielilor.

Gestiunea eficientă a numerarului va deveni extrem de importantă pe termen scurt şi mediu. Consolidarea soldurilor bugetare într-un Cont Unic Trezorerial oferă Ministerului Finanţelor flexibilitatea necesară pentru gestiunea situaţiei financiare austere în aspect de lichidităţi.

Sugestii în aspect de politici

Activităţile prioritare pentru anii 2009-2011 sunt bine definite şi prezintă o continuare logică a eforturilor anterioare de reformare a sistemului MFP. Majoritatea activităţilor sugerate sunt deja în derulare. Este esenţial a nu pierde inerţia şi finalizarea acestor activităţi fără tergiversări majore în planul de implementare. Disponibilitatea asistenţei axate, oferite de donatori, reduce necesitatea alocării surselor bugetare suplimentare proprii pentru sprijinirea agendei reformei MFP pe viitorul apropiat.

Revizuirea metodologiei de pregătire şi executare a bugetului va continua în perioada anilor 2009-2010. Un obiectiv major va fi reflectarea proceselor aferente de afaceri în funcţionalitatea noului sistem informatic de gestiune financiară, preconizat a fi lansat pentru anul 2011. Introducerea noilor sisteme de clasificare bugetară integrată şi plan de conturi vor sta la temelia formatelor revizuite de raportare bugetară în corespundere cu standardele internaţionale.

Noua Legea cu privire la sistemul bugetar şi procesul bugetar se preconizează a fi elaborată şi remisă Parlamentului spre aprobare în anul 2011. Importanţa fundamentală a acestei Legi pentru funcţionarea întregului sector public dictează necesitatea conceptualizării atente şi a consultaţiilor minuţioase cu toţi actorii cointeresaţi, ca parte componentă a procesului de elaborare a proiectului de Lege.

Va fi elaborat un nou Sistem Informatic integrat de Management Financiar (SIMF), care se preconizează să devină operaţional în anul 2011. Sistemul va substitui sistemul fragmentat şi semi-automatizat existent, care în prezent este folosit de Trezorerie doar pentru executarea bugetului. Se anticipează că SIMF va reduce timpul tranzacţiilor şi erorile de procesare, va asigura accesul oportun şi sigur la informaţia despre buget unui spectru vast de utilizatori din cadrul şi din afara MF, de rând cu asigurarea trasabilităţii de audit sigure.

Vor continua eforturile de creare a premiselor legale şi instituţionale pentru un sistem public de audit şi control financiar intern în baza standardelor UE. Către finele anului 2009 se preconizează elaborarea noii Legi cu privire la controlul financiar intern public. Se anticipează ca MF să se angreneze activ în sprijinirea ministerelor de ramură şi a agenţiilor centrale pentru crearea şi elaborarea sistemelor sale de audit şi control intern în scopul asigurării utilizării mai eficiente şi efective a resurselor pentru realizarea obiectivelor în aspect de politici.

Curtea de Conturi va continua să consolideze capacitatea internă pentru a se auto-transforma într-o instituţie modernă de audit extern, care funcţionează în bază de standarde profesionale recunoscute internaţional. Noua Lege recent promulgată cu privire la Curtea de Conturi va servi drept fundament pentru acest proces de transformare.