Direcţiile Radix
Pentru a face şi mai uşor determinabil acest prim tip de direcţii primare, prin utilizarea obişnuitelor efemeride astrologice, a fost pus la cale un sistem de direcţii (de către Sepharial şi, mai târziu, de Vivian Robson), care se numeşte „Sistemul Radix”. In acest sistem „arcele direcţiilor” dintre planete sunt calculate pe ecliptică (adică în funcţie de longitudine) mai degrabă decât pe ecuator (adică în funcţie de ascensiunea perpendiculară). Dacă la naştere Soarele se află în 10° Berbec şi Venus în 29° Berbec, arcul direcţiei între aceste două planete este de 19 grade.
Conform lui Sapharial şi majorităţii astrologilor care folosesc cel mai simplu dintre toate sistemele, un an de viaţă nu este calculat ca şi când ar corespunde exact unui grad, ci doar cu 59”8” - care reprezintă mişcarea medie zilnică a Soarelui (rezultatul divizării a 365 % zile solare la 360 grade). Într-un asemenea sistem, toate punctele de pe harta natală, planetele şi cuspidele sunt mişcate cu acest pas de 59°8” pe an, iar relaţia dintre aceste poziţii succesive (anuale şi lunare) şi poziţiile radicale este analizată în funcţie de aspecte.
Acest pas al direcţiei nu este singurul considerat. Aşa cum mişcarea medie zilnică a Soarelui îi furnizează astrologului un coeficient de direcţie, tot astfel mişcarea medie zilnică a Lunii (13°10”) este folosită în acelaşi scop, un an de viaţă corespunzând unui avans direcţional de 13° 10”. Această ultimă procedură se numeşte „direcţie minoră”, în timp ce prima poartă numele de „direcţie majoră”, minorul fiind întotdeauna subordonat majorului care oferă informaţiile fundamentale.
Astfel, dacă considerăm distanţa hărţii natale între Soare şi Venus (19 grade), vom vedea că un asemenea arc poate fi interpretat ca o determinare a conjuncţiei Soare-Venus, în mod primar, la vârsta de 19 1 /3 ani (direcţii majore) şi de asemenea, în mod secundar, la vârsta de 18 luni, 28 ani şi două luni, 56 ani şi o lună, 83 ani şi cinci luni (direcţii minore). Un tabel al echivalenţei exacte a arcelor şi perioadelor este dat la sfârşitul cărţii Sistemul Radix scrisă de Vivian Robson.
Un asemenea sistem este foarte apropiat de metoda analizei temporale studiată anterior, însă utilizarea mişcărilor zilnice medii solare şi lunare îi conferă un iz de „progresie secundară”. De fapt, nu pare a exista un motiv puternic pentru adoptarea acestor coeficienţi de translaţie a valorilor spaţiale în cele temporare, pentru că ar trebui considerată, fie mişcarea zilnică efectivă a Soarelui şi Lunii, fie valoarea arhetipală a unui grad. Sistemul Radix este, în mod evident, un compromis având scopul de a uşura calculul şi simplificarea. Dar odată ce principiul analizei temporale este deplin înţeles, aceasta pare temelie mult mai valabilă pentru a atinge fazele de bază ale operării destinului fundamental al individului.
Dostları ilə paylaş: |