Dane Rudhyar Astrologia personalităţii

XIII. TEHNICA PROGRESIILOR, DIRECŢIILOR ŞI TRANZITELOR

Progresiile secundare

Aceste progresii sunt cele mai utilizate astăzi şi se găsesc explicate în orice manual bun de astrologie. Tehnica lor este simplă şi toţi factorii solicitaţi se găsesc în obişnuitele efemeride astrologice. Ceea ce măsoară ele în principal sunt schimbările în relaţia Pământ-Soare, adică în relaţia organismului cu principiul ordonator al vieţii. Aceasta relaţie evoluează în mod constant prin procesul vieţii, fiind diferită la tinereţe, la maturitate şi la bătrâneţe. Un index al semnificaţiei şi modului de operare al acestor constant schimbătoare relaţii Pământ-Soare se găseşte în „Soarele progresat” - gradul, poziţia semnului şi casei sale, precum şi în aspectele pe care le face cu alte planete.

Progresiile secundare sunt calculate în raport cu mişcarea aparentă a Soarelui iar ziua solară - de la amiază la amiază - este unitatea de bază. Se spune că o asemenea unitate este egală cu un an de viaţă, întrucât mişcarea zilnică a Soarelui nu e constantă, valoarea sa exactă trebuie găsită în efemeride. Poziţia Soarelui în fiecare zi de după ziua naşterii dă poziţia „Soarelui progresat” de-a lungul fiecărui an după naştere.

Progresiile secundare se referă la mişcarea orbitală a Pământului, deci la mişcarea aparentă a Soarelui pe ecliptică. De aceea factorul solar domină complet aceste progresii. Ele reprezintă un factor de integrare, deoarece Soarele simbolizează, fie principiul vital în corp, fie Sinele in cadrul personalităţii totale.

Ceea ce vedem în „Soarele progresat” este modul în care procesul de integrare a personalităţii se desfăşoară după naştere, modul în care substanţa vieţii colective în mijlocul căreia creşte individul e „asimilată” de acesta - un proces care conduce la maturitatea şi finalitatea unei întregi personalităţi. Progresiile solare lucrează, de aceea, cu dezvol­tarea Sinelui-în-manifestare. Ele au de-a face cu variatele stadii de întrupare a Voinţei monadice integratoare; de asemenea, cu modifi­cările principiului vieţii căci acestea controlează procesele organismului fiziologic. Din punct de vedere al împlinirii personalităţii, ele sunt progresiile cele mai importante - mai mult decât pronosticările eveni­mentelor concrete. Progresiile secundare sunt, mai presus de toate, solare în implicaţie şi nimic nu poate fi cu adevărat obţinut de la ele, dacă nu devii părtaş ia calitatea factorului solar în acţiune. Deoarece Soarele reprezintă factorul de integrare, este uşor de observat faptul că „progresiile secundare” sunt semnificative mai ales în relaţie cu Marea Operă alchimic-psihologică.

Cele mai valoroase mărturii pot fi obţinute din poziţiile planetelor şi ale Lunii - cu condiţia ca acestea să fie întotdeauna considerat, oarecum subordonate factorului solar. Planetele progresate indică modul în care tipurile de activitate pe care ele le reprezintă cooperează în procesul solar general de împlinire. Progresiile lui Mercur înfăţişează atitudinea minţii şi a facultăţilor mentale în „Marea Operă” a alchi­mistului solar din interior. Progresiile lui Venus se referă la reacţiile emoţionale şi la cele estetice; acelea ale lui Marte, la puterea iniţiativei şi a impulsului spontan; ale lui Jupiter, la activităţile compensatorii revelator-sufleteşti ale psihicului; ale lui Saturn, la lentele transformări ale însăşi structurii domeniului conştient; ale lui Uranus, la revărsarea forţelor transformatoare şi regeneratoare din lumea ascunsă în interior: ale lui Neptun, la dizolvarea limitărilor şi naşterea conştiinţei univer­sale (metamorfoză); ale lui Pluto, teoretic, la posibilitatea unei a doua naşteri.

Cât despre Luna progresată, ea este cea care, dintre toţi factorii planetari progresaţi, se referă în modul cel mai specific la evenimente concrete. Ea indică schimbări exterioare, cercetarea ciclurilor de karma trecută, deschiderea, închiderea şi culminarea fazelor exterioare ale procesului de viaţă. Întrucât ea trece peste cuspidele caselor (lucru adevărat, într-o oarecare măsură, pentru toate planetele progresate), ea măsoară schimbări clare în accentuările concrete ale vieţii. Aceasta este cu deosebire marcat, căci Luna traversează cele patru unghiuri şi, lucrul cel mai important, ascendentul.

Dar chiar şi cea mai puternică şi mai factuală dintre astfel de progresii, Luna în conjuncţie cu ascendentul, nu se referă întotdeauna la o schimbare concretă. Deseori se indică momentul de timp al deciziei care conduce la schimbare. Din când în când, schimbarea este foarte puternică, deşi exterior nu este recunoscută de nativ - în special dacă acesta aparţine tipului introvertit. Acest lucru se întâmplă deoarece, chiar în cazul Lunii (un reflector solar, într-un sens), semnificaţia apariţiei trebuie să fie asociată Soarelui progresat. Simbolul gradului acestui Soare progresat oferă una din cele mai bune indicaţii cu privire la semnificaţia spirituală a celor aproximativ douăsprezece luni cărora le corespunde un grad întreg de progresie solară.

Înainte de a părăsi acest tip de „progresii secundare” - studiu detaliat care ar necesita un mic volum - trebuie menţionat un punct important. Am clarificat, nu cu mult în urmă, procedura efectivă prin intermediul căreia unei expresii precum „progresia lui Venus” i se poate da o semnificaţie efectivă. Cum vom descoperi natura progresiilor lui Venus? Prin referinţă faţă de ce? Există în mod evident doua posibilităţi. Venus progresat este considerat, fie că formează aspecte cu alte planete progresate ale aceleiaşi perioade-zi progresată, fie că ajunge să formeze relaţii definite cu planetele în locurile sale originale (radicale) din harta natală. De exemplu, dacă nativul este născut pe 1 ianuarie 1935, Soarele său radical se află în 10° Capricorn şi Jupiter în 16°56” Scorpion. În momentul în care are şapte ani (1942), Soarele său progresat va fi atins poziţia Soarelui marcată în efemeridele pentru 8 ianuarie ca 17° Capricorn. Acum s-a format imediat un sextil, în 8 ianuarie, între Soarele progresat şi Jupiter radical (între 16° 56' Capricorn şi 16°56' Scorpion). Aceasta se observă a avea loc în „procesul de viaţă” din 1942.

Dacă dorim să considerăm sextilul dintre Soarele progresat şi Jupiter progresat, atunci va trebui să aşteptăm până la 9 ianuarie - când aceste două planete se vor găsi poziţionate, respectiv în 18°13” Capricorn şi 18°13' Scorpion. Aceasta amână actualizarea sau împli­nirea sextilului natal Soare-Jupiter din viaţa nativului din anul 1943. Dacă, în locul lui Jupiter, care se mişcă încet, am lua o planetă care se mişcă mai repede, discrepanţa dintre datele de împlinire ale aspectelor planetei-progresate-spre-radicală şi ale planetei progresate-spre-progresată ar fi fost mai mare. Întrebarea este atunci: ce tip de aspect ar trebui să selectăm şi dacă, după cum se procedează în mod obişnuit, se analizează ambele tipuri, ar trebui să existe o diferenţă între cele două?

Aici - ca în multe alte ocazii! - astrologii au păreri diferite. Majo­ritatea lor recunosc valabilitatea ambelor proceduri, dar unii cred că un tip este mai eficace, alţii, celălalt tip. Ca întotdeauna, vom încerca să privim problema din punct de vedere logic şi filozofic. Dacă calculăm aspectele dintre poziţiile planetare progresate şi cele radicale, putem concepe harta radicală ca pe un tipar atât de puternic imprimat în personalitate, încât el care creează psihic şi filozofic puncte sensibile, îndeajuns de semnificative pentru a reprezenta focare de distribuţie ale energiei. Întrucât planetele progresate ating aceste puncte (prin conjuncţie, opoziţie, cuadratură etc.), se transmite o semnificaţie pe baza activităţii planetare. Cu alte cuvinte, planetele radicale sunt văzute ca centri permanenţi de energie care devin activaţi, treziţi (într-un fel sau altul) deoarece planetele progresate ajung într-un aspect definit cu ele.

Este stabilită astfel o relaţie semnificativă între o valoare de cu­noaştere, de viaţă, de spaţiu, de sine individual (poziţii radicale) şi o valoare de împlinire, timp, devenire, flux de viaţă (planeta progresată). Dacă pe de o parte, două planete progresate sunt asociate prin aspect, atunci relaţia are loc între două valori ale ultimului tip. De aceea, prin considerarea unor asemenea aspecte ale planetei progresate spre Progresată, navigam în întregime în fluxul fără margini al „devenirii”, fără nici o posibilitate de a ne ancora de forma-germene a „vieţii”. Suntem apţi a ne disipa interpretarea şi a pierde sensul atingerii scopului, care reprezintă nota dominantă a unei abordări corespunzătoare progresiilor secundare.

În progresiile secundare vedem scopul „vieţii” la lucru, prin „devenire”. Poziţiile variate ale „Soarelui progresat” pe fiecare grad succesiv al zodiacului de după ziua de naştere arată evoluţia scopului activităţilor vitale în mijlocul schimbării: scopul, aşa cum se perfec­ţionează şi se rafinează de-a lungul vieţii. Analiza temporală a hărţi natale dezvăluie de asemenea un astfel de scop, dar într-un sens mai arhetipal, subiectiv şi abstract. În progresiile secundare vedem scopul vieţii desfăşurându-se prin paşi efectivi; de aici, discrepanţa dintre calculaţiile obţinute prin urmarea ambelor metode.

Fiecare grad de progresie al Soarelui arăta un nou aspect al acestei scop al vieţii (simbolizat de gradul Soarelui radical - şi, într-un alt sens, de acela al ascendentului); şi după cum apare acesta, „tiparul planetar” radical îşi schimbă încet forma, pentru a se potrivi, ca să zicem aşa, cu acest nou scop. Dacă forma-germene originală a vieţii (harta natală) domină efectiv întreaga dezvoltare a personalităţii - după cum o face, de exemplu, în oamenii complet eclipsaţi de o misiune supra-personală - atunci poziţiile progresate trebuie să se refere aproape în exclusivitate la poziţiile radicale ale planetelor, pentru că scopul original este absolut constant şi mereu activ. Dar dacă, în cadrul timpului de viaţă, personalitatea experimentează profunde schimbări de scop, o metamorfoză reală a vieţii, atunci aspectele planetelor-progresate-spre-radicală sunt mai puţin valabile şi aspectele planetelor progresate-spre-progresate devin mai semnificative în raport cu schimbările efective.