Despre carte



Yüklə 1.68 Mb.
səhifə4/33
tarix13.08.2018
ölçüsü1.68 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   33

2.4. PREGĂTIREA SUPRAVIEŢUIRII
Prevedere, prevedere şi iar prevedere !

Planurile de salvare. Fii totdeauna pregătit pentru cazul că ceva nu merge bine într-o călătorie. Dar şi acasă: din statisticile privind frecvenţa accidentelor (fracturi, boli etc.) rezultă că locul cel mai periculos din lume ar fi locuinţa personală (!).

De exemplu întreabă-te: ce faci dacă ia casa foc? Dacă aluneci în baie şi îţi spargi capul? Dacă se strică maşina, sau dacă vremea va fi mai rea decât s-a anunţat? Dacă sunteţi mai mulţi şi vă despărţiţi din greşeală, cum vă regăsiţi? Ce faceţi dacă cineva se îmbolnăveşte? Dacă vă rătăciţi?

Sau, obişnuieşte-te şi fii mereu gata să acţionezi sau să reacţionezi (la orice oră din zi şi din noapte; la orice fel de situaţie sau încurcătură): de exemplu, când te descalţi, lasă încălţămintea cu vârfurile orientate spre ieşire ca să te poţi încălţa din mers (aşa fac japonezii, învăţaţi de cutremurele lor foarte dese). Sau, când te încrucişezi cu cineva la o strâmtoare (afara de regula generală că cel mai deştept cedează): la o uşă - prioritate are cel ce iese; pe un drum în pantă - prioritate are cel ce urcă. Nu purta părul lung, despletit (te încurcă la mişcare, luptă etc). Nu purta încălţăminte cu tocuri sau talpa înaltă (te împiedică la fugă, căţărare). Nu sta, nu mânca cu gura deschisă (e inestetic, pot intra praf, insecte). Nu bloca o uşă - a liftului, a troleibuzului, a cinematografului etc. (uşa e a tuturor). Traversează strada perpendicular (nu prelungi inutil durata de şedere pe carosabil, adică pericolul). Nu pleca şi nu merge la drum fără să priveşti din când în când şi înapoi. Într-o pădure umblă îmbrăcat cu haine viu colorate, ca să nu fii confundat cu vreun animal şi împuşcat de un vânător ageamiu. Pregăteşte-te să faci faţă unor şocuri produse de schimbarea bruscă, neaşteptată: a orei sau fusului orar, a temperaturii, hranei sau igienei, de mentalităţi şi culturi, de lumini, zgomot, miros ş.a.m.d.

De asemenea, fă-ţi un plan scris pentru acţiunile necesare: evacuare în cazul unui dezastru natural, de război. Planificarea te fereşte de surprize, de stres. Vei putea să reacţionezi mult mai bine într-o situaţie critică, dacă poţi consulta un plan (chiar nepotrivit, vag) făcut din timp, cu mintea limpede, calmă. Este mai bine să fii pregătit pentru o ocazie pe care n-o vei avea, decât să apară vreo ocazie pentru care să nu fii pregătit.

Planificarea este baza reuşitei, a înaltei performanţe, a profesionalismului.

Trusa mică pentru supravieţuire: poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte, oricând pleci de acasă.

Pregăteşte-o din timp, verific-o şi împrospăteaz-o periodic când n-o foloseşti. Poart-o mereu la tine. N-o lăsa niciodată deschisă pe sol. Pune materialele şi uneltele într-o borsetă (etanşeizată) prinsă la brâu. Sau într-o cutie de tablă, un penar cât mai mic. Lustruieşte dosul capacului pentru a-1 face să reflecte lumina. Cutia se etanşează cu leucoplast (care poate fi refolosit). Pentru ca obiectele din cutie să nu joace şi să sune, spaţiul rămas gol se umple cu vată (care poate servi şi la aprinsul focului).

Trusa (fig. 2.4) trebuie să aibă dimensiuni şi greutate minimă, dar să conţină lucrurile vitale:

1. Chibrituri - impermeabilizate prin înmuierea măciuliei în ceară topită;

2. Lumânare - cioplită, deformată în formă paralelipipedică, pentru a ocupa mai puţin loc;

2.4. Trusa minimă de supravie\uire

3. Amnar (dintr-o bucată de lamă de bomfaier) şi cremene;

4. Lentilă - pentru aprins focul de la soare;

5. Ace (mai multe, cu gaura mare); aţă groasă, tare;

6. Gută, cât mai lungă, cârlige de pescuit, greutăţi (din plumb) pentru undiţă; 7-. Busolă - preferabil umplută cu lichid şi ac fosforescent;

8. Lanternă;

9. Sârmă pentru laţ, capcană - preferabil din alamă, aprox. 1 m lungime;

10. Fierăstrău flexibil - înainte de a-1 împacheta în trusă, scoate-i mânerele §i unge-1. Pentru a-1 folosi, improvizează-i două mânere din lemn sau prelungeşte-1 cu bucăţi de funie, sfoară (vezi #12.5);

11. Trusă medicală - împachetează medicamentele în cutii etanşe, iar în spaţiul rămas gol bagă vată. Pune-le etichete clare cu denumirea, scopul, doza, termenul de valabilitate. Nu le înghiţi cu băuturi alcoolice.

Iată un sortiment minim:

- Analgezice - pentru potolirea durerilor mici, moderate (algocalmin etc);

- Aspirină;

- Un dezinfectant general: rivanol, saprosan, apă oxigenată etc;

- Un dezinfectant intestinal - pentru diaree, deranjament stomacal;

- Antibiotice - pentru infecţii uzuale. la o cantitate suficientă pentru un tratament complet;

- Antihistaminice - pentru alergii, înţepături de insecte (clorfeniramin etc);

- Pastile antimalarie;

- Tablete pentru dezinfectarea apei - dacă nu o poţi fierbe;

- Permanganat de potasiu - are multiple întrebuinţări:

- pentru sterilizarea apei de băut se dizolvă 3-4 cristale la 1 1, până apa devine roz (las-o să stea ½ oră); pentru o soluţie dezinfectantă (tratament pentru răni, tăieturi) - roz închis; pentru tratarea ciupercilor, micozelor (de exemplu la picioare) - roşie;

- aprinderea focului: amestecă 1 parte zahăr şi 2 părţi permanganat sub formă de praf bine mărunţit; presară între 2 vreascuri uscate; când se usucă bine, lemnul începe să ardă;

- semnalizare: aruncă permanganat în apă (de mare etc.) şi zona se va colora, făcând-o vizibilă din aer.

12. Cuţit, bisturie, lame de ras - cel puţin două bucăţi de mărimi diferite; cuţitul poate fi prins cu leucoplast la exteriorul trusei;

13. Cleme chirurgicale - pentru a ţine apropiate marginile unei răni;

14. Plasture - impermeabile, de diverse dimensiuni;

15. Prezervativ, Balon - poate fi utilizat ca vas pentru apă, cu capacitate aprox. 11;

16. Fluier;

17. Zahăr cubic;

18. Spirt solid;

19. Folie de aluminiu sau plastic.

Ar fi bine să înveţi şi să exersezi din timp utilizarea, cât şi reîmpachetarea echipamentului din trusă.

Trusa mare pentru supravieţuire: în afară de trusa mică ar fi necesară şi o sacoşă mai încăpătoare (totuşi nu prea mare), cu lucruri foarte necesare pentru supravieţuire, constând din:

- Sacoşă - impermeabilă, suficient de mare ca să cuprindă o tigaie de tablă cu un sistem bun şi sigur de închidere, cu o agăţătoare sau curea zdravănă pentru a o prinde la brâu, de centură;

- Sobă pliantă din tablă, cu pastile combustibile (din spirt solid etc). Soba şi pastilele se folosesc cu zgârcenie, doar dacă nu se poate face foc cu lemne. Pastilele sunt un excelent mijloc pentru aprinderea focului;

- Rachete de semnalizare - sau artificii. Atenţie: rachetele şi artificiile sunt explozivi! Se vor manipula cu grijă - conform instrucţiunilor. De exemplu: înşu-rubează tubul din trusă pe coada rachetei şi extrage miniracheta din cutie ţinând-o de tub; ţine-1 cu braţul întins; îndreaptă racheta spre cer şi apasă trăgaciul care o aprinde. Nu le consuma degeaba!

- O tigaie din aluminiu, cu mâner pliant - pentru gătit (serveşte şi ca ambalaj pentru restul ustensilelor);

- Lanternă tip creion - fluorescentă, pentru semnalizare;

- Bandă marcatoare, într-o pungă de plastic, impermeabilă;

- Set cu pliculeţe de ceai, cafea, zahăr, lapte;

- Alimente - un tub cu unt, cuburi de supă, ciocolată, sare, polivitamine şi minerale;

- Sac, pătură de supravieţuire, dintr-o folie uşoară, termoizolantă, reflectorizantă - în care nu pierzi căldura şi nu transpiri.
Bagajul sau rucsacul de salvare, pentru bejenie

Fiecare membru al familiei ar trebui să aibă un rucsac, o sacoşă sau o valiză pline cu toate cele necesare, pentru cazul că e silit pe neaşteptate să plece de acasă, să se salveze într-o situaţie de catastrofă. De exemplu, în cazul unei inundaţii, al unui incendiu, accident industrial (scurgeri de chimicale, radiaţii) sau război, pentru supravieţuire trebuie să-ţi părăseşti imediat domiciliul.

Se recomandă ca bagajul respectiv să fie introdus într-un rucsac (fig. 2.5), cât mai ergonomie, mare (cu capacitate aprox. 15 kg), sau o sacoşă prinsă pe un cărucior cu 2 roţi mari.

2.5. Bagajul/rucsacul de salvare 1 - masca de gaze; 2 - raţia intangibilă de alimente; 3 - farmacie; 4 - mănuşi de protecţie ABC/caiet de notiţe, pix/planul de salvare/lanternă/chibrituri; 5 - trusa de toaletă; 6 - rufe, ciorapi etc; 7 - haine; 8 - cizme din cauciuc; 9 - costum de protecţie ABC; 10 - radio, baterii rezervă; 11 - veselă; 12 - diverse; 13 - sac de dormit; 14 - trusă cu documente

Conţinutul bagajului personal de salvare va fi stabilit de fiecare om în funcţie de necesităţile, obiceiurile, gusturile şi puterile sale, dar sunt câteva lucruri obligatorii (atenţie la greutate):

A). Pentru fiecare persoană:

- haine adecvate (rezistente la uzură, impermeabile, termoizolante, greu inflamabile);

- un set de rufe de corp, ciorapi;

- sacul de dormit;

- un set de tacâmuri, veselă (metalică);

- raţia (alimentară) de salvare, adaptată necesităţilor proprii;

- pachetul mic cu actele şi documentele personale (într-un înveliş impermeabil);

- bani;

- echipament de protecţie ABC (mască de gaze, pelerină cu glugă, pantaloni cu ciorapi, mănuşi);



- chibrituri şi lanternă (ambalate etanş);

- hârtie de scris, caiet şi pix sau creion;

- 2 suluri cu hârtie igienică;

- planul personal de salvare în cazul unei catastrofe;

- o trusă de toaletă;

- vestă de salvare şi mijloace de semnalizare (pentru cei ce locuiesc pe malul mării sau fluviului, în zone inundabile);

Fiecare copil mic va avea o punguţă impermeabilă agăţată de gât, eu numele, data naşterii, numele şi adresa părinţilor.

B). Pentru o familie:

- radio portativ cu UM şi UUS, cu 2 seturi de baterii de rezervă (atenţie la termenul de expirare); telefon mobil;

- mijloace de iluminare: lanterna cu baterii de rezervă, 20 de lumânări, chibrituri;

- un ceas deşteptător mecanic (mic, uşor);

- 10 saci de gunoi (din plastic);

- pachetul mare (impermeabil) cu actele familiei (copii autentificate, fotocopii): certificate de naştere, căsătorie, deces; buletine de identitate; adeverinţe de pensie, rentă, impozitare; carnete, livrete de economii, cecuri; poliţe de asigurare; dovezi, contracte, extrase din registrul funciar, cadastru, testamente etc.

Raţia de salvare este o rezervă de alimente pentru 2 zile, care se foloseşte doar în caz de mare necesitate. Ea face parte din bagajul de salvare pentru refugiu. Orientativ poate conţine (pentru o persoană): 200 g conservă de came; 200 g brânză topită; 100 g ciocolată; 100 g nuci, alune nesărate, ambalate în vid; 50 g zahăr.

Alte pregătiri pentru război - vezi la #18.

Cum devii un supravieţuitor:

1. Fă tu ceva! Nu sta, nu aştepta să facă alţii!

2. Nu mai fii „fraier"! Gândeşte cu capul tău! Bazează-te pe logică şi bun simţ!

3. Cere (şi dă) ajutor!

4. Fii optimist! Repetă-ţi: se putea şi mai răul Ai incredere în tine! Eşti în stare să scapi! Nu dispera! Poţi (dacă vrei...). Repetă-ţi mereu aceste idei!

5. Încearcă, greşeşte - numai aşa poţi învăţa! Nu fi excesiv de prudent! Mulţi oameni nu riscă (şi ca urmare nici nu câştigă) deoarece nu au încredere în ei înşişi; le lipseşte pregătirea şi educaţia pentru aceasta. Nu te speria de greşeli, de eşecuri: chiar si maimuţele mai cad din copac.

6. Învaţă, informează-te mereu! Compară ce vezi, ce afli, ce ştii (pentru oricare problemă trebuie totdeauna să obţii, să-ţi imaginezi cel puţin 3 variante de rezolvare), învaţă să sesizezi ocazia. Păstrează o atitudine şi gândire pozitivă (zi: se poate...). Atitudinea mereu deschisă te face să recunoşti ocazia favorabilă trecătoare - chiar şi când apare sub forma unui obstacol. Cu cât foloseşti mai multe oportunităţi, cu atât apar mai multe, altele.

7. Nu trăi degeaba. Fii mereu pregătit, gata să reacţionezi. Munceşte, strădu-ieşte-te. Stabileşte ce vrei, scopurile tale imediate, de lungă durată.

8. Acţionează până ajungi la ţel! Nu renunţa!

9. Păstrează-ţi cumpătul, echilibrul!

10. Recunoaşte-ţi greşelile! Nu da vina pe alţii! Orice învăţare şi dezvăţ!

11. Nu te împrăştia în multe direcţii - urmăreşte planul şi ţelul fixat;

12. Investeşte - nu cheltui! Veniturile trebuie să fie cu 15-20% mai mari decât cheltuielile (de orice fel...);

13. Nu te lua după idioţi şi fanatici! Evită-i;

14. Tine seama că după fapta şi răsplată! Toate se plătesc.

15. Dacă ceva nu merge, oricâtă silinţă îţi dai, încearcă din nou, dar procedând exact invers decât făceai înainte!

16. Încearcă totdeauna să faci mai bine decât data trecută, să măreşti randamentul oricărei acţiuni!

17. NU zi: după mine potopul; respectă ca să fii respectat! Să nu crezi că există un singur adevăr, mai ales că adevărul tău ar fi singurul posibil!

18. O linguriţă de prevedere e mai bună decât un butoi de reparaţii.

19. Din când în când fă un bilanţ şi trage concluzii pentru activitatea viitoare!

20. Reciteşte Manualul de supravieţuirel

E important cum îţi organizezi viaţa, dar trebuie să te gândeşti şi la moarte. Pregăteşte-o şi pe ea, nu-ţi lăsa lucrurile încurcate: fă-ţi testamentul, scrie clar, complet, ce, cum au de făcut cei care îţi vor încheia socotelile, datoriile rămase în suspensie (la rude, autorităţi etc). Altfel, ele nu te vor jeli, ci te vor boscorodi.


2.5. ÎN CAZ DE ACCIDENT
Totul e să fii calm!

E prea târziu acum să-ţi pară rău că n-ai urmat un curs de prim-ajutor, sau că nu ţi-ai adus trusa medicală. NU vine nici un doctor sau ambulanţă, NU e nici un spital prin apropiere. TU trebuie să faci ceva. Încearcă să faci tot ce poţi, cu ce ai la îndemână. Nu are nici un rost să renunţi, să cedezi sau să mori. Dacă ai voinţă, poţi scăpa.

Acţionează rapid, hotărât. Însă NU haotic; numai o acţiune logică, constructivă te poate salva - pe tine şi pe ceilalţi.

După un accident, calamitate:

A) In primele secunde, dacă pericolul (grav) continuă, trebuie acţionat urgent. Totuşi - aminteşte-ţi şi aplică lozinca S-C-O-P:

- S = stai puţin! Respiră adânc, eventual aşază-te pe ceva, încearcă să te linişteşti şi să accepţi faptul că ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi întors din drum. Fii calm - nu te speria!

- C = cugetă! Gândeşte scurt la ce-i de făcut. Cel mai important ajutor pe care-l ai la dispoziţie este creierul tău. Foloseşte-1! Mişcă-te cu grijă. Gândeşte-te acum - ca să nu-ţi pară rău mai târziu (fără însă a pierde timpul cu regrete sau calcule excesive). Nu face nimic - nici măcar un pas - până nu l-ai gândit bine. Adeseori, într-o situaţie de supravieţuire, se fac greşeli şi apar răni - uneori mortale - din cauza acţiunilor necugetate, pripite. Gândeşte mai mult, detaliat, când ai un răgaz la dispoziţie şi scurt, rapid, dacă nu îl ai.

Iar între timp:



  • Luptă - nu renunţa la viaţă;

  • Acţionează: dă din mâini, picioare; fugi, sări, urcă, coboară, înoată, sapă etc;

  • Ajută-te cu, sau de ceva găsit la îndemână, de exemplu foloseşte o haină drept sfoară, funie; sau înfăşoar-o pe o mână, pentru a sparge un geam, a te proteja în lupta cu un om sau un animal, a distrage atenţia unui agresor etc;

  • Comunică: anunţa, avertizează, cere ajutoare, ţipă (pentru a speria agresorul); vorbeşte, tocmeşte-te.

După aceea:

- O = observă! Priveşte în jur. Cântăreşte situaţia şi posibilităţile de salvare. Inventariază tovarăşii, proviziile, echipamentul disponibil, împrejurimile.

- P = plănuieşte! Fă o lista de priorităţi, de măsuri şi de acţiuni cu care să rezolvi problemele urgente. În continuare - respectă planul. Modifică-1 numai dacă apar elemente noi.

E mult mai uşor să plănuieşti într-o situaţie de criză - dacă te-ai pregătit din timp.

Lozinca SCOP poate fi şi trebuie aplicată în orice situaţie de criză din viaţă -nu numai pentru survival.

B) După un timp, situaţia sau pericolul se mai potoleşte sau tu te mai obişnuieşti cu el, poţi acţiona mai relaxat:

1. Verifică starea şi siguranţa celorlalţi membri ai grupului, dacă cineva s-a rănit sau a leşinat; dacă sunt în siguranţă.

2. Mută, transportă victima spre locul cel mai sigur, chiar dacă trebuie cărată pe braţe etc. - în afară de cazul în care pare rănită la coloana vertebrală (vezi la #11 şi #19).

3. Asigură-i căldură (construieşte un adăpost, fă rost de apă, aprinde focul) şi dă-i primul ajutor. Victima trebuie să stea la căldură şi cât mai comfortabil cu putinţă. Dacă este nevoie, sacrifică-ţi hainele.

4. Pregăteşte mijloace de semnalizare, să fie la îndemână.

5. Relaxează-te.

6. Analizează capacităţile tovarăşilor din grup.

Eşti oare tu cel mai potrivit să fii şef? Puneţi ca şef pe cel mai capabil dintre voi. Orice slăbiciune (favoritism, obligaţii mafiote, respect prost înţeles etc.) poate însemna moartea tuturor. Dar nu lăsa şeful singur, de capul lui; verifică-1, sprijină-l mereu. Încrederea e bună, dar verificarea e sfântă.

7. Concepe un plan de acţiune pentru viitor.

8. Să plece cineva sau câţiva după ajutor, Salvamont (vezi la #3).

9. Tovarăşii din grup rămaşi cu victima o încurajează şi o menţin la căldură, îmbunătăţesc amenajarea locului, semnalizează, cer ajutoare, luptă cu întunericul.

Într-o situaţie de supravieţuire corpul şi mintea îţi vor fi solicitate la maximum. Trebuie să faci faţă multor stresuri: frică; durere, boală, răni; frig şi/sau căldură; sete, foame, oboseală; lipsă de somn; plictiseală; singurătate, izolare. Oare vei putea rezista?
N-ai încotro!

Durerea sau febra îţi atrag atenţia asupra unui membru şi organ rănit, bolnav şi te împiedică să-l foloseşti. Este bine să tratezi cât mai repede posibil orice rană, dar uneori trebuie să suporţi şi să învingi durerea pentru a acţiona: să cauţi ajutor sau să eviţi riscul unor noi răni - chiar a morţii.

Cu cât eşti mai bine pregătit, cu atât ai mai multe şanse sa scapi. Dar cunoştinţele trebuie obţinute înainte de a ajunge în situaţia de supravieţuire! încrederea în forţele proprii, sprijinul de care beneficiezi, te ajută să rezişti stresului. Cunoştinţele obţinute îţi permit să învingi oboseala şi lipsa somnului. În afară de voinţă, calmul poate fi dobândit fie temporar - prin medicamente sedative, fie permanent - prin educaţie (meditaţie zen, arte marţiale etc). Sângele rece, siguranţa sunt, de obicei, rezultatul unui antrenament bine făcut şi al cunoştinţelor bine însuşite - din timp.

Începe-ţi pregătirea chiar ACUM (vezi #20).
2.6. PRIORITĂŢILE
Într-o situaţie de criză, stabilirea ordinii de priorităţi şi, corespunzător, a urgenţelor de intervenţie, este primul pas al luptei pentru supravieţuire. Totdeauna problemele trebuie evidenţiate, ierarhizate, ordonate. Ele nu pot fi rezolvate toate deodată. Cine încearcă să tragă cu puşca ascultând muzică, nu va nimeri nici ţinta şi nici nu se va bucura de muzică.

Pentru supravieţuire sunt necesare câteva condiţii sau necesităţi de bază: aer, apă, hrană, foc, adăpost. Oprirea funcţionării organismului uman (moartea) poate fi cauzată de: deteriorarea stării de sănătate (răni, şoc, hemoragie, stop respirator, strivire, boală gravă etc); lipsa apei, a hranei; frigul, căldura excesivă.

Cel mai urgent este primul ajutor medical (vezi #19): opreşte sângerarea, fă respiraţia artificială, tratează şocul - într-un cuvânt, stabilizează problemele acute, ca să te poţi ocupa apoi de ansamblul situaţiei.

Lipsa aerului (oxigenului) şi a respiraţiei este pericolul cel mai grav. Fie că are aer, dar nu mai poate respira (înecare, strivire, stop respirator etc), fie că aerul lipseşte sau e irespirabil (incendiu, fum, gaze, scufundare în apă ş.a.m.d.) omul moare după câteva minute. De obicei există aer din belşug, ceea ce a şi născut zicala că cele mai valoaroase lucruri le căpătăm gratis.



Apa este totdeauna esenţială. (Cum găseşti şi cum foloseşti apa, vezi la #5). Importanţa celorlalte necesităţi vitale depinde de locul în care te afli. Temperatura corpului trebuie păstrată la, sau în jur de, +37°C. Dacă e prea frig (hipotermie) sau prea cald (hipertermie), mori. Păstrează-ţi energia. Nu o risipi (cum faci acasă...) mai întâi acţionând - şi după aceea gândind şi regretând.

Dacă e prea frig, fă un foc (vezi #7); adăposteşte-te, fă o tabără (vezi #12).

Dacă ţi-e foame, procură şi prepară hrana (vezi #16).

Apoi, reacţionează corespunzător situaţiei: dacă eşti prea singur (vezi #3), dacă ceilalţi sunt prea mulţi (vezi #4). Din pustietate revino între oameni: pe jos, pe apă, prin apă, peste munte etc. - vezi #6, 11, 13, 14, 15. Sau rezistă împreju-rărilor potrivnice: de exemplu, incendiu (#8), calamităţi naturale (#17), război (#18) ş.a.m.d.

S-a constatat că doar 20% dintre acţiunile pentru rezolvarea oricărei sarcini produc 80% din rezultate! Raţional este deci să stabilim cât mai repede care sunt problemele prioritare şi cele mai eficiente acţiuni, ca să ne concentrăm forţele şi resursele asupra lor - deci nu asupra celorlalte, mult mai ineficiente.

O altă constatare sau criteriu interesant pentru stabilirea priorităţii unor acţiuni este că treaba care pare cea mai neplăcută este de fapt cea mai urgentă. Aşa că n-o mai amâna, nu căuta scuze pentru inactivitate, ci treci la fapte.

Capacitatea de a sesiza adevăratele probleme sau priorităţi lipseşte însă din educaţia noastră. De obicei pierdem timpul cu fleacuri, iar marile necazuri sau oportunităţi le observăm numai când e prea târziu - şi plătim mai mult.

Iată o mostră de comportare fără a gândi în perspectivă: un avion de pasageri are o avarie şi cade în junglă. Din accident se salvează doar un american, un rus Şi un român. Orbecăind ei prin sălbăticie, sunt surprinşi şi, cu toată împotrivirea lor, capturaţi de nişte canibali. Ajunşi în faţa cazanului în care urmau să fie fierţi, cei trei întreabă dacă nu există vreo cale de a scăpa cu viaţă. Ba există chiar trei mijloace, le răspunse şeful canibalilor, pentru că ne-am mai modernizat şi noi: ori gătiţi o răscumpărare de 1OO dolari, ori acceptaţi să primiţi 1OO de lovituri de bâtă la tălpi, ori acceptaţi să mâncaţi un lighean plin cu excremente. Americanul scoate iute bancnota de 1OO dolari, o dă şi scapă. Rusul zice: eu n-am bani, dar am fost călit de istorie şi rezist la greutăţi; băteţi-mă la tălpi. Suportă el cu stoicism cele 1OO de lovituri şi fu eliberat. Românul le explică: eu sunt sărac, n-am bani; nu rezist nici la bătaie, că sunt mai poet; să încerc cu ligheanul. Se apucă el şi începe să înghită cu noduri murdăria. După ce îl goleşte pe jumătate, se opreşte şi le zice canibalilor care se uitau la el cu scârbă: mi s-a făcut greaţă, nu mai pot să termin; vreau să încerc loviturile la tălpi.

Sălbaticii, amabili, fură de acord şi începură să-l croiască cu ciomagul Românul zbiera de durere ca din gura de şarpe, dar strângea din dinţi gândindu-se la cazanul care aştepta.

Rabdă el ce rabdă vreo 5O de lovituri, apoi le declară canibalilor: nu mai pot rezista la restul bătăii. M-am răzgândit; de fapt, aveam 100 dolari şi acum vi-i dau.

Iată că a scăpat şi el până la urmă - dar cum?

Nimica nu e gratuit pe lumea asta, dar se pot găsi metode pentru reducerea preţului plătit. Le găseşti dacă te gândeşti, dacă te străduieşti! Degeaba ne tot rugăm: -i Doamne românului (de la început) mintea cea de la urmă! Cine nu cască ochii - va căsca punga. Dar nu-i suficient doar să vrei, trebuie să şi poţi. Iar pentru a putea, trebuie să te pregăteşti. Fără o pregătire din timp pentru a gândi dibaci, o să rămâi un veşnic surprins: mereu vei reacţiona (în loc să acţionezi) şi vei tot plăti, plăti....

Poate chiar cu viaţa.


Într-o situaţie de criză, nu uita că singura ta sarcină e să scapi, nu să faci vitejii, sau pe grozavul. Englezii zic: cine luptă curajos, dar fuge când nu mai poate răzbi, scapă cu viaţă şi poate să mai lupte şi altă dată. O fi ea „fuga" ruşinoasă, dar e sănătoasă. Însă când fugi, nu alerga până la capătul lumii, ci doar atât cât e nevoie; apoi uită-te de departe la „problemă", să vezi ce-ai putea câştiga din ea...

Supravieţuirea în natură (survival) este, în general, o activitate de scurtă durată şi trebuie să fie încununată repede de succes: salvare, revenire într-o localitate -altfel devine un fel de aventură prelungită, vieţuire în sălbăticie.



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   33


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə