Dezinfectia


Acţiune: virulicid, bactericid Concentraţie



Yüklə 179,26 Kb.
səhifə2/3
tarix30.10.2017
ölçüsü179,26 Kb.
#22101
1   2   3

Acţiune: virulicid, bactericid

Concentraţie: ca atare

Indicaţii: dezinfecţia lenjeriei, alternativ cu cloramina.

Cantitatea necesară: 4l/1 kg lenjerie.



Timp de contact:

2h la temperatura de 20-240C

1h la temperatura de 40-500C

Toxicitate: nu

 

b) Hidrox



Formula:

hidroxid de sodiu

80-100 g

Dero

100 g

apă

10 l

Acţiune: bactericid, virulicid.

Concentraţie: ca atare.

Indicaţii: pavimente, prin ştergere.

Toxicitate: iritant.

 

 



CONTROLUL EFICACIŢĂŢII DEZINFECŢIEI CHIMICE

 

1.Metoda bacteriologică

Condiţii de igienă:

aeromicroflora

suprafeţe

lenjerie

utilaje din blocuri alimentare

Flora microbiană se determină anterior şi posterior dezinfecţiei.

Flora bacteriană:

se prelevează prin ştergere cu tampon umezit pe suprafaţa delimitată (pereţi, mese, pat)

pentru aeromicrofloră se utilizează metode sedimentării Koch în plăci Petri

După termostatarea prelevatului se determină



numărul total de germeni

prezenţa E.coli, proteus, Stafilococ hemolitic

În săli de operaţie, naştere, saloane de nou-născuţi, sugari, prematuri, laboratoare de soluţii perfuzabile, biberonerii nu se admite prezenţa bacteriilor amintite, iar numărul total de germeni nu trebuie să depăşească normele.

 

2.Altă metodă: supunerea unor tulpini bacteriene test operaţiei de dezinfecţie în focare de boli infecţioase.

Pentru infecţii intestinale se folosesc culturi de E.coli (tulp. Bruxelles) puţin patogen.

Pentru infecţiile respiratorii se folosesc culturi de Stafilococ auriu (tulpina Oxford), care e mai rezistent decât Stafilococul hemolitic.

După dezinfecţie, testele bacteriologice se pun în plicuri de pânză sterilă, aşezate în plăci Petri pentru aeromicrofloră sau în părţile profunde ale lenjeriei, se termostatează pe medii adecvate. O bună dezinfecţie distruge flora în proporţie de 99-99,9%.

 

 

 



UTILIZAREA DEZINFECTANTELOR ÎN PRACTICĂ

 

1. Dezinfecţia chimică a saloanelor, la maxim 45 zile în unităţile cu profil neinfecţios:



pulverizare formol 3-5%

vaporizare formol 5 g/m3

nebulizare Vesfene 10%

Anterior, curăţenie generală:



îndepărtarea prafului, spălare, ştergere umedă

ştergerea pavimentului cu apă caldă, carbonat de sodiu 1-2%, cloramină 2%

ştergerea mobilierului du detergenţi cationici, Bromocet 1‰; detergenţi amfolitici, TEGO 103 G 1%

 

2. Dezinfecţia bolcurilor operatorii, săli de naşteri se face zilnic prin:



ştergerea lămpilor cu dezinfectante

ştergerea meselor operatorii cu detergenţi amfolitici 2%, TEGO

ştergerea mobilierului, suprafeţelor plane, pereţilor cu detergenţi cationici 2% sau cloramină 1-2%

săptămânal formolizare şi nebulizare cu Vesfene 10%

 

3. Cabinete stomatologice:



ventilaţie

formolizare de două ori pe săptămână

spălarea zilnică a pevimentelor cu sodă de rufe 1-2%, cloramină 1-2%, detergenţi cationici 1‰

ştergerea mobilierului, a pereţilor cu cloramină 1-2%, detergenţi amfolitici 0,5-1%

dezinfecţia instrumentarului prin imersie în cloramină 1-2%, fenosept 1‰

 

4. Dezinfecţia autosanitarelor:



ştergere, stropire cu cloramină 0,5-1%

ciclic, pulverizare cu formol 5%, bromocet 2‰

 

5. Dezinfecţia mâinilor:



spălare cu apă şi săpun

alcool etilic 700

fenosept 0,1‰

 

6. Dezinfecţia lenjeriei:



imersie în soluţie încălzită de cloramină 1-2%, 1-2h

limpezire în soluţie de clorură de var 1-2%

deroform, 1-2h

 

7. Haine de lână, blănuri, covoare, saltele:



pulverizare formol 3-5%

vapori de aldehidă formică

 

8. Veselă, tacâmuri:



30' în cloramină 0,5% încălzită, TEGO 103 1%, bromocet 1‰

fierbere 15-30' în soluţie de carbonat de sodiu 2%

 

9. Produse patologice (vărsături, materii fecale, spută):



volum egal de cloramină 5%, var cloros 20%, 1-2h

clorură de var pulbere 200-400g/kg

 

10. Latrine, recipiente, platforme de gunoi, stropire cu:



clorură de var 10%

lapte de var 20%

creolină, crezol 5-10%

 

 



 

 
Norme tehnice privind efectuarea sterilizării şi păstrarea sterilităţii obiectelor şi materialelor sanitare



  1. 1.       PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI A MATERIALELOR PENTRU STERILIZARE

 

1.1.Curăţirea minuţioasă prin:

      1. 1.1.1.        înmuierea timp de 8-15 minute

în apă rece sau apă cu adaos de amoniac sau carbonat de sodiu în concentraţie de 1-2%;

seringile folosite la injecţii cu substanţe uleioase se degresează cu neofalină.

      1. 1.1.2.        spălare cu apă călduţă şi carbonat de sodiu 1-2%

      2. 1.1.3.        clătirea abundentă

1.2. Aranjarea truselor şi pachetelor pentru sterilizare trebuie să asigure:

pătrunderea uniformă a agentului sterilizant în interiorul truselor şi pachetelor (evitarea presării materialelor moi în recipientele utilizate);

evitarea degradării materialelor;

evitarea posibilităţilor de contaminare a conţinutului trusei, în momentul scoaterii din aparat şi în continuare.

1.3.Precauţii generale. Pregătirea instrumentelor şi materialelor pentru sterilizat se face în spaţii bine precizate. Periile, recipientele şi alte ustensile utilizate la curăţire se spală şi se decontaminează cu soluţii clorigene sau prin fierbere.

 


  1. 2.       MIJLOACE CURENTE ŞI MODUL DE STERILIZARE

Sterilizarea la autoclave şi etuve (cuptoare cu aer cald) se efectuează numai de către persoane instruite de SIAM, FIRAM, ACIRAM, cu respectarea tuturor prevederilor cuprinse în cartea tehnică a fiecărui aparat.

Presiunile, temperaturile şi timpul de sterilizare reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării, în funcţie de aparat.

 

2.1.Sterilizarea la autoclave

Autoclavele pot fi folosite pentru sterilizarea materialelor textile, a instrumentelor, seringilor, obiectelor de sticlă, materialelor de cauciuc şi a altor materiale care nu se deteriorează prin tratamentul termic respectiv.

Personalul care efectuează sterilizarea la autoclav trebuie să asigure:

deschiderea colierelor casoletelor şi orificiilor cutiilor cu mănuşi înainte de introducerea în autoclav şi închiderea lor imediată, la scoatere;

respectarea timpilor ciclului de sterilizare (încălzire, purjare, sterilizare, uscare) potrivit cărţii tehnice a fiecărui aparat, a performanţelor reale ale aparatului şi fiecărui tip de încărcătură.

Pentru a se asigura o bună circulaţie a aburului în timpul sterilizării este recomandabil ca seringile şi cutiile cu instrumente sau materiale de cauciuc să fie în autoclav pe rafturi sau în navete de sârmă.

Pentru asigurarea unei bune evacuări a aerului din autoclav, după terminarea timpului de încălzire, se va urmări realizarea corectă a tuturor purjărilor conform indicaţiilor din cartea tehnică a fiecărui aparat. Se va atrage atenţia că purjările la autoclavul (vertical) cu pereţi dubli se efectuează prin robinetul montat la baza autoclavului, până la ieşirea aburului în jet continuu, fără picături.

 

2.2.Sterilizarea la etuve (cuptoare cu aer cald - pupinele) se efectuează la temperatura de 1800C, timp de o oră de la atingerea acestei temperaturi sau 1600C timp de 2 ore.

Ciclul complet al unei sterilizări are trei timpi:

încălzirea la temperatura indicată pentru sterilizare;

menţinerea temperaturii realizate în tot timpul indicat pentru sterilizare;

răcirea aparatului.

În timpul ciclului de sterilizare este interzis să se deschidă aparatul la temperaturi peste 800C.

Sterilizarea la etuve se foloseşte pentru obiecte metalice sau de sticlă.

Personalul care efectuează sterilizarea la cuptorul cu aer cald trebuie să asigure aşezarea materialelor astfel încât aerul să circule uşor între obiecte, respectând planurile delimitate prin rafturi. Este interzisă scoaterea rafturilor.

 

2.3.Sterilizarea apei pentru spălare chirurgicală, se efectuează în autoclave pentru sterilizarea apei, potrivit instrucţiunilor de utilizare din cartea tehnică a acestora, la o presiune de sterilizare de 1,5kgf/cm2 şi un timp de sterilizare de 30 de minute.

Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spălătorie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:



  1. a)       distanţa maximă de la autoclav la punctul de distribuţie nu va depăşi 20m;

  2. b)       sunt admise numai conducte fără mufe;

  3. c)       eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei sterile prin stagnarea în sistemul de distribuţie (cu interzicerea coturilor în formă de “U” sub nivelul conductei);

  4. d)       apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării ei.

2.4.Sterilizarea cu trioximetilen

Pentru sonde care nu pot fi autoclavate, utilizate în urologie, şi pentru cistoscoape se recomandă sterilizarea cu trioximetilen în etuve Janet metalice, în următoarele condiţii:



asigurarea umidităţii necesare acţiunii formaldehidei prin introducerea a 3-5ml apă pe un tampon de vată;

asigurarea unei temperaturi de 600C prin introducerea cutiei Janet într-o etuvă ITM de 100 dm3.

În aceste condiţii, timpul maxim de sterilizare este de 31/2 h.

După efectuarea sterilizării, formolul din cutie se neutralizează prin introducerea pe acelaşi tampon de vată a unei cantităţi de 2 ml amoiniac 5% cu un timp de contact de 30 minute.

Obiectele astfel sterilizate, înainte de a fi utilizate, se spală de reziduuri prin 5 clătiri în apă sterilă.



2.5.Decontaminarea prin fierbere prelungită a seringilor, a unor instrumente de mică chirurgie şi a unor materiale de cauciuc.

În situaţia când unitatea nu dispune de aparatură de sterilizare, cu aprobarea centrului sanitaro-antiepidemic, se pot admite, ca metode de decontaminare, fierberea seringilor, a instrumentelor de mică chirurgie, a unor materiale de cauciuc etc. timp de minimum 30 minute.

Se pot utiliza fie fierbătoare electrice, fie cutii de instrumente pentru care se foloseşte sursă exterioară de căldură, reglând astfel această sursă încât fierberea să se poată efectua pe toată perioada timpului recomandat.

Condiţii de eficacitate:

Pregătirea instrumentelor şi materialelor potrivit indicaţiilor de la pct.1;



După aranjarea materialelor, se toarnă apă suficientă pentru a acoperi în întregime instrumentele sau materialele pe toată durata fierberii, se aşează capacul uşor întredeschis (înclinat) şi se dă drumul la sursa de căldură; apa folosită trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate;

Timpul de fierbere se calculează din momentul când apa dă în clocot şi trebuie să fie de minimum 30 minute;

După fierbere, cutia, având capacul întredeschis, se scurge astfel încât apa să se evacueze într-o singură direcţie pentru a nu contamina interiorul după ce a atins marginile recipientului; apoi se închide capacul printr-o mişcare de translaţie.

Trusele astfel pregătite pot fi utilizate timp de 2 ore, dacă rămân acoperite şi dacă extragerea instrumentelor s-a făcut cu respectarea tehnicilor aseptice.

 


  1. 3.       MENŢINEREA STERILITĂŢII ŞI RESPECTAREA NORMELOR DE TEHNICĂ ASEPTICĂ

Pentru menţinerea sterilităţii obiectelor şi materialelor sterilizate este necesar să se asigure etanşeitatea containerelor cu sterile, păstrarea acestora până la distribuţie în depozite de sterile sau în locurile cu această destinaţie, în dulapuri închise întreţinute în perfectă stare de curăţenie. În aceste locuri este interzisă depozitarea sau păstrarea altor materiale.

Durata de valabilitate a sterilelor este de 24 ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii containerului închis.

Imediat după sterilizare, pe cutii, caserole sau alte tipuri de ambalaje se aplică banderolă de hârtie (care se rupe cu ocazia deschiderii, înainte de folosire). Banderola va cuprinde următoarele date:

ziua şi ora sterilizării;

conţinutul ambalajului;

aparatul la care s-a sterilizat şi numărul ciclului din tura respectivă;

indicativul persoanei care a sterilizat.

Aceste date se înscriu în registrul tipizat pentru evidenţierea activităţii staţiei de sterilizare.

 


  1. 4.       METODE DE AUTOCONTROL A EFICIENŢEI STERILIZĂRII

4.1.Aprecierea calităţii curăţirii instrumentelor:

ştergerea acestora cu o compresă curată (uscată sau umectată cu alcool etilic 70%) încărcată pe o pensă adecvată. Compresa utilizată trebuie să rămână complet curată.

4.2.Aprecierea funcţionării aparatelor:

testul cu glucoză şi citrat de sodiu pentru controlul sterilizării la autoclav

testul cu acid benzoic indică temperatura atinsă la un moment dat şi în locul din autoclav în care a fost plasat testul.

 

5. STERILITATEA - NORME



5.1.Controlul microbiologic al personalului sanitar

Controlul tegumentelor

până la 40 germeni/mână

nu se admit: coci enteropatogeni, Proteus, Stafilococ patogen, alţi germeni patogeni

Exudat nazal, faringian

 

5.2. Controlul sterilizării



Bacteriologic:

Stearotest 120 (suspensie limpede violet)



după sterilizare, incubare la 560C, 24h

citire:

menţinut aspectul (culoare, transparenţă) = sterilizare corectă

virajul în galben = sterilizare sub parametrii optimi

virajul în roşcat până la galben = depăşită temperatura de 1200C

 

5.3. Controlul sterilităţii materialelor



prin ştergere cu un tampon steril îmbibat în apă peptonată 1%;

introduse în eprubete (de 180/18mm sau 220/20mm) ce conţin 10-15ml mediu 1 (I.C.), respectiv mediu 2 (I.C.).

 

5.4. Controlul apei sterile:



însămânţarea directă a 5-10ml într-un balon cu gura largă conţinând 20-50ml mediu 1 (I.C.)

 

5.5. Aeromicroflora



pentru fiecare încăpere se folosesc două grupe de cutii Petri cu diametrul de 10cm cuprinzând o placă cu geloză nutritivă 2% şi o placă cu geloză-sânge 5-10%

expunere: o grupă de plăci se expune în mijlocul încăperii, la înălţimea unei mese; a doua grupă se expune într-un colţ al încăperii, la înălţimea unei mese (60cm de la podea)

număr necesar de plăci: 1 placă Petri la 10 m3 aer şi nu mai puţin de 5 plăci într-o încăpere

expunerea se face cu deschiderea în jos timp de 5, 10, 15 minute

examinarea probelor: după termostatare la 370C, 24h

 


Yüklə 179,26 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin