Alessandria. 1. Oraş în Italia (Piemont), pe râul Tanaro, la SE de Torino şi la SV de Milano. Circa 95 000 loc. 2. Reg. adm. în Italia continentală, cu centrul în oraşul omonim.
Alessandria della Roca. Loct. în Sicilia, în partea central-vestică, la VNV de oraşul Caltanisetta.
Alessano. Loct. în Italia Pen.ră, în SE pen., la S de oraşul Lecce.
Ålestrup.(olistrup). Loct. daneză în N pen. Iutlanda, la NE de oraşul Viborg.
Ålesund (Aalesund). (olăsund). Oraş în SV Norvegiei, în ins. cu acelaşi nume, la SV de oraşul Molde.
Aleşd. Oraş în jud. Bihor, pe dreapta Crişului Repede, în depresiunea Vad-Borod cu circa 11 000 loc. A fost declarat oraş în anul 1968. Satele componente: Pădurea Neagră, Peştiş, Tinăud şi comuna Aştileu (cu satele: Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere).
Aletsch.(aleş). Cel mai mare gheţar de vale din Europa (Alpii Bernezi). Lungimea 26,8 km, suprafaţa 160 kmp.
Aletschhorn. (aletşorn). Vârf în Alpii Bernezi, în Elveţia (4 195 m).
Aleutin. Bazin marin al Pacificului situat la S de pen. Ciukotsk.
Aleutine. 1. Arhipelag de 110 insule vulcanice, înşirate pe o distanţă de 2 740 km, între peninsulele Alaska şi Kamceatka, despărţind Marea Bering de Oceanul Pacific. Suprafaţa este de 37 800 kmp iar numărul locuitorilor ajunge la 8 500 loc. Loct. principală este Unalaska. 2. Mare fosă oceanică în N Oceanului Pacific, în lungul arhipelagului omonim. Lungimea circa 3 500 km, adâncimea maximă 8 100 m.
