Din perspectiva de gen

Volumul "Poveşti cu scriitoare şi copii", coordonat de Alina Purcaru, lansat duminică, în Capitală

Mediafax, 11 decembrie 2014

De Dorina Calin,

Volumul "Poveşti cu scriitoare şi copii", coordonat de Alina Purcaru, care a apărut recent în colecţia "Ego-grafii" a editurii Polirom, disponibil şi în format digital, va fi lansat duminică, de la ora 17.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti.

La discuţia despre relaţia cu scrisul şi cu timpul după apariţia copilului participă, alături de coordonatoare, scriitoarele Bianca Burţa-Cernat, Svetlana Cârstean, Domnica Drumea, Cristina Ispas, Angela Marinescu, Ştefania Mihalache, Carmen Muşat, Simona Popescu, Adina Rosetti, Georgiana Sârbu, Simona Sora şi Elena Vlădăreanu, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Moderatorul evenimentului va fi poetul Bogdan Ghiu.

În volumul coordonat de Alina Purcaru, 18 poete, prozatoare şi eseiste povestesc despre posibilitatea scrisului după apariţia copiilor. Textele vorbesc despre transformări profunde, care au atins şi scrisul, despre relaţia cu lumea din jur, despre reuşite şi obstacole şi despre forme de dragoste şi ataşament faţă de copii şi faţă de propriile cărţi. O scriitoare care este şi mamă este inevitabil pusă în faţa unui şir de decizii sensibile, iar "Poveşti cu scriitoare şi copii" aduce la suprafaţă 18 mărturii despre încercările de fiecare zi, în care scrisul a rămas o prezenţă vitală, chiar şi atunci când nu a (mai) fost o prioritate, se mai arată în comunicatul citat.

Autoarele volumului "Poveşti cu scriitoare şi copii" sunt Svetlana Cârstean, Adina Dabija, Ana Dragu, Domnica Drumea, Cristina Ispas, Luminiţa Marcu, Angela Marinescu, Ştefania Mihalache, Ioana Morpurgo, Viviana Muşa Augusto, Carmen Muşat, Simona Popescu, Adina Rosetti, Miruna Runcan, Georgiana Sârbu, Simona Sora, Mihaela Ursa şi Elena Vlădăreanu.

Alina Purcaru este redactor al revistei Observator cultural. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti şi a lucrat în presă, ca redactor la departamentul de cultură al ziarului Cotidianul. Este coautoare a romanului colectiv "Rubik" (Polirom, 2008) şi a publicat cronici de carte şi articole în presa culturală.

http://www.mediafax.ro/cultura-media/volumul-povesti-cu-scriitoare-si-copii-coordonat-de-alina-purcaru-lansat-duminica-in-capitala-13715916

Femeile ar trebui sa conduca lumea - ce argumente are un cantaret celebru

Ziare.com, 10 Decembrie 2014

De Robert Munteanu,

Lenny Kravitz e de parere ca femeile ar trebui sa conduca lumea, pentru ca sunt mai puternice si mai sensibile decat barbatii.

Artistul in varsta de 50 de ani adora femeile care sunt in pozitii inalte si le prefera barbatilor tocmai pentru aceste atuuri, relateaza ContactMusic.

"Personal, cred ca femeile ar trebui sa conduca lumea. Cred ca femeile sunt mult mai sensibile, au o mult mai buna intuitie si, in final, sunt mai puternice", a declarat muzicianul.

Intr-un interviu recent acordat publicatiei Flatt, acesta a deplans lipsa personalitatilor care sa inspire tanara generatie, indiferent de sex. A recunoscut ca el insusi se raporteaza tot la "vocile clasice", cum ar fi Martin Luther King Jr. si Mahatma Gandhi, la care inca rezoneaza.

Revenind la femeile puternice pe care le adora, Lenny Kravitz a declarat ca nu exclude ideea unei noi casatorii, dupa mariajul ratat cu actrita Lisa Bonet, terminat in 1993. Despre acesta a spus ca pur si simplu nu era "pregatit".

In ultimii 20 de ani, starul, care are o fiica de 20 de ani cu fosta sotie, s-a iubit, printre altele, cu Vanessa Paradis si Adriana Lima. Sustine ca ii e greu sa mentina o relatie din cauza jobului sau. Un turneu de un an si jumatate inseamna sfarsitul unei relatii, daca perechea nu e dispusa sa se deplaseze non-stop, cu el.

http://www.ziare.com/lenny-kravitz/stiri-lenny-kravitz/femeile-ar-trebui-sa-conduca-lumea-ce-argumente-are-un-cantaret-celebru-1337892

DIASPORA

Departe de tara, in lupta pentru egalitatea de gen. “Din Mexic m-am intors mult mai bogata”

Desteptarea.ro. 12 decembrie 2014

De Ion Moraru,

Pentru onesteanca Dana Ioana Obrinteschi Iancu, viata scrie una dintre cele mai frumoase povesti. Daca notam ca în acest an a obtinut singura nota de 10 la examenul de licenta al promotiei 2014 a Universitatii Transilvania din Brasov (specializarea Asistenta sociala) si ca actualmente este bursiera a Universitatii Bucuresti, la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, trebuie ca sa mentionam si faptul ca ea a participat în intership-uri de voluntariat în diferite tari ale lumii.

In activitatile internationale de voluntariat, Dana a fost sprijinita de Universitatea Transilvania. Dupa ce anul trecut a fost prezenta în India la Mumbay, in toamna acestui an, Dana s-a deplasat în Mexic, prin University Ambassador, un proiect realizat de AIESEC Brasov, împreuna cu Universitatea Transilvania. Dupa un zbor de 11.000 km, cu emotii mai mari ca niciodata, datorate celor 19 ore de zbor (cu escala), ea a respirat aerul Mexicului, despre care ne-a declarat: “Este o tara fascinanta, latina ca a noastra, bogata atât din punct de vedere istoric, fiind leaganul a 5 civilizatii (Olmeci, Tolteci, Zapoteci, Mayasi si Azteci), cât si al biodiversitatii. Are foarte multe de oferit si în plan turistic, începând de la desert pâna la munti înalti…

O mare parte a românilor considera Mexicul doar o tara «din lumea a treia» si nu stiu despre ea decât ca are o rata ridicata a criminalitatii, plus ce au mai vazut prin telenovele. Pentru mine Mexicul a fost altceva, a fost o treapta pe scara ascensiunii mele ca om, ca femeie, cariera, si nu în ultimul rând a fost «acasa» pentru o vreme. Am ajuns acolo ca «soldat» în lupta pentru un ideal, egalitatea de gen: combaterea tuturor formelor de discriminare împotriva femeii. Când am fost acceptata ca voluntar în orasul Villahermosa din statul Tabasco, cei 11.000 km distanta si faptul ca programul se desfasura în plin sezon al uraganelor mi s-au parut amanunte de neglijat atâta timp cât eram implicata în demersurile pentru o cauza în care cred din tot sufletul iar cunostintele mele în domeniu urmau sa fie de folos pentru semenele de acolo”.

Voluntar intr-un centru de ajutor

Despre activitatea pe care a desfasurat-o pe platourile Mexicului, Dana ne-a mai declarat: “Am fost voluntar la un centru de ajutor pentru femeile aflate în situatii dificile precum abuz, violenta domestica si divort. Aici, beneficiarele primesc gratuit îngrijire medicala în caz de maltratare, consiliere psihologica si juridica dar si sprijin pentru a fi independente din punct de vedere financiar.

Poate cea mai importanta misiune a angajatilor dar si a voluntarilor din centru este aceea de a face femeile sa înteleaga ca toleranta fata de violenta domestica si adulter, generate cel mai frecvent de puternicul atasament al victimei fata de agresor dar si de dependenta financiara de acesta, sunt «patternuri» de comportament care trebuiesc eradicate pentru ca generatia urmatoare sa nu intre în acelasi cerc vicios. De-a lungul celor doua luni petrecute în Villahermosa am participat la evenimentele organizate de «Direction de attencion a las mujeres de Centro» în scopul încurajarii femeilor, cu predilectie a celor din rural de a-si sustine si apara drepturile în familie si societate”.

“E rândul nostru sa facem un pas”

Când vorbeste despre clipele frumoase traite pe meleaguri atât de îndepartate, totul devine coplesitor pentru Dana Ioana Obrinteschi Iancu, ce a mentionat: “Am avut bucuria de a primi o bluza a portului popular din Tabasco, drept cadou din partea colegilor de la Centru la aniversarea zilei mele de nastere, si m-a emotionat mult privirea celor care îmi faceau fotografii în costumul traditional al zonei. Din Mexic m-am întors mult mai bogata din punct de vedere sufletesc si mult mai motivata în sustinerea feminismului a carei definitie («egalitatea în drepturi a femeii cu barbatul în toate sferele de activitate») este din pacate gresit interpretata ca lupta împotriva barbatului mai ales de barbati dar si de multe femei.

Faptul ca în trecut au existat femei care au gândit ca pot schimba lumea în sens feminist si au reusit, ne-a dat noua, celor de azi, sansa ca parintii sa nu ne iubeasca mai putin pentru ca ne-am nascut femei, accesul la educatie sa nu ne mai fie limitat, sa avem drept atât la vot cât si la a candida la conducerea tarii. Acum e rândul nostru sa mai facem un pas în aceasta schimbare, este o datorie pe care o avem fata de predecesoarele noastre si o responsabilitate cu privire la generatiile ce vin”.

http://www.desteptarea.ro/departe-de-tara-in-lupta-pentru-egalitatea-de-gen-din-mexic-m-am-intors-mult-mai-bogata/