Din perspectiva de gen

Româncele, campioane la naşteri prin cezariană

Agerpres, 12 martie 2015

Cele mai multe nașteri prin cezariană, în regim de urgență, se fac în România. O arată ultimele studii care ne plasează pe primul loc in Europa, cu 33% din total naşterilor, în timp ce în Marea Britanie, doar 15% din femeile care nasc aleg această metodă, iar în Suedia, sub 9%.

Eliza se află în a 12-a săptămână de sarcină și este hotărâtă să nască prin cezariană.

"În principiu, știu: o să nasc prin cezariană, având în vedere că am o miopie de -4, ceea ce este puțin la limită. Mi-a recomandat să mai așteptăm până la sfârșitul trimestrului doi de sarcină. Atunci să mai fac ceva controale şi în funcție de asta, o să decidem, dar în principiu este de acord cu operația de cezariană", a spus viitoarea mămică.

Potrivit legii, operaţiile de cazariană se fac în România doar în cazuri de urgenţă, dar statisticile arată că numărul acestora creşte de la an la an. La Cluj, spre exemplu, în 2013, au fost efectuate 1538 de cezariene, iar anul trecut, 1675.

"Suntem la un procent între 32 și 35% variază. Deci anul trecut am avut în jur de 35% procentul de cezariene din totalul nașterilor pe 2014", a afirmat Dan Mihu, şeful Clinicii Ginecologie II "Dominic Stanca".

"În principiu, foarte multe din afecțiunile obstetricale sunt urgențe și atunci sigur că le încadrează ca și urgențe", a precizat Romeo Micu, medic primar Obstetrică-Ginecologie.

Psihologii spun că motivul pentru care femeile aleg să nască prin cezariană este teama.

"Anxietatea aceasta, temerea foarte mare de naștere complică uneori atât alegerea modalității de a naște, cât şi nașterea propiu-zisă. Consilierea psihologică prenatală ar fi extrem de utilă, pentru că foarte multe femei privesc cu groază acest moment", este părerea psihologului Adela Moldovan.

"Încearcă să evite durerile nașteri și speră că așa se recuperează mai ușor", a afirmat o clujeancă.

"Cred că ei consideră că e mai sigur așa. E o procedură pe care o fac de atâte ori, după aia pompează niște medicamente, mama se recuperează, totul e OK", a spus o altă clujeancă.

"Aici, în primul rând ,eu știu și cum se dau bani la doctor și medicii caută să facă cezariane pentru asta", a afirmat alta.

Studiul care plasează România pe primul loc în Europa la numărul de cezariene a fost făcut de cercetătorii de la o universitate din Londra.

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Romancele+campioane+la+nasteri+prin+cezariana

Proiect pilot pentru depistarea cancerului la sân

Agerpres, 09 martie 2015

Două din trei femei cu cancer la sân ajung la medic abia când boala este într-un stadiu avansat. Din această cauză, mortalitatea în România este mai mare decât în alte ţări europene. De altfel, aici nu există niciun program naţional de prevenție pentru această boală. Medicii clujeni vor derula în premieră un program pilot de screening, pentru a depista cazurile noi de cancer la sân. Peste 5.000 de femei vor fi consultate și vor putea să-și facă mamografii gratuite.

Maria Lungu este dintr-un sat din județul Bacău. În urmă cu doi ani, i-au apărut primii noduli la sân, în urma unei lovituri. De frică și din cauza lipsei banilor, a preferat să stea acasă și a ajuns la medic abia când boala a afectat și celălalt sân.

"Am ascuns boala, am zis că nu mă operez că au murit atâtea femei. E foarte important să se facă la timp, să se palpeze, să se controleze fiecare femeie, că apare deodată așa", a afirmat femeia.

Cazul ei nu este singular. Ileana Rafel a ajuns şi ea la medic doar când nu a mai suportat durerea.

"Eu cred că fiecare femeie trebuie să-și facă un control fără să fie bolnavă, ca să-și de a seama dacă are ceva la piept sau nu are", a spus aceasta.

Programul lansat de medicii clujeni îşi propune să le informeze pe femei şi să le dea posibilitatea să îşi facă mamografii gratuite pentru despitarea bolii în stadiu incipient.

"Este un program de depistare precoce, adică vizăm să găsim leziuni în stadii în care femeile sunt mai ușor de tratat şi boala este mai ușor de controlat. Putem vorbi de vindecări în stadiile inițiale ale bolii. (...) În special femeile din mediu rural, pentru că ne deplasăm la ele cu unități mobile, achiziționate în cadrul acestui program", a precizat Florian Nicula, director de proiect.

Ultimele date publicate de Organizația Mondială a Sănătății arată că, în anul 2012, în România au fost diagnosticate 9.000 de cazuri noi de cancer la sân și aproximativ 3.200 de femei au murit din cauza acestei boli.

"Supravițuirea în cancerul de sân estimat pe România, pornind de la datele nostre, este în jur de 75%, față de a țărilor unde se face screening de ani de zile, în țările nordice, unde rata este de peste 85%", a precizat Daniela Coza, coordonatorul Registrului regional de cancer NV.

Proiectul lansat de medicii clujeni este finanţat cu 1.800.000 de euro din fonduri norvegiene.

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Proiect+pilot+pentru+depistarea+cancerului+la+san

MASS-MEDIA

ActiveWatch a sesizat Comisia etică a TVR în cazul fostei prezentatoare a emisiunii dedicate romilor

Mediafax, 09 martie 2015

De Madalina Cerban,
ActiveWatch a sesizat Comisia de Etică a TVR în legătură cu acuzaţiile aduse instituţiei de Mihaela Drăgan, fostă prezentatoare a emisiunii dedicate minorităţii rome "Fără etichetă", care a spus că nu a avut un contract de muncă şi nu a fost plătită pentru munca sa.

În această sesizare, care este semnată de Mircea Toma, preşedinte ActiveWatch, asociaţia supune atenţiei Comisiei de Etică şi Arbitraj a Televiziunii Române situaţia prezentatoarei emisiunii "Fără etichetă" Mihaela Drăgan.

"Conform declaraţiilor sale, Mihaela Drăgan a activat în SRTv fără niciun contract de muncă sau de colaborare, timp de două luni. În această perioadă, a prezentat şase ediţii ale emisiunii, dintre care cinci au fost şi difuzate", se spune în sesizarea ActiveWatch.

Potrivit sesizării, Mihaela Drăgan reclamă şi existenţa unor intervenţii editoriale din partea producătorului Mimi Necula, "intervenţii care contravin conştiinţei prezentatoarei, prin faptul că i s-ar fi solicitat să adreseze întrebări sau să facă afirmaţii pe care ea le apreciază ca fiind purtătoare de prejudecăţi şi stereotipuri la adresa minorităţii romă".

În plus, ActiveWatch spune că Mihaela Drăgan face referire la "remarci jignitoare şi comportament abuziv (inclusiv ameninţări) la adresa sa" din partea producătorului, în contextul unor discuţii despre neînţelegerile de natură editorială între cele două. "Mai grav, doamna Drăgan reclamă existenţa unor atitudini de tip rasist în interiorul departamentului minorităţi", mai spune ActiveWatch.

Astfel, ActiveWatch roagă Comisia de Etică a TVR să ancheteze şi să analizeze faptele reclamate de Mihaela Drăgan şi, dacă ele se confirmă, să verifice dacă au fost sau nu încălcate prevederile Statutului jurnalistului din Societatea Română de Televiziune (SRTv).

"Considerăm că astfel de situaţii ar putea fi prevenite dacă Statutul jurnalistului din SRTV, documentul care consemnează drepturile şi obligaţiile profesionale ale personalului editorial din SRTv, ar fi promovate în interiorul instituţiei şi prezentate de la bun început salariaţilor şi colaboratorilor instituţiei", mai spune ActiveWatch.

Potrivit asociaţiei, articolul 25 din Statutul ziaristului din SRTv prevede că "ziaristul din televiziunea publică are datoria de a respecta strategia editorială a Societăţii şi a departamentului din care face parte, armonizându-şi în mod coerent activitatea publicistică cu aceste politici. Ziaristul din televiziunea publică va respecta disciplina redacţională şi controlul ierarhic redacţional, ca şi principiile de solidaritate ale muncii în echipă. El îşi va trata cu egal respect atât superiorii cat şi subordonaţii".

De asemenea, ActiveWatch face referire la articolul 7 din acest document, potrivit căruia "Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a milita în mod consecvent pentru justiţie, democraţie şi armonie socială, pentru respectarea dreptului la informare al cetăţeanului, refuzând să-şi subordoneze discursul publicistic oricăror intenţii propagandistice ori tendinţelor de discriminare pe criterii de rasă, religie, apartenenţă etnică sau sex, statut economic sau profesional".

În plus, articolul 33 din acelaşi Statut prevede că "Ziaristul din televiziunea publică are dreptul de a refuza orice tip de activitate publicistică care intră în contradicţie cu propriile sale convingeri sau credinţe şi/sau cu respectul faţă de adevăr. El va considera clauza de conştiinţă drept unul dintre drepturile fundamentale derivând din acest Statut".

Mihaela Drăgan, care, din ianuarie, a moderat la TVR emisiunea săptămânală dedicată minorităţii rome "Fără etichetă", a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, că vrea să dea în judecată Televiziunea română pentru că, în perioada în care a lucrat pentru aceasta, nu a avut un contract de muncă şi nu a fost plătită.

Mihaela Drăgan este actriţă şi activistă de etnie romă, iar, din luna ianuarie, a moderat la Televiziunea română emisiunea săptămânală de tip magazin dedicată minorităţii romilor "Fără etichetă", fără să aibă însă contract de muncă încheiat şi să fie remunerată pentru activitatea sa.

Potrivit Mihaelei Drăgan, în luna decembrie a fost chemată pentru a face parte din noul proiect pentru emisiunea dedicată minorităţii rome, pe 7 ianuarie a dat o probă de moderare şi, pe 14 ianuarie, a avut loc prima înregistrare.

"La întâlnirea la care mi s-a propus să fiu moderatoare - după ce dădeam această probă - nu mi s-a comunicat absolut nicio sumă de bani, mi s-a spus că nu va fi o sumă foarte mare, că TVR-ul nu are bani, că ei vor încerca să acopere plata mea din nişte servicii promoţionale pe care le-ar fi făcut unor firme, care ar fi plătit pentru aceste servicii, şi onorariul meu ar fi fost asigurat de acolo, dar nu mi-au spus nimic clar. Eu am fost foarte entuzismată, mi-am dorit foarte mult să existe o emisiune în care să se vorbească just despre romi şi să fie reprezentaţi şi astfel încât nu am insistat să mi se spună cu ce sumă voi fi plătită. Mi s-a spus de la început că prima lună oricum nu voi fi plătită deloc şi se va numi perioadă de probă", a declarat pentru MEDIAFAX Mihaela Drăgan, precizând că s-a gândit că motivul pentru care nu semnează niciun contract este pentru că se află în perioada de probă.

"Numai că mi se părea totuşi ciudat ca eu să fiu în perioadă de probă şi imaginea mea să apară totuşi la televizor. Şi, dacă aş fi fost în perioadă de probă şi n-aş fi trecut, ce s-ar fi întâmplat? După două-trei ediţii ar fi spus gata, stop emisiunii?", a completat Mihaela Drăgan.

Aceasta a mai spus că nu i s-a comunicat de la început cât durează perioada de probă, aflând recent că este vorba despre trei luni.

"Întâlnirile mele cu şeful emisiunilor pentru minorităţi (Cătălin Sava, n.r.) au fost foarte puţine şi n-am putut să mă întâlnesc cu el. El se ocupă de partea asta cu contractul. Eu mă întâlneam foarte des cu producătoarea (Mimi Necula, n.r.). Şi, când s-a întâmplat să mă întâlnesc cu el, l-am întrebat - asta a fost după o lună şi jumătate. Dânsul mi-a spus: «Nu ţi-am spus că eşti în perioadă de probă? O să-l semnăm săptămâna viitoare şi o să primeşti şi tu nişte bănuţi»", a mai spus fosta moderatoare TVR.

De asemenea, Mihaela Drăgan a precizat că au existat diferenţe de opinie în realizarea emisiunii între ea şi producătoarea Mimi Necula.

Comisia de Etică şi Arbitraj din TVR este în prezent în curs de constituire, după ce mandatul foştilor membri ai Comisiei s-a încheiat.

Astfel, TVR a organizat săptămâna trecută alegeri pentru desemnarea membrilor Comisiei de Etică şi Arbitraj. Surse din TVR au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că, după numărarea voturilor exprimate, a rezultat următorul clasament: Horia Gruşcă (cu 151 de voturi valabil exprimate), Marian Voicu (cu 142 de voturi valabil exprimate), Ioana Mureşan (112), Gabriela Avram (98), Răzvan Butaru (91), Bogdan Tomulică (88), Sorin Rada (73), Valentin Popa (63), Luminiţa Velciu (56), Dumitru Bădiţa (45), Maria Ţilică (33) şi Adrian Ionescu (14).

Candidaţii clasaţi pe primele zece locuri, în ordinea numărului de voturi obţinute, vor fi propuşi spre validare Consiliului de Administraţie al SRTv, după cum urmează: primii cinci clasaţi, în ordinea numărului de voturi obţinute în cadrul scrutinului - pentru calitatea de membru titular în Comisia de Etică şi Arbitraj a SRTv; următorii cinci clasaţi, tot în ordinea numărului de voturi obţinute - pentru calitatea de membru supleant.

Conform capitolului II, articolul 1 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Comisiei de Etică şi Arbitraj din SRTv, comisia este formată din şapte membri, dintre care un reprezentant al Consiliului de Administraţie, un reprezentant al preşedintelui-director general şi cinci reprezentanţi propuşi de plenul ziariştilor din televiziunea publică şi validaţi de Consiliul de Administraţie.

Legea 41 din 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Televiziune (SRTv) prevede existenţa unei "instanţe interne de arbitraj", care are ca scop "soluţionarea divergenţelor privitoare la aplicarea statutului". Totodată, Statutul Ziaristului din SRTv prevede constituirea Comisiei de Etică şi Arbitraj a TVR, care este "garant al respectării şi aplicării acestui Statut".

Până la momentul difuzării acestei ştiri, reprezentanţii Televiziunii române, contactaţi de MEDIAFAX, nu au oferit un punct de vedere în legătură cu acuzaţiile aduse de Mihaela Drăgan.

http://www.mediafax.ro/cultura-media/activewatch-a-sesizat-comisia-etica-a-tvr-in-cazul-fostei-prezentatoare-a-emisiunii-dedicate-romilor-13958021