Din republica moldova

122. C.M. Marcați semnele care apar la palparea şi masajul glandei în sialoadenitele purulente acute:

1. 
   +Dureri în glandă;
   
2. 
   +Induraţii cu contururi nelimitate;
   
3. 
   +Din orificiul ductului se elimină puroi;
   
4. 
   - Glanda mărită, dură dar nedureroasă la palpare;
   
5. 
   - Din orificiul ductului se elimină salivă curată.
   

123. C.M. În tratamentul complex al sialadenitelor acute în canalul excretor se introduce:

1. 
   - Apă oxigenată de 3%;
   
2. 
   - Lipoidol 1-2 ml;
   
3. 
   +Antibiotice şi fermenţi;
   
4. 
   +Soluţie caldă de furacilină;
   
5. 
   - Salivă artificială.
   

124. C.S. Pentru stimularea secreţiei glandelor salivare în sialadenite se recomandă sialogoge timp de 10 zile în felul următor:

1. 
   - De 3-4 ori pe zi câte 20-30 ml de soluţie pilocarpină 1%;
   
2. 
   - 5-6 picături de soluţie de pilocarpină 1%;
   
3. 
   -De 8-10 ori pe zi câte 10-15 pic. de soluţie pilocarpină 1%;
   
4. 
   - Înainte de mese de administrat 0,5 ml de soluţie de pilocarpină 1%;
   
5. 
   +De 2-3 ori pe zi câte 6-8 picături de soluţie pilocarpină 1%.
   

125. C.M. Sialodochitele reprezintă procese inflamatorii localizate la nivelul:

1. 
   +canalului Wharton;
   
2. 
   +canalului Stenon;
   
3. 
   – glandelor parotide;
   
4. 
   - glandelor salivare mici;
   
5. 
   – glandelor submandibulare.
   

126.C.S. Sialolitiaza se întîlneşte mai frecvent în:

1. 
   - glandele salivare mici;
   
2. 
   - canalul Stenon;
   
3. 
   - glanda parotidiană;
   
4. 
   - glanda sublinguală;
   
5. 
   +canalul Wharton şi glanda submandibulară.
   

127.C.M. Indicați simptomele specifice ale sindromului Sjogren:

1. 
   +xerostomie;
   
2. 
   +xeroftalmie;
   
3. 
   +poliartrită reumatoidă;
   
4. 
   +congunctivite;
   
5. 
   +dermatomiozită.
   

128. CS. Indicați metoda de bază în tratamentul chisturilor congenitale cervicale:

A. - Sclerozarea;

B. - Criodistrucţia;

C. - Coagularea cu raze laser;

D. - Pansamentul;

E.+ Înlăturarea chistului.

129. C.M. Hemostaza în caz de hemoragii nazale se efectuează prin:

1. 
   +Tamponament anterior;
   
2. 
   +Tamponament posterior;
   
3. 
   +Întroducerea unor balonaşe gonflabile de gumă;
   
4. 
   - Aplicarea suturilor pe vasele afecate;
   
5. 
   – pansament gipsat.
   

130. C.M. Clasificarea plăgilor părţilor moi ale regiunii OMF se face în funcţie de:

1. 
   +Timpul scurs după accident;
   
2. 
   +Agentul vulnerat;
   
3. 
   +Regiunea topografică interesată;
   
4. 
   +Ţesuturile afectate;
   
5. 
   +Forma anatomo-patologică.
   

131. C.M. Selectați care din ţesuturi pot fi afectate în plăgile părţilor moi ale regiunii OMF:

1. 
   + Superficiale (pielea, muşchii);
   
2. 
   +Profunde (pielea, muşchii, glandele, mucoasa);
   
3. 
   +Nervii cranieni (trigemen, facial, hypoglos etc.);
   
4. 
   +Ramurile carotidei externe;
   
5. 
   - Cu sau fără lipsă de substanţă;
   

132. C.M. Semnele comune ale plăgilor regiunii OMF pot fi:

1. 
   +Durerea;
   
2. 
   +Hemoragia;
   
3. 
   +Tulburări respiratorii;
   
4. 
   +Tulburări de deglutiţie, masticaţie;
   
5. 
   +Tulburări de fonaţie.
   

133. C.M. Indicați formele de traumatisme dento-parodontale:

1. 
   +Contuziile dento-parodontale;
   
2. 
   +Fracturile coronare;
   
3. 
   +Fracturile radiculare;
   
4. 
   +Luxaţiile incomplete;
   
5. 
   +Luxaţiile complete.
   

134. C.M. Indicați etajele principale ale regiunii maxilo-faciale:

1. 
   +Superior;
   
2. 
   +Mediu;
   
3. 
   +Inferior;
   
4. 
   –Lateral;
   
5. 
   –Posterior.
   

135. C.M. Marcați tipurile fracturilor de mandibulă:

1. 
   +Unitare;
   
2. 
   +Duble;
   
3. 
   +Triple;
   
4. 
   +Cominutive;
   
5. 
   +Directe şi indirecte.
   

136.C.M. Precizați factorii ce influenţează deplasarea fragmentelor în fracturile de mandibulă:

1. 
   +Forţa traumatismului;
   
2. 
   +Contracţia muşchilor ce se inseră pe aceasta;
   
3. 
   –Mecanismul de producere a fracturii;
   
4. 
   +Direcţia liniei de fractură;
   
5. 
   –Alte stări patologice concomitente.
   

137. C.S. Indicaţi tratamentul pentru fractura penetrantă a coroanei 1.1:

1. 
   -Depulparea imediată şi obturaţia de canal;
   
2. 
   +Amputaţia pulpară vitală şi reconstruirea coronară provizorie;
   
3. 
   -Coafaj pulpar direct şi reconstruirea coronară provizorie;
   
4. 
   -Rotungirea marginilor ascuţite, tratamentul plăgii dentare şi controlul periodic al vitalităţii;
   
5. 
   -Extracţia în momentul instalării necrozei pulpare.
   

138. C.M. Indicați semnele clinice ale fracturilor tip Le Fort II:

1. 
   +Tumefacţia accentuată a feţei;
   
2. 
   +Tulburări de sensibilitate;
   
3. 
   –Ocluzia fără modificări;
   
4. 
   +Echimoze palpebrale;
   
5. 
   +Faţa turtită antero-posterior.
   

139. C.M. Indicați cele mai grave complicaţii generale precoce ale fracturilor de maxilare:

1. 
   +Hemoragii în masă;
   
2. 
   +Comoţia cerebrală;
   
3. 
   –Tulburări de ocluzie;
   
4. 
   +Şocul traumatic;
   
5. 
   –Flegmoane, osteomielită acută, sinusită.
   

140. C.M. Indicați semnele clinice ale fracturilor Le Fort I:

1. 
   +Mobilitatea procesului alveolar;
   
2. 
   +Echimoze labio-geniene;
   
3. 
   +Dureri la presiune;
   
4. 
   +Tulburări de ocluzie;
   
5. 
   –Hemoragii în masă.
   

141. C.S. Zona cu cea mai scăzută rezistenţă la traumatismele mandibulare:

1. 
   -Unghiul mandibulei;
   
2. 
   -La nivelul caninului;
   
3. 
   -Între rădăcinile premolarilor;
   
4. 
   -Simfiza mentonieră;
   
5. 
   +Colul condilar.
   

142. C.M. Indicați, funcție de care factor se face clasificarea plăgilor țesuturilor moi ale regiunii OMF:

A. +Timpul scurs după accident (recentă, veche, suprainfectată);

B. +Agentul vulnerant (agresiune, accident de circulaţie, muncă etc.)

C. +Regiunea topografică interesată (geniană, menton, labială etc.);

D. +Ţesuturile afectate;

E. +Forma anatomo-patologică.

143.C.S. Primul ajutor în caz de asfixie dislocativă este:

1. 
   –Intubarea;
   
2. 
   +Tracţionarea limbii cu un fir fixat în treimea anterioară a limbii;
   
3. 
   –Imobilizarea mandibulei cu frondă mentonieră;
   
4. 
   –Efectuarea traheostomiei;
   
5. 
   –Respirația artificială.
   

144. C.M. Precizați manoperele stomatologice care pot duce la traumatisme dentoparodontale:

1. 
   +Deraparea elevatoarelor;
   
2. 
   +Luxarea dinţilor vecini prin sprijinirea cu elevatorul în ei;
   
3. 
   +Trauma antogoniştilor cu cleştii la extracţie;
   
4. 
   +Traume cu deschizătoare de gură;
   
5. 
   + Fracturi dentare în timpul înlăturării protezelor.
   

145. C.S. Precizaţi în care din aceste situaţii este de regulă, necesară extracţia dintelui:

1. 
   –Luxaţia dentară parţială;
   
2. 
   –Fractura coronară penetrantă;
   
3. 
   +Fractura coronoradiculară longitudinală penetrantă ;
   
4. 
   -Fractura coronară nepenetrantă;
   
5. 
   -Contuzie parodontală.
   

146. C.S. Indicați osul mobil ce intră în componenţa scheletului facial:

1. 
   - Maxilarul superior;
   
2. 
   +Mandibula;
   
3. 
   -Malarul;
   
4. 
   - Nazale;
   
5. 
   - Palatinale.
   

147. C.M. Indicați, la formarea căror cavităţi participă osul maxilar:

1. 
   +Orbitei;
   
2. 
   +Nazală;
   
3. 
   +Orală;
   
4. 
   -Pterigo-maxilară;
   
5. 
   +Sinusul maxilar.
   

148. C.M. Marcați funcţiile sinusului maxilar:

1. 
   +Rezonatoare;
   
2. 
   +Olfactivă;
   
3. 
   +Respiratorie (umectează, încălzeşte, curăţă aerul);
   
4. 
   +Protecţie;
   
5. 
   +Uşurează scheletul.
   

149. C.S. Sinusul maxilar în mod normal comunică cu:

1. 
   +Cavitatea nazală;
   
2. 
   - Cavitatea orală;
   
3. 
   - Orbita;
   
4. 
   - Faringele;
   
5. 
   - Fosa infratemporală.
   

150. C.M. Luxaţia dentară se produce obligatoriu în caz de:

1. 
   +Strivire sau rupere parţială a ligamentelor dento-alveolare;
   
2. 
   +Rupere în totalitate a ligamentelor dento-alveolare;
   
3. 
   +Fractură a procesului alveolar;
   
4. 
   - Fractură a maxilarului sau a mandibulei;
   
5. 
   – Luxație anterioară a mandibulei.
   

151.C.S. Determinați cauza cea mai frecventă a fracturilor de mandibulă:

1. 
   - Căderi în stradă;
   
2. 
   - Accidente de circulaţie;
   
3. 
   - Accidente sportive;
   
4. 
   - Accidente de muncă;
   
5. 
   +Agresiuni.
   

152. C.M. Precizați în timpul căror intervenţii chirurgicale se poate fractura mandibula:

1. 
   +Extracţia dinţilor incluşi;
   
2. 
   +Extracţii traumatice ale molarilor de minte inferiori;
   
3. 
   +Extirpări de tumori;
   
4. 
   +Operaţii ortognatice;
   
5. 
   – Rezecție apicală în caz de granulom radicular.
   

153. C.S. Indicați în ce caz este caracteristică fractura de mandibulă în “lemn verde”:

1. 
   -Mandibula edentată total;
   
2. 
   -Mandibula edentată parţial;
   
3. 
   -Bătrâni;
   
4. 
   -Adulţi;
   
5. 
   +Copii.
   

154.C.S. Indicați care dintre semnele locale comune este specifică tuturor fracturilor de mandibulă:

1. 
   +Durerea;
   
2. 
   - Tulburările de fonaţie;
   
3. 
   - Mobilitatea patologică;
   
4. 
   - Tulburările de ocluzie;
   
5. 
   - Tulburările de sensibilitate în teritoriul nervului mandibular.
   

155. C.M. Determinați rolul imobilizării de urgenţă:

1. 
   – Reducerea fragmentelor în poziţie anatomică;
   
2. 
   +Reducerea durerii;
   
3. 
   - Previnirea suprainfectării;
   
4. 
   +Scăderea riscului de asfixie;
   
5. 
   +Reducerea hemoragiei.
   

156.C.S. Hipoestezia, în teritoriul nervului alveolar inferior, se întâlneşte în fractura:

1. 
   - Mediană a mandibulei;
   
2. 
   - Paramediană a mandibulei;
   
3. 
   +Mandibulei în regiunea corpului cu deplasare;
   
4. 
   - Apofizei condiliene a mandibulei;
   
5. 
   – Corpului fără deplasare.
   

157. C.M. Factorii care influenţează deplasarea fragmentelor într-o fractură de mandibulă sunt:

1. 
   +Forţa traumatismului;
   
2. 
   +Contracţia muşchilor inseraţi pe mandibulă;
   
3. 
   +Locul şi direcţia liniei de fractură;
   
4. 
   +Prezenţa dinţilor pe fragmentele fracturate sau pe arcada antagonistă;
   
5. 
   -Tipul de imobilizare.
   

158. C.M. Precizați particularitățile fracturei mediane a mandibulei:

1. 
   +Tracţiunile musculare care se exercită fiind în echilibru, deplasarea secundară este absentă;
   
2. 
   +La mobilizarea mandibulei se observă ocluzia armonică;
   
3. 
   +Bolnavul prezintă echimoze în fundul de sac vestibular sau sublingual;
   
4. 
   - Bolnavul prezintă hipoestezie în teritoriul nervului dentar inferior;
   
5. 
   - Este frecvent întâlnită otoragia.
   

159. C.M.Indicați semnele clinice ale unei luxaţiilor temporo-mandibulare posterioare :

1. 
   +Otoragie;
   
2. 
   +Supraocluzie frontală anormală;
   
3. 
   - Menton deviat anterior şi inferior;
   
4. 
   + Gura întredeschisă;
   
5. 
   - Prezenţa unei bombări preauriculare ca efect al ieşirii condilului din articulaţie.
   

160. C.M. Indicați cauzele ce conduc la modificări morfo-funcţionale ale articulaţiei temporo-mandibulare, cu producerea ulterioară de luxaţii recidivante:

1. 
   +Tulburări mioclonice postencefalitice;
   
2. 
   - Reumatism poliarticular;
   
3. 
   +Atrofia mușchilor maseteri după poliomielită;
   
4. 
   - Fracturi condiliene intracapsulare în antecedente;
   
5. 
   +Dezechilibrul ocluzo-articular.
   

161.C.S. Indicaţi definiţia cea mai corectă a traumei asociate:

1. 
   - Leziunile părţilor moi şi ale oaselor regiunii buco-maxilo-faciale;
   
2. 
   - Plăgi ale părţilor moi însoţite de fracturi simple ale maxilarelor;
   
3. 
   - Plăgi ale părţilor moi însoţite de fracturi multiple cu zdrobiri întinse şi pierderi de substanţă;
   
4. 
   +Leziuni ale regiunilor O.M.F. şi ale regiunilor învecinate sau regiunilor îndepărtate ce au fost produse de unul şi acelaşi agent;
   
5. 
   - Trauma produsă de mai mulţi agenţi (mecanici, termici, chimici etc.).
   

162. C.M. Precizaţi care sunt în mod obişnuit deplasările secundare ale fragmentelor într-o fractură de corp a mandibulei:

1. 
   +Fragmentul mare tras în jos şi înapoi;
   
2. 
   -Fragmentul mare tras în sus şi înafară;
   
3. 
   +Fragmentul mic tras în sus şi înainte;
   
4. 
   -Fragmentul mic tras în jos şi înapoi;
   
5. 
   -Fragmentul intermediar rotat.
   

163.C.M. Timpul şi volumul intervenţiilor chirurgicale ale traumelor maxilo-faciale la pacienţii cu traume asociate depinde de :

1. 
   +Starea generală a pacientului;
   
2. 
   +Gravitatea traumei faciale;
   
3. 
   +Gravitatea traumei asociate;
   
4. 
   +Evoluţia stării locale a traumelor asociate;
   
5. 
   +Evoluţia stării generale a traumelor asociate.
   

164. C.S. Precizaţi, în care din următoarele leziuni traumatice ale masivului facial este posibilă o traumă a oaselor bazei craniului:

1. 
   - Fracturile mandibulei;
   
2. 
   - Plăgi zdrobite cu fractura arcadei temporo-zigomatice;
   
3. 
   +Fractura oaselor etajului mijlociu al feței;
   
4. 
   - Trauma piramidei nazale;
   
5. 
   - Fractura bilaterală a apofizei condilare.
   

165. C.S. Marcați mai frecventă complicaţie tardivă a traumatismelor maxilo-faciale:

1. 
   - Hemoragia abundentă;
   
2. 
   - Comoţia cerebrală;
   
3. 
   - Asfixia;
   
4. 
   - Şocul traumatic;
   
5. 
   +Complicaţiile infecţioase.
   

166. C.S. Determinați cât timp se menţine placa de osteosinteză la nivelul unghiului mandibular:

1. 
   - Rămâne permanent, chiar şi după consolidare;
   
2. 
   - Se îndepărtează după formarea calusului osos;
   
3. 
   - Depinde de la caz la caz, în funcţie de toleranţa bolnavului;
   
4. 
   + Se îndepărtează dacă apare o supuraţie în focarul de fractură;
   
5. 
   - Еste obligatorie îndepărtarea plăcii de osteosinteză.
   

167. C.M.Indicați regulile de bază la aplicarea ligaturilor pentru fixarea atelelor pe arcada dentară:

1. 
   +Atela se fixează cu fir metalic pe fiecare dinte sau peste un dinte;
   
2. 
   +Ligatura este situată la coletul dentar;
   
3. 
   +Ligatura nu trebuie să traumeze papilele gingivale;
   
4. 
   +Capetele ligaturii au lungimea 5-7 mm şi se îndoaie spre centru şi linia ocluzală;
   
5. 
   - Ligatura se îndoaie îndărăt şi spre marginea gingivală.
   

168. C.M. Diagnosticul fracturilor de etaj mijlociu (a maxilei) se bazează pe:

1. 
   +Examenul radiologic;
   
2. 
   +Semnele clinice comune tuturor fracturilor (dureri, echimoze, crepetaţii, hematome, deplasări de fragmente etc.);
   
3. 
   +Semne clinice specifice;
   
4. 
   +Rinoscopie şi diafanoscopie;
   
5. 
   +Tomografie computerizată.
   

169. C.M. Marcați complicaţiile tardive ale fracturilor etajului mijlociu (a maxilei):

1. 
   +Asimetrii faciale;
   
2. 
   +Tulburări de masticaţie şi fonaţie;
   
3. 
   +Consolidare vicioasă;
   
4. 
   +Supuraţii sinuzale sau ale obrazului;
   
5. 
   +Comunicări buco-sinusale.
   

170. C.M. Tabloul clinic ale fracturilor Le Fort I prezintă obligator:

1. 
   +Mobilitatea fragmentului în sens transversal;
   
2. 
   +Echimoze labio-geniene şi pe mucoasa pasiv-mobilă;
   
3. 
   +Dureri la presiune;
   
4. 
   +Tulburări de ocluzie;
   
5. 
   - Hemoragii abundente.
   

171. C.M. Marcați criteriile aprecierii corectitudinii reducerii fragmentelor maxilei:

1. 
   +Dispariţia diplopiei şi dereglărilor de sensibilitate;
   
2. 
   +Lipsa scăriţelor pe liniile fracturilor;
   
3. 
   +Formarea normală a configuraţiei feţei;
   
4. 
   +Obţinerea unei ocluzii interdentare normale;
   
5. 
   +Reducerea corectă şi contenţia fragmentelor până la consolidare.
   

172. C.S.Stabiliți fracturile cele mai frecvente ale etajului mijlociu alе feței:

1. 
   - De creastă alveolară;
   
2. 
   +Orizontale inferioare (Le Fort I);
   
3. 
   - Orizontale mijlocii (Le Fort II);
   
4. 
   - Orizontale înalte (Le Fort III);
   
5. 
   - Verticale, disjuncţii intermaxilare.
   

173. C.S. Tratamentul definitiv al fracturilor maxilei se realizează mai frecvent prin intermediul:

1. 
   - Metodelor chirurgicale;
   
2. 
   +Metodelor ortopedice;
   
3. 
   -Metodelor combinate;
   
4. 
   -Bandajelor mento-cefalice;
   
5. 
   -Frondelor mentoniere.
   

174. C.S. Care simptom nu se întâlneşte la fracturile maxilarului superior:

1. 
   -Deformaţia feţei;
   
2. 
   -Deplasări osoase cu tulburări de ocluzie;
   
3. 
   -Mobilitatea fragmentelor;
   
4. 
   +Blocaj mandibular;
   
5. 
   -Epistaxis, tulburări oculare, tulburări de sensibilitate.
   

175. C.M. În disjuncţia maxilo-malară linia de fractură trece prin:

1. 
   +Sutura zigomatico-maxilară;
   
2. 
   - Peretele intern al orbitei;
   
3. 
   +Sutura zigomatico-temporală;
   
4. 
   +Sutura fronto-zigomatică;
   
5. 
   -Peretele posterior al sinusului maxilar.
   

176. C.M. Selectați care dintre următoarele simptome se pot întâlni în fracturile anterioare ale complexului zigomato-maxilar cu deplasare:

1. 
   +Diplopia;
   
2. 
   +Hipoestezia infraorbitală;
   
3. 
   - Inocluzia frontală;
   
4. 
   +Epistaxis;
   
5. 
   - Devierea uşoară a liniei mediane.
   

177.C.M.Marcați cum se aplică ligatura pe limbă în caz de asfixie prin dislocare:

1. 
   - Longitudinal;
   
2. 
   + Transversal;
   
3. 
   +În treimea anterioară;
   
4. 
   - Pe vărful limbii;
   
5. 
   - La mijlocul limbii.
   

178.C.S. Osteomielita traumatică cel mai frecvent apare la fracturile:

1. 
   +De mandibulă în limita arcadei dentare;
   
2. 
   - De maxilă;
   
3. 
   - Piramidei nazale;
   
4. 
   - Osului malar şi arcadei zigomatice;
   
5. 
   - De mandibulă în limita ramului ascendent.
   

179. C.M. Tratamentul de urgenţă al fracturilor maxilarului urmăreşte o fixare provizorie a masivului facial, pentru:

1. 
   +Permite unei respiraţii adecvate;
   
2. 
   +Transportarea bolnavului;
   
3. 
   -Normalizarea ocluziei;
   
4. 
   -Hemostaza definitivă;
   
5. 
   +Combaterea durerii.
   

180. C.M. Indicați semnele clinice fracturilor Le Fort I:

1. 
   +Mobilitatea fragmentului în sens transversal;
   
2. 
   +Echimoze labio-geniene;
   
3. 
   +Dureri la presiune;
   
4. 
   +Tulburări de ocluzie;
   
5. 
   - Hemoragii masive.
   

181. C.M. Precizați motive apariției tulburărilor nervoase a n.infraorbital:

1. 
   +Fracturii planșeului orbitar;
   
2. 
   +Deplasării osului malar;
   
3. 
   +Înfundării plăcii malare;
   
4. 
   +Lezării nervului în timpul loviturii;
   
5. 
   –Fractura piramidei nazale.
   

182. C.M.Precizați pentru ce este necesar examenul radiologic în fracturile osului malar şi arcadei zigomatice:

1. 
   +Determinarea prezenţei fracturii;
   
2. 
   +Precizarea diagnosticului;
   
3. 
   +Aprecierea localizarii fracturii;
   
4. 
   +Aprecierea gradului de deplasare a fragmentului;
   
5. 
   +Determinarea tacticii de tratament.
   

183. C.S.Marcați care element anatomic este implicat în porţiunea laterală a complexului zigomatic:

1. 
   - Osul maxilar;
   
2. 
   - Peretele infero-extern al orbitei;
   
3. 
   - Peretele sinusului maxilar;
   
4. 
   +Osul malar;
   
5. 
   - Osul frontal.
   

184. C.S.Precizați care dintre simptome se manifestă la fracturile temporo-zigomatice:

1. 
   - Epistaxis pe o singură narină;
   
2. 
   - Hipoestezie în teritoriul nervului intraorbitar;
   
3. 
   - Emfizem subcutanat;
   
4. 
   - Diplopie;
   
5. 
   +Blocarea mişcărilor mandibulei.
   

185. C.M. Diagnosticul unei fracturi orbito-zigomatice se stabileşte în baza:

1. 
   +Semnelor clinice;
   
2. 
   +Examenului radiologic;
   
3. 
   +Prezenţei tulburărilor funcţionale;
   
4. 
   - Prezenţei şi a altor leziuni osoase;
   
5. 
   – Prezenței unor leziuni la distanță.
   

186. C.M. Marcați simptomele fracturilor complexului orbito-zigomatic:

1. 
   +Consolidări vicioase;
   
2. 
   +Diplopii;
   
3. 
   +Asimetrii faciale;
   
4. 
   +Blocajele mandibulei;
   
5. 
   +Tulburări de sensibilitate.
   

187. C.M.Indicați formele cele mai frecvente de traumatisme ale piramidei nazale:

1. 
   +Traumatismele scheletului cartilaginos;
   
2. 
   - Fractura Le Fort II;
   
3. 
   - Disjuncţia cranio-facială înaltă (Le Fort III);
   
4. 
   +Fracturile scheletului osos a piramidei nazale (deschise);
   
5. 
   +Fracturile scheletului osos a piramidei nazale (închise).
   

188. C.M. La fracturile piramidei nazale obiectiv se poate constata:

1. 
   +Mobilitatea patologică, crepitaţii osoase a oaselor nazale;
   
2. 
   +La rinoscopie în fosele nazale se constată cheaguri de sânge;
   
3. 
   +Echimoze;
   
4. 
   +Deplasarea sau înfundarea septului;
   
5. 
   -Modificări de deglutiţie.
   

189. C.M. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru o fractură de maxilar superior:

1. 
   +Este dată de lovituri directe, frontale sau laterale;
   
2. 
   +Apar tulburări de ocluzie;
   
3. 
   -Determină dureri la deschiderea gurii;
   
4. 
   +Apar echimoze în fundul de sac vestibular superior;
   
5. 
   -Se complică frecvent cu pseudoartroze.
   

190. C.M. Precizați fracturile nazale care se pot vindeca spontan:

1. 
   +Fracturi fără deplasări;
   
2. 
   - Fracturi ale oaselor cu deplasări;
   
3. 
   +Fracturi ale cartilagelor;
   
4. 
   - Fracturi cu înfundarea piramidei nazale;
   
5. 
   – Fracturi cu devierea .
   

191. C.M. Indicați principalele elemente anatomice ale articulaţiei temporo-mandibulare:

1. 
   +Condilul;
   
2. 
   +Fosa glenoidă;
   
3. 
   +Tuberculul articular;
   
4. 
   - Oasele temporal şi mandibular;
   
5. 
   +Discul articular.
   

192.C.M. Indicați simptomele artritei acute nespecifice:

1. 
   - Devierea mentonului;
   
2. 
   +Dureri spontane, pulsatile, iradiante, din zona afectată;
   
3. 
   +Tumefacţia şi congestia preauriculară;
   
4. 
   +Mişcări mandibulare reduse, uneori imposibile;
   
5. 
   – Deschiderea gurii nu este afectată.
   

193.C.M. Diagnosticul diferenţial al artritelor acute nespecifice se efectuează în cazurile:

1. 
   +Furunculelor pretragiene;
   
2. 
   +Otomastoiditei;
   
3. 
   +Limfadenitei pretragiene;
   
4. 
   - Constricţiei de mandibulă;
   
5. 
   – Adenitei subangulomandibulare.
   

194. Precizați elementele anatomice interesate în faza subacută de artrită temporo-mandibulară:

1. 
   +Capsula artriculară;
   
2. 
   +Ligamentele articulare;
   
3. 
   +Meniscul articular;
   
4. 
   - Condilul mandibular;
   
5. 
   - Cavitatea glenoidă.
   

195.C.M. Stabiliți simptomele artritelor cronice:

1. 
   +Durerea;
   
2. 
   +Cracmentele;
   
3. 
   +Tulburările mecanice articulare;
   
4. 
   - Limitarea mişcărilor mandibulare;
   
5. 
   - Semnele de inflamaţie acută.
   

196.C.M. Diagnosticul diferenţial în luxaţiile anterioare unilaterale se efectuează în cazurile:

1. 
   +Fracturilor apofizei condiliene;
   
2. 
   +Paraliziilor faciale;
   
3. 
   - Fracturilor mediosimfizare;
   
4. 
   – Parotiditei acute supurate;
   
5. 
   +Contracturei spastice a muşchilor masticatori.
   

197. C.M. Marcați substanțele antiseptice pentru irigarea cavităţii bucale a bolnavilor cu traumatisme OMF:

1. 
   +Apă oxigenată;
   
2. 
   +Soluţie slaba de permanganat de potasiu;
   
3. 
   +Cloramină;
   
4. 
   +Clorhexidină;
   
5. 
   +Soluţie de carbonat de sodiu;
   

198. C.M. Biopsia se efectuează cu scopul pentru depista:

1. 
   +Formaţiunile tumorale benigne;
   
2. 
   +Formaţiunile tumorale maligne;
   
3. 
   +Procesele patologice suspecte;
   
4. 
   - Procesele inflamatorii;
   
5. 
   - Orice patologie a regiunii OMF.
   

199. C.M. Precizați particularitățile odontomului:

A. - Este o tumoră cu structură osoasă

B. +Este o tumoră cu structură dentară

C. +Este o tumoră benignă

D. - Este o tumoră cu potenţial de malignizare

E. +Ia naştere din ţesuturile dentare.

200. C.M. Precizați particularitățile osteomului:

A +Este o tumoră benignă

B - Este o tumoră malignă

C +Este formată din ţesut osos matur bine diferenţiat

D - Este formată din ţesut osos tânăr slab diferenţiat

E - Are o creştere rapidă

201.C.S.Indicați care dintre particularități este specifică adenomului pleomorf (tumora mixtă):

A. - Este o tumoră rar întâlnită;

B. - Se întâlneşte mai des la glandele salivare mici;

C. - Debutează sub formă de tumefacţie sau deformare difuză;

D. +Debutează sub formă nodulară;

E. - Este frecvent întâlnit la glanda salivară sublinguală.

202. C.M. Stabiliți particularitățle cilindromului:

A. - Este o tumoră benignă a glandelor salivare;

B. +Este o tumoră malignă a glandelor salivare;

C. - Este o tumoră benignă cu mare potenţial de malignitate;

D. +Este aparent incapsulată;

E. - Este aparent neincapsulată.

203. C.M. Indicați semnele şi simptomele precoce de malignizare ale adenomului pleomorf parotidian:

A. +Aderenţa la piele;

B. - Apariţia adenopatiei regionale;

C. - Apariţia trismusului;

D. +Apariţia durerilor spontane în zona tumorală;

E . +Apariţia semnelor de disfuncţie (pareza) a nervului facial

204. CM. Roentgenologic ameloblastomul se caracterizează prin:

A. +Rarefiere osoasă;

B. - Prezenţa opacităţii;

C.+ Contururi clare;

D. +Prioritar a structurilor celulare în formă de “bule de săpun”;

E. - Distrucţie osoasă cu contururi neclare.

205. CM. Din metodele complementare de examinarea bolnavilor cu osteoclastom a maxilarelor cele mai informative sunt:

A.+ Roentgenografia;

B. + Tomografia compiuterizată;

C. - Ultrasunetul;

D. - Examenul citologic;

E.+ Examenul histologic.

206. CM.Precizați indicațiile la tratamentul angiomului ţesuturilor moi a feţei:

A.+ Sclerozarea;

B. +Excizia;

C.+ Electrocoagularea;

D. +Criodistrucţia;

E.+ Radioterapia.

207. CM. Diagnosticul primar a formaţiunilor maligne în regiunea maxilo-facială poate fi stabilit de către:

A.+Stomatologul-terapeut;

B. + Stomatologul-chirurg;

C.+Medicul ORL;

D.+ Dermatolog;

E. + Stomatologul-protetician.

208. CS. Cea mai frecventă tumoră malignă epitelială a pielii feţei este:
A. - Cancerul plat pavimentos cornificat;

B. - Cancerul plat pavimentos necornificat;

C. + Cancerul bazocelular;

D. - Adenocarcinoma.

E. - Bazaliomul.

209.CS. În tratamentul bolnavilor cu metastaze regionale ale cancerului buzelor în cazuri curabile se foloseşte:

A. - Metoda radiantă;

B. - Metoda chirurgicală;

C. - Metoda criochirurgicală;

D. +Metoda combinată.

E. - Metodele complexe.

210.CS. Elementul primar al cancerulului lingual este:

A. - Vezicula;

B. - Hipercheratoza;

C. +Ulcerul;

D. - Fisura.

E. - Ranula.

211.CS. Cancerul maxilei mai frecvent este cauzat de către:

A. - Gingivita cronică;

B. - Xerostomie;

C. +Sinusita cronică;

D. - Chistul radicular supurat;

E. - Rinita cronică.

212.CS. Cea mai frecventă tumoare malignă a mandibulei este:

A. - Osteosarcomul;

B. - Ameloblastomul;

C. +Carcinomul;

D. - Condrosarcomul.

E. – Lipomul.

213.CS. Tipul principal de tratament al cancerului de mandibulă este cel:

A. - Chirurgical;

B. - Radiologic;

C. +Combinat;

D. - Chimioterapeutic;

E. - Electrochirurgical.

214.CS. Sarcomul ţesuturilor moi se poate dezvolta din:

A. - Glanda sebacee;

B. - Glande sudoripare;

C. +Straturile profunde ale dermului;

D. - Glandele salivare mici.

E. - Țesutul lipomatos.

215.CS. Sarcomul scheletului facial se dezvoltă din:

A. - Epiteliul gingiei;

B. - Celule epiteliale Malassez;

C. - Dentină;

D. +Ţesut osos;

E. - Cement.

216.CS. În cazul tumorilor benigne ale glandei submandibulare se efectuează:

A. - Înlăturarea tumorii;

B. - Înlăturarea cu o parte de glandă;

C. - Înlăturarea tumorii şi ligaturarea ductului;

D. +Înlăturarea tumorii cu rezectarea totală a glandei;

E. -Înlăturarea ţesutului conjunctiv cervical.

217. CS. Ameloblastomul se întâlneşte mai frecvent:

A. - La bărbaţi;

B. +La femei 20-40 ani;

C. - La fel la bărbaţi, ca şi la femei.

D. - La copii.

E. - La bătrâni.

218. CS. În tratamentul ameloblastomului indicația de bază este:

A. - Chiuretajul focarului;

B. - Terapia laser;

C. +Rezecţia porţiunii afectate a maxilarului;

D. - Coagularea cu raze laser;

E. - Tratamentul conservativ.

219. CS. Pentru concretizarea traiectului fistulelor cervicale se foloseşte:

A. -Examenul citologic;

B. - Examenul cu izotopi activi;

C. - Examenul ultrasonografic;

D. +Fistulografia de contrast;

E. - Angiografia de contrast.

220. CM. Chistul lateral cervical se diferenţiază cu:

A. +Limfadenită acută;

B. + Limfadenită cronică;

C. + Limfadenită specifică.

D. + Lipomul;

E. + Limfomul.

221. CS. Indicați în care dintre afecțiuni este indicată rezecţia mandibulei:

A. - Fibrom, fibromatoză;

B. - Lipom, lipomatoză;

C. - Leiomiom, rabdomiom;

D. +Ameloblastom;

E. - Epulis fibros.

222. CS. Pentru sclerozarea hemangiomului se foloseşte:

A. - Rezorcina;

B. - Formalina;

C. +Alcoolul;

D. - Tripsina.

E. - Hemotripsina.

223.CS. Sistemul TNM apreciază:

A. - Gradul diferenţierii tumorii;

B. - Gradul tumorii maligne;

C. +Răspândirea tumorii;

D. - Prognosticul maladiei.

E. - Dimensiunile tumorii.

224.CS. Noţiunea de ” precancer” se foloseşte pentru caracteristica schimbărilor pretumorale în:

A. - Ţesutul conjunctiv;

B. - Ţesutul nervos;

C. +Ţesutul epitelial;

D. - Ţesutul muscular;

E. - Țesutul adipos.

225.CM. Planul de tratament a bolnavilor cu tumori maligne în regiunea maxilo-facială e alcătuit de către:

A. + Oncolog;

B. + Radiolog;

C. + Chimioterapeut;

D. – Medicul de familie;

E. – Stomatolog terapeut.

226.CM. Precizați metodele de bază în tratamentul bolnavilor cu tumori maligne:

A. +Chirurgical;

B. +Iradierea;

C. +Medicamentos;

D. - Paliativ;

E. - Simptomatic.

227.CS. Doza sumară de focar la radioterapia tumorilor maligne a feţei şi cavităţii bucale este de:

A.- 20 gr;

B. +40 gr;

C.- 60 gr;

D.- 100 gr;

E.- 200 gr.

228.CM. Stabiliți indicațiile necesare înainte de a începe un tratament radioterapic a bolnavilor cu tumori maligne a feţei şi organelor cavităţii bucale:

A. +Asanarea cavităţii bucale;

B. +Înlăturarea protezelor metalice;

C. +Înlăturarea obturaţiilor metalice;

D.- Hemotransfuzii;

E.- Confecţionarea atelelor de masă plastică pe dinţi.

229.CM. Radioterapiea se întrerupe la bolnavii cu afecţiuni oncologice, când apare:

A. - Leucocitoză;

B. +Leucopenie (3.10³ mii);

C. - Eritrocitoză;

D. +Epidermită umedă;

E. - Epitelită.

230.CS. Precancerul obligatoriu al pielii feţei se referă la:

A. +Xeroderma pigmentată , maladia Bowen;

B. - Lichenul roşu plan;

C. - Lupusul tuberculos;

D. - Lupusul eritematos;

E. - Cheratoacantomul.

231. CS. Precancerul facultativ al pielii feţei se referă la:

A. - Dermatita;

B. +Papilomul;

C. - Psoriazisul;

D. - Radioepidermita;

E. - Maladia Bowen.

232. CM. Cancerul plat pavimentos al pielii feţei se diferenţiază cu:

A. - Papilomul;

B. +Boala Bowen;

C. +Bazaliomul;

D. - Ateromul;

E. - Chistul dermoid.

233.CM. Precizați factorii implicați în dezvoltarea melanomului:

A. - Vârsta;

B. - Sexul;

C. +Trauma;

D. - Alimentația;

E. +Insolaţia.

234.CS. Pe ce cale metastazează melanomul pielii feţei :

A. - Pe cale limfogenă;

B. +Pe cale hematogenă;

C. - Nu este implicată nici una din acestea.

D. - Nu metastazează.

E. – Mixtă.

235. CS. În ce caz se dezvoltă mai frecvent eroziile şi ulcerele mucoasei bucale:

A. - Arsuri termice;

B. - Insuficienţă cardiovasculară;

C. - Traume cronice;

D. +Boli de sânge;

E. - Boli ale sistemului digestiv.

236.CS. Precizați, ce metodă este prioritară în tratamentul afecțiunilor precanceroase ale mucoasei bucale:

A. - Conservativă;

B. - Radioterapia;

C. - Chimioradiologică;

D. +Chirurgicală;

E. - Paliativă.

237.CS. Cu ce maladie se diferenţiază cancerul mucoasei cavităţii bucale:

A. - Leucoplazia plată;

B. +Boala Bowen;

C. - Stomatita;

D. - Ranula.

E. - Şancrul dur.

238.CS. Precizați, ce metodă este prioritară în tratamentul cancerului mucoasei bucale:

A. - Radiologică;

B. - Chirurgicală;

C. +Combinată;

D. - Chimioterapeutică;

E. - Paliativă.

239.CM. Marcați stadiile avansate ale cancerului lingual:

A. - Primul stadiu;

B. – Al doilea stadiu;

C. +Al treilea stadiu;

D. +Al patrulea stadiu;

E. – Al cincilea stadiu.

240.CS. Marcați în care ganglioni limfatici metastazează cancerul limbii:

A. - Preauriculari;

B. - Retroaoriculari;

C. +Cervicali;

D. - Bucali.

E. - Submandibulari.

241.CS. Marcați cel mai frecvent întâlnit tip de tumoră malignă a maxilarului superior:

A. +Cancerul;

B. - Osteosarcomul;

C. - Condrosarcomul;

D. - Fibrosarcomul.

E. - Melanomul.

242. C.S. Marcați cel mai frecvent întâlnit tip de tumoră epitelială a glandelor salivare mari:

A. - Chistul;

B. - Adenomul monomorf;

C. +Adenomul pleomorf;

D. - Adenocarcinomul;

E. - Adenocarcinomul chistic.

243.CM. La înlăturarea tumorii glandei parotide se efectuează accesul chirurgical după autorul:

A. - Bruns;

B. - Muhin;

C. +Redon;

D. - Iovcev;

E. +Covtunovici.

244.CS. Marcați cauza primordială a apariției chisturilor de retenţie ale glandelor salivare mici:

A. - Procesul inflamator;

B. +Trauma ductului salivar;

C. - Reacţia alergică;

D. -Tabagismul;

E. -Insolația.

245. C.S. Pe ce cale metastazează mai frecvent adenocarcinomul chistic al glandei salivare:

A. +Limfogenă;

B. - Hematogenă;

C. - Mixtă.

D. - Complexă.

E. – Prin invaziune.

246. CS. Bolnavii cu precancer obligativ al pielii feţei se află la supravegere de dispanser la:

A. - Dermatolog;

B. - Stomatolog chirurg;

C. +Oncolog;

D. - Chimioterapeut;

E. - Radiolog.

247.CS. Precizați în urma cărei investigații se stabilește diagnosticul definitiv în caz de precancer al buzei:

A. - Citologice;

B. - Hematologice;

C. +Histologice;

D. - Bacteriologice;

E. - Biochimice.

248. CM. Marcați principiile de bază ale chirurgiei plastice:

A. - Evitarea durerii;

B. +Evitarea suturilor în tensiune;

C. +Hemostaza şi coaptarea corectă a marginilor plăgii;

D. - Accelerarea regenerării;

E. - Diminuarea edemului.

249. CM. Precizați etapele în autoplastii cu tubul Filatov-Gillies:

A. +Formarea tubului;

B. +Migrarea tubului;

C. +Antrenarea tubului;

D. +Fixarea în defect;

E. +Suturarea lui.

250. CM. Marcați tipurile de grefe de piele liberă:

A. +Grefe totale;

B. +Grefe parţiale;

C. - Grefe dreptunghiulare;

D. - Grefe ovale;

E. - Grefe rotunde.

Maxillofacial surgery tests (Tests in Maxillofacial Surgery),

V course, State Exam
1. M.A. Specify what vascular changes occur in acute inflammation:

A. + initial vasoconstriction;

B + arteriocapilar vasodilation;

C + redness;

D + Increased capillary permeability;

E. –Exudation.

2. M.A OMF region abscesses and phlegmon can be caused by microorganisms:

A. + anaerobic;

2. 
   + aerobic;
   

C. + facultative anaerobic;

D. – only aerobic and facultative anaerobic;

E. – anaerobic and facultative anaerobic;

3. M.A. Purulent exudate from purulent lymphadenitis includes the following types of cells:

1. 
   + neutrophils, plasma cells;
   
2. 
   + lymphocyte;
   
3. 
   + eosinophil’s;
   
4. 
   + macrophages;
   
5. 
   + monocytes.
   

4. M.A. Periodontitis can be defined as:

1. 
   – inflammatory process which invades only periodontal tissues;
   
2. 
   + inflammatory process which invades periodontal tissues and extends to its surrounding osseous structures;
   
3. 
   – the disease which is characterized by the extension of the inflammatory process from the periodontal tissue to dental periosteum and jaw body;
   
4. 
   + odontogenic disease which occur in acute and chronic form;
   
5. 
   – Suppurated inflammation which affects periodontal tissue and periosteum.
   

5. M.A. Indicate that are most common origins of periodontitis:

A. + medicamental;

B. + infectious;

C. + traumatic;

D. – neurotrophical;

E. – allergic.

6. S.A. Specify pain character in acute serous periodontitis:

A. + tender, mild apparent, do not irradiate, increase during the biting;

B. – tender, pronounced, irradiate along the trigeminal nerve branches, increase during the biting,

C. – acute, pronounced, irradiate along the trigeminal nerve branches, and do not increase during the biting but increases nightly;

D. – acute, throbbing, irradiate along the trigeminal nerve branches and do not increase during the biting but nightly;

E. – tender, do not irradiate along the trigeminal nerve branches, and increase during the biting, sensation of “high tooth”.

7. S.A. Specify pain character in acute purulent periodontitis:

A. - tender, mild apparent, do not irradiate along the trigeminal nerve branches, and increase during the biting;

B. + acute, throbbing, irradiate, increases in the horizontal position and physical exertion as well as during the biting, the sensation as if tooth have grown;

C. – acute, throbbing, do not irradiate, do not increases in the horizontal position and physical exertion as well as during the biting;

D. - acute, throbbing, irradiate, do not increases in the horizontal position and physical exertion as well as during the biting;

E. – tender, do not irradiate along the trigeminal nerve branches, and increase during the biting and in the horizontal position.

8. S.A. Indicate the chronic apical periodontitis forms:

A. - serous;

B. – suppurated;

C. + fibrous;

D. + granulating;

C. + granulomatous.

9. S.A. Mark the dimension of apical granuloma:

A. +0,5 cm;

B. -1,0 cm;

C. -1,5 cm;

D. -2,0 cm;

E. -2,5 cm

10. S.A. Tooth replantation is:

A. – the resection of a root together with the contiguous to it crown tooth portion;

B. – the resection of the entire root with the preservation of crown tooth portion;

C. + the transplantation of extracted tooth in its socket;

D. – the transplantation of tooth in the alveoli of other extracted tooth;

E. – the fixation of the dislocated tooth to adjacent teeth.

11. S.A Dental hemisection is:

A. + the extraction of the root together with the contiguous to it crown tooth portion;

B. – the extraction of entire root with the preservation of a crown tooth portion;

C. – the transplantation of extracted tooth in its alveole;

D. – the tooth bisection (is used in the molar treatment) in the region of bifurcation with subsequent deletion of overhanging edges and cover by crown;

E. – the tooth bisection (is used in the molar treatment) in the region of bifurcation with subsequent deletion of overhanging edges, curettage and cover by crown.

12. S.A. Tooth amputation is:

A. – the extraction of the root together with the contiguous to it crown tooth portion;

B. + the extraction of the entire root with the preservation of a crown tooth portion;

C. – the transplantation of extracted tooth in its alveole;

D. – the tooth bisection (is used in the molar treatment) in the region of bifurcation with subsequent deletion of overhanging edges, curettage and cover by crown;

E. – partial all root extraction with the preservation of the crown tooth portion

13. S.A. Dental inclusion is:

A. + retention in terms of the normal formed permanent tooth eruption;

B. – incomplete eruption of the tooth through jaw bony tissue or mucosa membrane;

C. – malposition in the tooth alignment of the erupted tooth;

D. – its malalignment in jaw;

E. - its malalignment outside jaw.

14. S.A. Periostitis is:

A. – an infectious – allergic and purulo-necrotic process which develops in the bone;

B. + a disease which is characterized by the development of the inflammatory process from the periodontal tissue to alveolar bone periosteum and jaw body;

C. – an inflammatory process which invades periodontal tissues and extends to its adjoining osseous structures;

D. – an infectious – allergic and purulo-necrotic process which invades periodontal tissues;

E. – an infectious – allergic and purulo-necrotic process which invades periodontal tissues and extends to soft tissues.

15. S.A. The most often cause of periositis is:

1. 
   Chronic apical periodontitis;
   
2. 
   Odontogenic osteomyelitis;
   
3. 
   +Aggravated apical periodontitis;
   
4. 
   Diseases of wisdom tooth eruption on the mandibular;
   
5. 
   Gangrenous pulpitis.
   

16. S.A. The most frequent reason of the acute odontogenic periostitis is:

A. – central incisors;

B. – lateral incisors;

C. – canines;

D. +molars;

E. – premolars.

17. M.A. Mark the changes of regional lymph nodes in case of acute periostitis:

A. – unchanged;

B. + painful;

C. + increased;

D. + solid elastic consistence;

E. + flexible.

18. M.A. Notice by which method is opened the abscess on the hard palate:

A. – linear incision parallel to alveolar ridge;

B. + resection of the soft tissue zonule of triangular shape;

C. – linear incision perpendicular to the middle palatine suture;

D. + resection of the soft tissue zonule in the form of „lemon cantle”;

E. - linear incision parallel to middle palatine suture.

19. S.A. Osteomyelitis is:

A. – an inflammatory process which invades periodontal tissues and extends to its adjoining osseous structures;

B. – a disease which is characterized by the development of the inflammatory process from the periodontal tissue to alveolar bone periosteum and jaw body;

C. – an inflammatory process in the jaw bony tissue;

D. + an infectious – allergic and purulo-necrotic process which develops in the bone under the influence of the external and internal factors;

E. – oftener the affection of the maxilla.

20. M.A. Mark morphological changes characteristic of odontogenic osteomyelitis:

A. + purulent infiltration of the marrow bone;

B. + vessels thrombosis;

C. + purulent thrombus fusion;

D. + hemorrhage portion;

E. + osteonecrosis portion.

21. S.A. According to the type of development (evolution), we distinguish the following types of osteomyelitis:

A. + acute, subacute, chronic and aggravated;

B. – limited, focal and diffuse;

C. – minor, moderate and severe form;

D. – lytic and sequestrating form;

E. – odontogenic and traumatic etiology.

22. S.A. Osteomyelitis of the mandible, as opposed to osteomyelitis of the maxilla is characterized by:

A. – milder course of disease, less than frequent and various aggravations, small sequestrum;

B. + more sever course of disease, more frequent and various aggravations, vast sequestrum

C. – analogous course of disease in both jaws;

D. – without any peculiarities in both jaws;

E. – mandibular nerve paresthesia on the healthy part of the jaw.

23. S.A Specify that the wall of the maxillary sinus is affected mainly in case of odontogenic osteomyelitis:

A. – lower and medial;

B. + lateral and inferior;

C. – inferior and upper;

D. – inferior and medial;

E. – lower and upper.

24. М.A. The patient with diffuse osteomyelitis of the mandible may present:

1. 
   - Hypersalivation;
   
2. 
   +Trismus;
   
3. 
   +Fistula on the skin and mucosa membrane of alveolar bone;
   
4. 
   +Thickening of the periostenium in the region of causative tooth;
   
5. 
   +Vincent symptom is positive.
   

25. М.A. Inflammatory processes during the odontogenic osteomyelitis may develop in the following phases:

1. 
   +Acute;
   
2. 
   +Subacute;
   
3. 
   +Chronic;
   
4. 
   +Recidivating;
   
5. 
   +Chronic exacerbated.
   

26. М.A. Select local symptoms of acute odontogenic osteomyelitis:

1. 
   +Pronounced edema, tissue hyperemia, exertion of skin teguments;
   
2. 
   +Palpation is defined infiltrate;
   
3. 
   +Membrane mucosa of the mouth cavity is edematous, hyperemic;
   
4. 
   +Palpation of the alveolar bones is painful from the lingual and buccal part, the thickness of the periostenium is defined;
   
5. 
   +Morbidity of the teeth during the percussion, teeth mobility, which are covered by the hypertrophic interdental papilla. Purulent exudates are present from the gingival canal.
   

27. М.A Mark pathologies considered as etiological factors in the jaws osteomyelitis:

1. 
   +Gangrenous pulpitis complicated by acute apical perodontitis;
   
2. 
   +Chronic apical processes in the aggravation stage;
   
3. 
   +Maxilla fractures;
   
4. 
   +Expansion by the hematogenic way from other regions;
   
5. 
   +Inflammatory complications of teeth extraction, impacted teeth.
   

28. S.A. Specify when the first signs of bone changes appear on the X-ray radiography in odontogenic osteomyelitis:

A. – at the 2-5 day after beginning of disease;

B. - at the 6-10 day after beginning of disease;

C. + at the 10-14 day after beginning of disease;

D. – in 3-4 weeks;

E. – no sooner than a month after beginning of disease.

29. S.A. Indicate the duration of chronic phase for odontogenic osteomyelitis of the mandible branch:

A. – 1-2 weeks;

B. – 3-4 weeks;

C. – no more than 4-6 weeks;

D. – 1 month;

E. + 4-6 weeks and sometimes several months and even years.

30. S.A. The first clinical sign eliminate seizures (secquester) in odontogenic osteomyelitis is:

A. - X-ray data;

B. – blood values;

C. + granulation tissue bulge from the fistulous tract;

D. – teeth mobility;

E. – appearance of fistula on the alveolar process.

31. M.A. Mark the recommended treatment in the period of sequesters formation:

A. + measures are focused on inflammatory liquidation;

B. + microcirculation improvement;

C. + lowering of the vascular penetration;

D. + sequestrectomy;

E. + immunity improvement.

32. M.A. Odontogenic chronic osteomyelitis is characterized by:

A. + the fall of leucocytes quantity till the upper limit of normal;

B. + the normalization of stab cells quantity;

C. + the fall of ESR (Erythrocyte Sedimentation Rate);

D. – the appearance of new heterophilic leukocyte;

E. – the appearance of albuminuria.

33. M.A. Indicate the signs for acute odontogenic osteomyelitis of the jaws:

A. + high body temperature, the general state of the patient is severe, the mobility of the causative tooth and adjacent tooth, facial asymmetry;

B. – low-grade fever, the general state is undisturbed;

C. – complaints of jaws megalgia, pains appear attack-like;

D. – complaints of tooth periodic aching pains;

E. + paresthesia of the inferior dental nerve in the case of mandible injury.

34. S.A. The acute osteomyelitis stage (period) lasts:

A. – one week, in the case of vast bony damage – till 2-4 weeks;

B. + 2-3 weeks, in the case of vast bony damage – till 4 weeks;

C. – 3-4 weeks, in the case of vast bony damage – till 6 weeks;

D. – 3-5 days;

E. – till 6 years, sometimes throughout the years.

35. S.A. Specify the treatment strategy of the acute odontogenic osteomyelitis:

A. + to remove a tooth, to ease “tension” of tissues and to drain inflammation area;

B. – to prevent the development of infection and necrosis formation;

C. – to lower the vascular penetration, to preserve a tooth;

D. – to diminish the general body intoxication, sequestrectomy;

E. – to perform the expected treatment.

36. M.A. Suppuration is characterized by a purulent collection , which is a viscous liquid consisting of yellow to greenish formed from:

A. +necrotic tissues;

B. +destroyed neutrophils;

C. +fibrin;

D. +microorganisms, toxins;

E. +enzymes.

37. S.A. Abscess is:

A. - the diffuse process in bony tissue;

B. - an inflammatory diffuse process in soft subcutaneous tissues, intermuscular and parenchymatouse organs;

C. + a purulent localized, limited inflammation;

D. - a tissue inflammatory process;

E. - no one definition disagree.

38. S.A. Phlegmon is:

A. - a purulent localized inflammation;

B. + a purulent diffusive inflammation;

C. - an encapsulated mass;

D. - a process with the serous infiltration;

E. - a process with fibrous infiltration.

39. M.A. Mark the phlegmon characteristics:

A. + diffuse tissue infiltration:

B. + induration, hyperemia, edema, tenderness;

C. +exudates content with neutrophils, bacterial, necrotic remains;

D. +is caused by the aggressive streptococcal infection;

E. + local and general defensive reaction os reduced.

40. М.A. Notice the clinical symptoms of the abscess (phlegmon) of infraorbital region:

1. 
   +Edema of infraorbital region, lower lid;
   
2. 
   +Edema of the upper lip and smoothing of nasolabial fold;
   
3. 
   +Deviation of the wing of nose in the healthy side;
   
4. 
   +Insignificant numbness of upper lip;
   
5. 
   +Edema through the transitory fold in the region of mouth cavity atrium.
   

41. М.A. Notice the clinical signs of the abscess of zygomatic region:

1. 
   + the edema, skin teguments hyperemia in zygomatic region;
   
2. 
   + possibility of edema expansion in the neighboring regions (temporal, infraorbital, parotid);
   
3. 
   +In some cases in the process can be involved masticatory muscle;
   
4. 
   + raising of local temperature;
   
5. 
   - Never can spread to neighboring regions.
   

42. М.A Mark the clinical signs of the abcess from genian (buccal) region:

1. 
   + the pronounced edema with skin teguments hyperemia, exertion of skin teguments;
   
2. 
   + smoothing of nasolabial folds;
   
3. 
   + the pronounced tissue edema of the buccal region;
   
4. 
   + hyperemia of the mucosa membrane in buccal region, presence of teeth indentations covered by tartar;
   
5. 
   + morbidity during the palpation, the fluctuation is defined.
   

43. М.A. Mark the clinical general signs of the abscess (phlegmon) of parotid region:

1. 
   + rising of body temperature, rigor;
   
2. 
   +septicemic condition;
   
3. 
   + temporary loss of capacity to labour;
   
4. 
   + headache, insomnia, loss of the appetite;
   
5. 
   – Purulent eliminations by Stenon duct.
   

44. S.A The incision to drain off the suppuration of the parotid lodge is performed:

1. 
   - Before the concha of auricle;
   
2. 
   +Edging angle of mandibular;
   
3. 
   - Before sternoclavicular – mastoid muscle;
   
4. 
   - Along the frontal edge of mandibular;
   
5. 
   – Instead of the biggest swell of purulent collection.
   

45. S.A. Select incision indicated for drainage of pus collection in submandibular lodge:

1. 
   - Section along the transitory fold;
   
2. 
   - Section behind the knot of maxilla;
   
3. 
   - Submandibular section;
   
4. 
   - Section in the region maxilla-lingual philtrum;
   
5. 
   +Line section (6-8 сm) parallel to lower body edge of the mandibular and at 1,5-2 сm below the edge.
   

46. М.A. Mark etiological factors of submental abscess:

1. 
   +Purulent processes from the lower incisors and canines;
   
2. 
   +Purulent submental lymphadenitis;
   
3. 
   +Furuncle of lower lip or chin;
   
4. 
   +Expansion from the neighboring regions( sublingual, submandibular);
   
5. 
   +Osteomyelitis in the chin region.
   

47. М.A. Indicate local clinical symptoms of the sublingual abscess:

1. 
   +Edema of the frontal part of mouth floor;
   
2. 
   +Hyperemia and mucosa bulging;
   
3. 
   +Sublingual fold is covered by the fibrous mottle, “cockscomb” symptom;
   
4. 
   +Tongue is removed in the healthy side;
   
5. 
   +Morbidity during the palpation, fluctuation.
   

48. М.A. Indicate functional disorders of the sublingual abscess:

1. 
   + dysphagia;
   
2. 
   + violation of speech and mastication;
   
3. 
   + tongue movements are painful;
   
4. 
   - pronounced trismus;
   
5. 
   - diplopy.
   

49. М.A. Indicate disorders that make differential diagnosis of sublingual abscess:

1. 
   +Abscess of submaxilla region;
   
2. 
   +Subgingival abscess;
   
3. 
   +Ranula and dermatoid cyst of mouth floor;
   
4. 
   - Maxilla osteomyelitis;
   
5. 
   – Fracture of the mandibular.
   

50. S.A. Indicate which of functional disorders present in the tongue root abscess endanger the patient's life:

1. 
   - Deglutition disorder;
   
2. 
   - Mastication disorder;
   
3. 
   - Speech disorder;
   
4. 
   +Breath disorder with symptoms of asphixia (shortness of breath);
   
5. 
   - Trismus.
   

51. М.A. Determine complications in the tongue abscess:

1. 
   +Expansion in the neighboring regions;
   
2. 
   +Sepsis;
   
3. 
   +Asphixia;
   
4. 
   - Anchylosis;
   
5. 
   +Tongue paresis.
   

52. М.A. Inflammatory process of the abscess (phlegmon) of the masseter region may develop:

1. 
   +Between the mastication muscle and skin;
   
2. 
   +Between the mastication muscle and maxilla;
   
3. 
   +Between the external and internal part of mastication muscle;
   
4. 
   - In the region of mandibular branch;
   
5. 
   – In the parotid gland.
   

53. S.A. Indicate that is the dominant functional disorder of the abscess of the masseter region:

1. 
   - Hypersalivation;
   
2. 
   - Dyspnea (breathlessness);
   
3. 
   +Trismus;
   
4. 
   - Tachycardia;
   
5. 
   - Dysphagia.
   

54. М.A. Mark the local clinical signs of the abscess of the pterygo-mandibular region:

1. 
   + edema and bulging in the region of mandibular angle;
   
2. 
   + hyperemia of mucosa membrane of the pterygo -mandibular fold, smoothed and sprained;
   
3. 
   +Trismus;
   
4. 
   +Morbidity during the deglutition;
   
5. 
   - Macroglossia.
   

55. М.A. Mark the local signs of the abscess (phlegmon) of the peripharyngeal region:

1. 
   -Edema in the region of pre- şi retrosternocleidomastoidian;
   
2. 
   +Trismus;
   
3. 
   +Bulging to the middle line of throat lateral side;
   
4. 
   +Hyperemia and edema of palatine arches and tongue;
   
5. 
   - During the palpation at an angle of mandibular is defined edema and fluctuation.
   

56. М.A. Indicate the factors involved in the etiology of oral floor phlegmon:

1. 
   +Teeth-periodontal inflammatory processes of lower teeth;
   
2. 
   +Maturate of sialolithiasis disease submandibular gland, with the affection of its passage;
   
3. 
   -Teeth-periodontal inflammatory processes of upper teeth;
   
4. 
   +Trauma of the mucosa membrane of the mouth cavity floor with the acute enthetic bodies;
   
5. 
   +Furuncles in the lower face part.
   

57. М.A. Mark the local signs of oral floor phlegmon:

1. 
   +Puffy all face bulging;
   
2. 
   +Dense diffusive infiltrate in the submandibular and mental region from both parts;
   
3. 
   +Limitation of mouth opening, at the same time the mouth is semi-open;
   
4. 
   +Deglutition is painful, the saliva spring from the semi-open mouth;
   
5. 
   + Crepitation during the palpation of mouth cavity floor during anaerobic infection.
   

58. М.A. Indicate the symptoms of oral floor phlegmon:

1. 
   +Sublingual rollers are infiltrated, bulge, sometimes above teeth crowns;
   
2. 
   +Fold of the mouth floor are edematous and are covered by fibrous scab, are seen marks of teeth crown;
   
3. 
   +Tongue is increased in size;
   
4. 
   +Tongue is covered by bloom;
   
5. 
   +Tongue movement causes sharp pain.
   

59. М.A. Drug treatment of a phlegmon of oral floor comprises administering:

1. 
   +Pluripotential antibiotics;
   
2. 
   +Desintoxication solutions;
   
3. 
   +Antihistaminic medication;
   
4. 
   + Medications, which stimulate immunity processes.
   
5. 
   + Analgesic means;
   

60. М.A. The clinical signs of diffuse anaerobic phlegmon of oral floor may be listed:

1. 
   +Skin integument of grayish color;
   
2. 
   +Morbidity during palpation;
   
3. 
   +Gas crepitation;
   
4. 
   - Fluctuation and bulging in the region of upper maxilla;
   
5. 
   +General toxico-septical state.
   

61. М.A. Indicate the symptoms of hemifacial difuse plegmon:

1. 
   + disorder of general state;
   
2. 
   +Patient is adynamic or anxious;
   
3. 
   + features of deep intoxication;
   
4. 
   +Temperature raising (39-40С), rigor;
   
5. 
   + Movement of the leucocyte formulas on the left.
   

62. М.A. Specify which of the following clinical signs meet in hemifacial phlegmon:

1. 
   +Skin integuments are hyperemic;
   
2. 
   +Skin integuments of grayish color;
   
3. 
   +Hard infiltrate during the palpation;
   
4. 
   - Gas crepitations;
   
5. 
   +Fluctuation during the palpation.
   

63. М.A. Pronounced trismus occurs frequently in:

1. 
   -Submentla phlegmon;
   
2. 
   +Phlegmon of subtemporal region;
   
3. 
   +Hemifacial phlegmon;
   
4. 
   +Phlegmon of temporal region;
   
5. 
   - Phlegmon of buccal region.
   

64. М.A. Mark incriminated etiological factors in cervical abscess and flegmoanele:

1. 
   +Dentoperiodontal teeth affection of mandibular;
   
2. 
   +Extension from the neighboring spaces (mouth cavity floor, aliform-maxilla space, peripharyngeal space,);
   
3. 
   +Furunculus, carbuncle on the neck skin;
   
4. 
   + Maturate cyst of mandibular;
   
5. 
   + Maturate cyst of neck.
   

65. М.A. Indicate the symptoms of cercvical phlegmon:

1. 
   +Temperature (38,9- 40⁰С), rigor;
   
2. 
   +Slide of the leucocytal formula on the left;
   
3. 
   +Damage of general organism state;
   
4. 
   +Loss of working capacity;
   
5. 
   +Paleness of skin integuments.
   

66. S.A. Reveal the most dangerous symptom of the patient's life in cervical phlegmon:

1. 
   - Temperature (38,9- 40⁰С), rigor;
   

В. - Disorder of organism`s general state;

С. - Loss of working capacity;

D. - Paleness of skin integuments, sweatiness;

Е. +Functional disorders (deglutition, breath).

67. М.A. Specify the local symptoms of the abscess of the infratemporal region:

1.