Din republica moldova

58. C.M. Indicați simptomele flegmonului planşeului bucal :

1. 
   +Mucoasa sublinguală bombată bilateral în creastă de cucoş;
   
2. 
   +Mucoasa este tensionată, roşie violacee, acoperită cu depozite fibrinoleucocitare;
   
3. 
   +Limba mărită în volum, pe margini amprentele dinţilor;
   
4. 
   +Limba acoperită cu depozite murdare;
   
5. 
   +Mișcările limbii sunt extrem de dureroase.
   

59. C.M. Tratamentul medicamentos al unui flegmon de planşeu bucal constă în administrarea:

1. 
   +Antibioticelor cu spectru larg (cefalosporine, clotrimazol, lincomicină, eritromicină, tetraciclină etc.);
   
2. 
   +Soluțiilor detoxifiante;
   
3. 
   +Antihistaminicelor;
   
4. 
   +Imunocorectoarelor (seruri imune, imunoglobuline, vaccinuri, apatoxine);
   
5. 
   +Analgeticelor.
   

60. C.M. Printre semnele clinice ale flegmonului difuz anaerob al planşeului bucal pot fi enumerate:

1. 
   +Tegumente cianotice, livide;
   
2. 
   +Palparea dureroasă;
   
3. 
   +Crepitaţii gazoase;
   
4. 
   - Fluctuenţa şi tumefacţie în regiunea maxilarului superior;
   
5. 
   +Stare generală toxico-septică.
   

61. C.M. Indicați simptomele flegmonului difuz hemifacial:

1. 
   +Starea generală toxico-septică;
   
2. 
   +Bolnavul adinamic sau agitat;
   
3. 
   +Aspect de toxemie profundă cu facies teros;
   
4. 
   +Febra (39-40C), frisoane;
   
5. 
   +Devierea formulei leucocitare spre stânga.
   

62. C.M. Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se întâlnesc într-un flegmon hemifacial:

1. 
   +Tegumente congestionate;
   
2. 
   +Tegumente cianotice;
   
3. 
   +Infiltrat dur la palpare;
   
4. 
   - Crepitaţii gazoase;
   
5. 
   +Fluctuenţă la palpare.
   

63. C.M. Trismusul pronunţat se întâlneşte în mod frecvent în:

1. 
   - Abcesul submentonier;
   
2. 
   +Abcesul infratemporal;
   
3. 
   +Flegmonul hemifacial;
   
4. 
   +Abcesul temporal;
   
5. 
   - Abcesul genian.
   

64. C.M. Marcați factorii etiologici incriminaţi în abcesele şi flegmoanele cervicale:

A. +Afecţiunile dentoparodontale de la dinţii arcadei inferioare;

B. + Propagarea din lojile

învecinate(planşeuluibucal,laterofaringiană,pterigomandibulară,etc);

C. +Furunculul,carbunculul pe pielea gîtului;

D. +Chisturi mandibulare suprainfectate;

E. + Chisturi cervicale suprainfectate.

65. C.M. Indicați simptomele flegmonului cervical:

1. 
   +Febră (38,9-40^oC), frison;
   
2. 
   +Devierea formulei leucocitare spre stânga;
   
3. 
   +Alterarea stării generale;
   
4. 
   +Pierderea capacităţii de muncă;
   
5. 
   +Paliditatea tegumentelor, transpiraţii.
   

66. C.S.Evidențiați cel mai periculos simptom pentru viaţa pacientului în flegmonul cervical:

1. 
   - Febră (38,9-40^oC), frison;
   
2. 
   - Alterarea stării generale;
   
3. 
   - Pierderea capacităţii de muncă;
   
4. 
   - Paliditatea tegumentelor, transpiraţii.
   
5. 
   +Dereglări funcţionale (de deglutiţie, respiraţie).
   

67. C.M. Precizați simptomele locale ale abcesului regiunii infratemporale:

1. 
   +Edem supra şi subzigomatic (simptomul clepsidrei);
   
2. 
   +Tumefacţia regiunilor învecinate;
   
3. 
   +Trismus;
   
4. 
   +Endobucal tumefacţie pretuberozitară cu mucoasa congestionată, lucioasă, în tensiune;
   

E.+Tulburări funcţionale (de masticaţie, deglutiţie, fonaţie).

68.C.M. De regulă, supurarea regiunii jugale este cauzată de un proces patologic cu plecare de la:

A. – Incisivii superiori;

B. –Caninii superiori;

C. – Incisivii inferiori;

D. + premolarii superiori și inferiori;

E. + molarii superiori și inferiori.

69. C.M.Spațiul infratemporal este delimitat:

1. 
   + anterior – tuberozitatea maxilară și limita inferioară a feței temporale a osului zigomatic;
   
2. 
   + inferior – fascia buco-faringiană;
   
3. 
   + posterior – apofiza stiloidă a osului temporal și suprafața anterioară a apofizei condiliene a mandibulei;
   
4. 
   + intern – suprafața externă a apofizei pterigoide;
   
5. 
   + extern – suprafața internă a ramului ascendent a mandibulei.
   

70.C.M. Indicați semnele clinice ale abcesului submandibular:

A. – hipertermie în urma unei suprarăceli;

B. – trismus pronunțat;

C. + prezența unui molar distrus pe arcada inferioară;

D. + hiperemie și edem a țesuturilor moi în regiunea submandibulară;

E. + la palpare – durere și indurație a țesuturilor moi în regiunea submandibulară.

71.C.M. Stabiliți semnele clinice ale flegmonului de planșeu bucal:

A. + deglutiție dificilă, dureroasă, febră;

B. + debut acut;

C. + edem cu infiltrat dureros în regiunea submandibulară bilateral;

D. – subfebrilitate, debut lent;

E. – edem în porțiunea inferioară a spațiului temporal.

72.C.M. Precizați prin ce acces se pătrunde la colecția purulentă în supurarea lojei submandibulare:

A. – medial submentonier;

B. + exooral;

C. – în formă de „guler”;

D. + în regiunea submentonieră, paralel cu corpul mandibulei;

E. – în regiunea submentonieră, perpendicular pe corpul mandibulei.

73. C.S.Ce contribuie la deshidratarea bruscă a organismului în cazul flegmonului de planșeu bucal?

A. – sporirea diurezei;

B. – insuficiența renală;

C. – perturbarea bilanțului hidroelectrolitic;

D. + imposibilitatea ingerării lichidelor din cauza durerii la deglutiție și a edemului pronunțat în regiunea limbii și a planșeului bucal;

E. – insuficiența hepatică.

74. C.M.Precizați semnele clinice ale abcesului rădăcinii limbii:

A. + dureri acute, debut brusc, gura întredeschisă;

B. + febră, limba mărită în volum;

C. + limitarea mișcărilor limbii, deglutiția și respirația dificilă;

D. – limitarea deschiderii gurii;

E. – bombarea peretelui lateral al faringelui.

75.C.M. Precizați prin ce acces se pătrunde la colecția purulentă în supurarea rădăcinii limbii?

A. – intraoral;

B. + incizie medială;

C. – în formă de „guler”;

D. – în regiunea submentonieră, paralel cu corpul mandibulei;

E. + exooral.

76.C.M. Cauza tipică a abcesului orbitei este diseminarea procesului purulent din:

A. – flegmonul de planșeu bucal;

B. – abcesul spațiului temporal;

C. – abcesul laterofaringian;

D. + tromboflebita venei angulare;

E. + sinusita acută purulentă ori sinusita cronică acutizată.

77.C.M. Marcați semnele clinice ale abcesului orbitei:

A. + diplopie;

B. + exoftalmie;

C. + edem palpebral;

D. + dureri la presiunea pe globul ocular;

E. – prezența eliminărilor purulente nazale.

78.C.M. Precizați accesul către colecția purulentă în abcesul orbitei:

A. – incizie submandibulară;

B. – pe rebordul orbitar intern;

C. + pe rebordul orbitar inferior și superior;

D. + prin sinusul maxilar;

E. – pe rebordul orbitar extern.

79.C.M. Marcați semnele clinice ale abcesului obrazului:

A. + edem difuz a țesuturilor moi în regiunea jugală;

B. + ștergerea reliefului șanțului nazo-labial;

C. + deschiderea dureroasă a gurii;

D. – deschiderea liberă a gurii;

E. – respirația nazală dificilă în partea afectată.

80.C.M. Precizați simptomele abcesului spaţiului pterigo-maxilar:

A. + limitarea dureroasă a deschiderii gurii;

B. + edem dureros al mucoasei în regiunea retrotuberozitară;

C. + cefalee;

D. – xerostomie;

E. – dureri în regiunea corpului mandibulei.

81.C.S. Simptomul caracteristic pentru mediastinită este:

A. Tusea;

B. Dereglări de deglutiție;

C. +Dispnee cu frecvența respirației 45 – 50;

D. Grețuri, vomă;

E. Febră, frisoane.

82.C.S. Simptomele Герке, Иванов, Равич- Щербо sunt caracteristice pentru:

A. – angina Ludwig;

B. – pneumonie;

C. + mediastinită;

D. – meningită;

E. – septicemie.

83.C.S. Sindromul compresiv este prezentat prin:

A. – acutizarea durerii la presiune suprasternală;

B. – acutizarea durerii la percuţie sternală;

C. + acutizarea durerii în regiunea retrosternală la percuţia călcâielor în poziţie de decubit dorsal cu membrele inferioare în extensie;

D. – acutizarea durerii în regiunea retrosternală la deglutiţie;

E. – dispnee la deglutiţie.

84.C.S. Următoarele semne – dureri acute, pulsatile în regiunea toracelui, cu iradiere în spaţiul interscapular, durerea se acutizează la deglutiţie ori inspir profund, sunt caracteristice pentru:

A. – flegmonul de planşeu bucal;

B. – septicemie;

C. – mediastinită anterioară;

D. + mediastinită posterioară;

E. – pneumonie.

85. C.M. Tratamentul chirurgical al mediastinitelor constă în efectuarea inciziilor în:

1. 
   +Fosa jugulară pe marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian;
   
2. 
   - Suprasternal;
   
3. 
   +Incizie verticală transsternală (A.Ivanov);
   
4. 
   +Mediastinotomie transdiaframală (Savin-Rozinov);
   
5. 
   +Parasternal după Madelung.
   

86. C.S. Simptomul principal în mediastinită poate fi:

1. 
   - Rinoree;
   
2. 
   - Vertije;
   
3. 
   +Poziția forțată a pacientului;
   
4. 
   - Edem în regiunea temporală;
   
5. 
   - Edem în regiunea orbitară.
   

87. C.S. Un semn important în mediastinită este mărirea volumului mediastinului, care o putem determina:

1. 
   - Vizual;
   
2. 
   - Palpator;
   
3. 
   - Auscultativ;
   
4. 
   +Radiologic (roentgen);
   
5. 
   - Spirometric.
   

88. C.M. Precizați, care este atitudinea terapeutică în caz de instalare a septicemiei:

1. 
   +Asanarea focarului septic (chirurgical);
   
2. 
   +Antibioterapie în doze optime, cu două, trei sau mai multe antibiotice;
   
3. 
   +Tratamentul cu antibiotice va fi prelungit 14-16 zile;
   
4. 
   +Imunoterapie raţională (gamaglobule, săruri, anatoxine);
   
5. 
   +Corticoterapia, reechilibrarea hidroelectrolitică şi acidobazică, tratamentul insuficienţei circularorii, oxigenoterapia, etc.
   

89.C.S. Precizați ce specie de microorganism este implicat mai frecvent în etiologia limfadenitelor acute în regiunea OMF:

A. + stafilococul auriu;

B. – streptococul;

C. – escherichia colli;

D. – proteus;

E. – actinomices.

90. C.M. Indicați principalele simptome clinice ale adenoflegmonului:

1. 
   +Stare generală alterată;
   
2. 
   +Febră până la 38-39,5^oC;
   
3. 
   +Durere;
   
4. 
   +Simptome de intoxicaţie;
   
5. 
   +Modificări ale hemogramei.
   

91. C.S. Stabilți indicația de bază în tratamentul adenitelor acute purulente:

1. 
   - Tratamentul conservativ;
   
2. 
   - Antibioticoterapia;
   
3. 
   +Intervenţia chirurgicală (deschiderea şi drenarea adecvată a colecţiei purulente);
   
4. 
   - Prişniţe, pansamente cu unguente;
   
5. 
   - Fizioterapia.
   

92. C.S. Determinați care forme clinice de adenite sunt tratate conservativ:

1. 
   - Adenitele acute purulente;
   
2. 
   - Adenite specifice;
   
3. 
   +Adenite acute seroase (celulita);
   
4. 
   - Traumatice;
   
5. 
   - Toate formele de adenite.
   

93.C.S. Adenoflogmonul reprezintă:

A. – inflamația seroasă a ganglionului limfatic;

B. – supurarea ganglionului limfatic;

C. – infiltratul seros al țesuturilor moi adiacente unui ganglion supurat;

D. + inflamație purulentă a țesuturilor moi adiacente unui ganglion supurat;

E. – supurarea țesuturilor moi adiacente unui ganglion cu inflamație seroasă.

94.C.S. Marcați semnele caracteristice parotiditei falsă Herțenberg:

A. – o parotidită limfogenă;

B. – o parotidită acută;

C. – o parotidită de contact;

D. – actinomicoza glandei parotide;

E. + o limfadenită acută seroasă a ganglionilor limfatici parotidieni.

95.C.M. Pentru parotidita falsă Herțenberg sunt caracteristice următoarele semne:

A. + un infiltrat dens circumscris, mai mult ori mai puțin dureros în regiunea parotidiană;

B. + flux salivar nemodificat;

C. – hiperemia tegumentelor adiacente, prezența unei indurații;

D. – de obicei, culoarea tegumentelor adiacente nu este modificată, cu prezența unor eliminări purulente din ductul Stenon;

E. + se elimină salivă transparentă prin canalul Stenon.

96.C.M. Stabiliți caracteristicile limfadenitei sifilitice:

A. + indurație considerabilă a nodulului limfatic, RW pozitivă;

B. + în punctat se determină treponema palidă;

C. – nodulii limfatici sunt aderenți între ei și cu țesuturile adiacente, RW este negativă;

D. – limfonudulii obligatoriu supurează;

E. – punctatul nu conține treponeme, RW fiind negativă.

97.C.S. Furunculul reprezintă:

A. + o inflamaţie acută necrotică-purulentă a foliculului pielos şi a ţesuturilor adiacente;

B. – o inflamaţie acută necrotică-purulentă a câtorva foliculi pieloşi, dispuşi în vecinătate;

C. – o inflamaţie a glandei sebacee;

D. – o inflamaţie a glandei lacrimale;

E. – o inflamaţie a glandei sudoripare.

98.C.M. Mai frecvent se complică prin flebita venei angulare furunculele, localizate în regiunea:

A. + labială superioră;

B. – periorbitară;

C. – labială inferioară şi mentonieră;

D. – jugală şi parotideo-maseterină;

E. + comisurii orale, infraorbitară.

99. C.M. Localizarea furunculului la nivelul feţei este foarte periculoasă, îndeosebi dacă el este localizat:

1. 
   +La buza superioară;
   
2. 
   +Perinazal;
   
3. 
   +La buza inferioară;
   
4. 
   - Genian;
   
5. 
   - Regiunea frontală.
   

100. C.M. Furunculul localizat la buza superioară, plica nazolabială, regiunea nazală, regiunea suborbitară adeseori provoacă complicaţii severe ca:

1. 
   +Tromboflebita venelor faciale;
   
2. 
   +Meningita;
   
3. 
   +Tromboza sinusurilor cerebrale;
   
4. 
   +Septicemie;
   
5. 
   +Abces cerebral.
   

101.C.S. Pleoapele prezintă un infiltrat inflamator indurat în caz de:

A. + flebită a venelor faciale;

B. – rubeolă;

C. – furuncul;

D. – carbuncul;

E. – antrax.

102.C.S. Apariția unor cordoane de țesut infiltarat dureros pe traiectul venei angulare ori faciale sunt caracteristice pentru:

A. – furuncul;

B. – carbuncul;

C. + flebita venei angulare;

D. – rubeolă;

E. – nomă.

103. . C.S. Indicați, care grup de noduli limfatici din regiunea OMF este afectat mai frecvent:

1. 
   -Submentonieri;
   
2. 
   -Genieni;
   
3. 
   -Parotidieni;
   
4. 
   +Submandibulari;
   
5. 
   -Cervicali.
   

104. C.M. În tromboflebita facială schimbările sanguine sunt evidenţiate prin:

1. 
   +Leucocitoză cu devierea spre stînga;
   
2. 
   +Accelerarea reacţiei de sedimentare;
   
3. 
   + Crește concentrația fibrinogenului în sânge;
   
4. 
   + Crește concentrația factorului XIII în sânge;
   
5. 
   +Indicii hemostazei deviaţi spre o hipercoagulemie.
   

105. C.M. Precizați care dintre remedii sunt indicate în tratamentul intensiv al tromboflebitei faciale:

1. 
   +Antibioterapia cu antibiotice de spectru larg;
   
2. 
   +Imonuterapia (gamaglobuline, seruri antistafilococice);
   
3. 
   +Terapia de dezintoxicare (hemodez, soluţia Ringer, soluţia de glucoză 5% etc);
   
4. 
   +Heparină 2.500-5000 UI peste 4-6 ore cu controlul coagulogramei;
   
5. 
   +Desensibilizante (dimedrol, calciu gluconat, tavegil, suprastin etc).
   

106. C.M. Tratamentul actinomicozei este complex de lungă durata (30-40 zile) şi constă în:

1. 
   +Administrarea preparatelor de iod (soluţie Lugol);
   
2. 
   +Administrarea antibioticelor şi sulfanilamidelor în doze masive;
   
3. 
   +Imunoterapia cu actinolizat;
   
4. 
   +Chirurgical – deschiderea abceselor;
   
5. 
   - Roentgenterapia în doze de 1000-2000Rg.
   

107.C.S. Indicați tipul de epiteliu, care tapetează sinusul maxilar la adult?:

A.- plat necheratinizat;

B. - plat cheratinizat;

C. + ciliat pluristratificat;

D. – cilindric;

E. – cubic.

108.C.M. Marcați semnele clinice prezente în sinusita cronică acutizată odontogenă:

A. + eliminări purulente prin narina din partea afectată;

B. + senzație de greutate în hemicraniul respectiv;

C. + hipertermia corpului;

D. + tulburări de somn;

E. + fatigabilitate.

109.C.M. Marcați manipulațiile necesare în tratamentul sinusitei acute purulente odontogene:

A. – tratament prin metode conservative;

B. + extracția dintelui cauzal, tratament simptomatic;

C. – sinusotomie;

D. – extracția dintelui cauzal, tratament cu vasoconstrictoare, fizioterapie;

E. + puncție (în caz că nu există comunicare postextracțională) cu lavajul sinusului maxilar.

110. C.M. Accidentele sinusale apar cel mai frecvent în extracţiile:

1. 
   - Molarului de minte superior;
   
2. 
   +Primului molar superior;
   
3. 
   +Al doilea molar superior;
   
4. 
   - Al doilea premolar;
   
5. 
   - Caninului superior.
   

111. C.M. Precizați, care din următoarele manevre ne ajută să diagnosticăm o comunicare buco-sinuzală:

1. 
   +Pătrunderea cu stiletul butonat într-o cavitate prin depăşirea spaţiului alveolar normal;
   
2. 
   -Puncţia sinuzală pozitivă;
   
3. 
   +Manevra Valsalva pozitivă;
   
4. 
   -Rinoscopia anterioară;
   
5. 
   -Presiunea pe peretele anterior al sinusului maxilar.
   

112. C.M. Marcați factorii etiologiсi ale sinusitelor odontogene:

1. 
   - Parodontita apicală granuloasă la dinţii superiori frontali;
   
2. 
   +Rezistenţa organismului scăzută;
   
3. 
   +Pungi parodontale adânci în regiunea molarilor şi premolarilor;
   
4. 
   +Parodontite apicală acute şi acutizate ale molarilor superiori;
   
5. 
   +Chisturi radiculare suprainfectate ale premolarilor şi molarilor superiori.
   

113. C.M. Indicați simptomele clinice locale ale sinusitelor acute:

1. 
   - Dureri cu trismus muscular;
   
2. 
   +Dureri violente cu iradiere în regiunea suborbitală de partea afectată;
   
3. 
   +Cacosmie, dureri pulsatile ce iradiază şi se inteţesc la schimbarea poziţiei capului;
   
4. 
   +Hiperemie şi edem a mucoasei nazale;
   
5. 
   +Eliminări de puroi prin narina de partea afectată.
   

114. C.M. Selectați semnele prezente în cazul unei comunicări orosinusale cronice:

1. 
   +Prin alveolă se poate pătrunde cu un stilet butonat în sinus;
   
2. 
   - Manevra Valsalva negativă;
   
3. 
   - Radiologic, apare imagine de sinus normal;
   
4. 
   - Se poate decela radiologic comunicarea buco-sinuzală;
   
5. 
   +Refluarea lichidelor pe nas.
   

115. C.M. Selectați maladiile cu care se face diagnosticul diferenţial al sinusitei acute maxilare odontogene:

1. 
   +Celulita geniană;
   
2. 
   -Epiteliomul de suprastructură;
   
3. 
   +Osteomielita maxilarului;
   
4. 
   -Epitelomul de infrastructură;
   
5. 
   -Pericoronarita molarului de minte superior.
   

116. C.M. Selectați maladiile cu care se face diagnosticul diferenţial al sinusitei cronice maxilare odontogene:

1. 
   +Epiteliomul de mezostructură;
   
2. 
   +Sinusita cronică rinogenă;
   
3. 
   +Chistul mucos intrasinusal;
   
4. 
   +Sinusite maxilare specifice;
   
5. 
   -Osteomielita maxilarului.
   

117. C.M. Precizați, care din următoarele complicații sunt mai frecvente în sinusita odontogenă:

1. 
   +Osteomielita maxilarului superior;
   
2. 
   +Infectarea orbitei;
   
3. 
   +Abcese geniene;
   
4. 
   - Septicemie ;
   
5. 
   - Abces cerebral.
   

118. C.M. Indicați, care dintre următoarele simptome sunt caracteristice pentru parotiditele supurate:

1. 
   +Tumefiere pretragian;
   
2. 
   +Orificiul canalului Stennon este tumefiat, întredeschis, la presiune se elimină puroi;
   
3. 
   +Tegumentele regiunii parotidiene sunt congestionate;
   
4. 
   +Prezenţa trismusului;
   
5. 
   - Afecţiunea este însoţită de dureri la mişcarea mandibulei.
   

119. C.M. Diagnosticul diferenţial al parotiditelor supurate îl facem cu:

1. 
   +Parotidita epidemică;
   
2. 
   +Osteomielita de ram ascendent a mandibulei;
   
3. 
   +Abces de lojă parotidiană;
   
4. 
   +Litiaza parotidiană;
   
5. 
   +Tumori parotidiene.
   

120. C.M. În parotidita parenchimatoasă sialograma prezintă:

1. 
   +Cavităţi ovale sau rotunde pe fondul parenchimului intact;
   
2. 
   +Imaginea de strugure (pom în floare);
   
3. 
   +Ducturile în unele locuri sunt abrupte, însă sunt bine conturate;
   
4. 
   +Ductul principal e dilatat;
   
5. 
   - Toate ducturile glandei sunt dilatate.
   

121. C.S. Primordial în tratamentul sialoadenitelor acute seroase este:

1. 
   - Incizia (deschiderea în orice caz);
   
2. 
   - Masajul glandei afectate şi fizioterapie;
   
3. 
   +Antibioterapie, administrarea de desensibilizante, dezintoxicante, sialogoge;
   
4. 
   - Tratament balnear;
   
5. 
   - Înlăturarea glandei afectate.