Din republica moldova

16. C.S. Mai frecvent în etiologia periostitei acute odontogene sunt implicaţi:

A.- incisivii centrali;

B.- incisivii laterali;

C.- caninii;

D.+ molarii;

E.- premolarii.

17. C.M. Indicați, în ce stare sunt nodulii limfatici regionali în caz de periostită acută:

A.- nu sunt modificaţi;

B. + dureroşi;

C.+ crescuţi în volum;

D. + de consistenţă dur-elastică;

E. + mobili.

18. C.M. Precizați prin ce metode se deschide un abces palatinal:

A.- incizie liniară, paralelă cu marginea alveolară;

B.+ excizie triunghiulară;

C.- incizie perpendiculară faţă de sutura medio-palatină;

D.+ excizie „în felie de portocală” ;

E.- incizie liniară, paralelă faţă de sutura medio-palatină.

19. C.S. Osteomielita odontogenă poate fi definită ca:

A.- un proces inflamator, care afectează ţesutul periodontal şi se răpândeşte în ţesutul osos adiacent;

B.- o maladie odontogenă, caracterizată prin răspândirea procesului inflamator de la parodonţiu prin osul maxilar la periostul procesului alveolar;

C.-un proces inflamator, care afectează oasele maxilare;

D.+ un proces infecţios-alergic, purulent-necrotic care se dezvoltă în ţesutul osos al maxilarelor în urma influenţei unor factori intrinseci ori extrinseci;

E.-apare mai frecvent la maxilarul superior.

20. C.M. Indicați modificările morfologice caracteristice pentru osteomielita odontogenă?

A. + infiltraţie purulentă a ţesutului medular osos;

B. + tromboza vaselor;

C.+ descompunerea trombilor;

D. + exudare sangvină;

E. + osteonecroză;

21. C.S. Conform tipului de dezvoltare (evoluție), deosebim următoarele tipuri de osteomielită:

A.+acută, subacută, cronică şi cronică acutizată;

B.-localizată, circumscrisă şi difuză;

C.-de formă uşoară, medie ori gravă;

D.-de formă litică ori sechestrantă;

E.-de etiologie odontogenă ori traumatică.

22. C.S. Osteomielita mandibulei, spre deosebire de osteomielita maxilarului este caracterizată prin:

A.-decurgere mai favorabilă, cu complicații mai puțin frecvente și variabile, sechestre mici;

B.+decurgere mai gravă, cu complicații mai frecvente și mai variabile, cu sechestrare de volume extinse;

C.-fără deosebiri la ambele maxilare;

D.-lipsa paresteziei pe traiectul nervului mandibular pe partea afectată;

E.- parestezie pe traiectul nervului mandibular pe partea sănătoasă.

23. C.S. Precizați, care perete al sinusului maxilar este afectat cu predilecţie în caz de osteomielită odontogenă?

A. – inferior și medial;

B. + inferior și lateral;

C. – lateral și superior;

D. – lateral și medial;

E. – inferior și superior.

24. C.M. Bolnavul cu osteomielită difuză a mandibulei poate prezenta:

1. 
   - Hiposalivaţie;
   
2. 
   +Trismus;
   
3. 
   +Fistule cutanate sau mucoase;
   
4. 
   +Îngroşare osteo-periostală limitată la dintele cauzal;
   
5. 
   +Semnul Vincent d’Alger pozitiv.
   

25. C.M. Procesul infecţios în osteomielita odontogenă poate avea o evoluţie:

1. 
   +Acută;
   
2. 
   +Subacută;
   
3. 
   +Cronică;
   
4. 
   +Recidivantă;
   
5. 
   +Cronică acutizată.
   

26. C.M. Selectați simptomele locale în osteomielita odontogenă acută:

1. 
   +Tumefacţie difuză, cu tegumentele congestionate, lucioase, distinse;
   
2. 
   +La palpare regiunea este infiltrată sau fluctuentă;
   
3. 
   +Mucoasa bucală congestionată şi edemaţiată;
   
4. 
   +Palparea proceselor alveolare este dureroasă pe versantele orale ţi vestibulare remarcându-se îngroşarea periostală;
   
5. 
   +Dinţii sunt dureroşi spontan şi la percuţie, mobili, acoperiţi de papile dentare hipertrofiate.
   

27. C.M. Indicați patologiile considerate ca factori etiologici în osteomielita maxilarelor:

1. 
   +Gangrena pulpară, complicată cu parodontită apicală acută;
   
2. 
   +Procese periapicale cronice acutizate;
   
3. 
   +Fracturile oaselor maxilare;
   
4. 
   +Contaminarea pe cale hematogenă din focare de la distanţă;
   
5. 
   +Plăgile postextracţionale, dinţii incluşi.
   

28. C.S. Precizați, când apar primele semne de modificări osoase pe imaginea radigrafică în osteomielita odontogenă:

A.-peste 2-5 zile de la debutul maladiei;

B.-peste 6-10 zile de la debut;

C.+peste 10-14 zile de la debut;

D.-peste 3-4 săptămâni;

E.-nu mai devreme decât peste o lună de la începutul afecțiunii.

29. C.S. Cât durează faza cronică a osteomielitei odontogene de ram mandibular?:

A.-1-2 săptămâni;

B.-3-4 săptămâni;

C.-până la 4-6 săptămâni;

D.-o lună;

E. +4-6 săptămâni, uneori câteva luni sau chiar ani.

30. C.S. Primul semn clinic de eliminare a sechestrelor în osteomielita odontogenă este:

A.-imaginea radiografică caracteristică;

B.-modificările în analizele de sânge;

C.+exteriorizarea granulațiilor prin fistulă;

D.-mobilitatea dinților;

E.-apariția fistulelor pe mucoasa procesului alveolar.

31. C.M. Indicați, ce tratament se recomandă în perioada delimitării sechestrelor?

A.+ lupta cu infecția;

B. + păstrarea microcirculației;

C. + diminuarea permeabilității vasculare;

D. + sechestrectomia;

E. + stimularea imunității.

32. C.M. Pentru osteomielita odontogenă cronică sunt caracteristice:

A.+ scăderea numărului de leucocite până la limita superioară a normei,

B. + normalizarea cantității de celule segmentate;

C. + scăderea VSH;

D.- apariția neutrofilelor imature;

E.-apariția proteinelor în urină;

33. C.M.Indicați semnele osteomielitei odontogene acute a maxilarelor:

A.+hipertermie, stare generală alterată, mobilitatea dintelui cauzal și a dinților vecini, asimetrie facială;

B.-subfebrilitate, starea generală nu este afectată;

C.-dureri intense a maxilarelor, durerile au caracter paroxistic;

D.-dureri sâcâitoare ale dintelui cauzal cu caracter periodic;

E.+parestezie pe traiectul nervului alveolar inferior în cazul afectării mandibulei.

34. C.S. Perioada acută în osteomielita odontogenă durează:

A. –o săptămână, în cazul afectării unor sectoare extinse – până la 2-4 săptămâni;

B.+2-3 săptămâni, în cazul afectării unor sectoare extinse – până la 4 săptămâni;

C.- 3-4 săptămâni, în cazul afectării unor sectoare extinse – până la 6 săptămâni;

D.- 3-5 zile;

E.- până la 6 luni, uneori ani la rând.

35. C.S. Precizați tactica de tratament în osteomielita acută odontogenă:

A.+ extracția dentară, incizia și drenarea colecției supurate, tratament general complex;

B.-profilaxia infecției și a necrozei osoase;

C.-diminuarea permeabilității vasculare, tratament conservativ a dintelui cauzal;

D.- tratament dezintoxicant, sechestrectomie;

E. – tratament simptomatic.

36. C.M. Supurația se caracterizează printr-o colecție purulentă, care este un lichid vîscos de culoare galbenă sau verzuie alcătuit din:

1. 
   +ţesuturi necrotice;
   
2. 
   +polimorfonucleare vii și distruse;
   
3. 
   +fibrină;
   
4. 
   +microorganisme, toxine;
   
5. 
   +enzime.
   

37. C.S. Abcesul reprezintă:

1. 
   - un proces inflamator difuz în ţesuturile osoase;
   
2. 
   - un proces inflamator difuz în ţesuturile moi subcutanate, intramusculare în organe parenchimatoase;
   
3. 
   +o inflamaţie supurativă localizată, circumscrisă;
   
4. 
   - un proces degenerativ;
   
5. 
   - un proces inflamator cu pornire de la țesutul osos, care infiltrează difuz țesuturile moi adiacente.
   

38. C.S. Flegmonul reprezintă:

1. 
   - o inflamaţie supurativă localizată;
   
2. 
   +un proces inflamator cu caracter difuz;
   
3. 
   - un proces pseudomembranos;
   
4. 
   - un proces cu infiltraţie seroasă;
   
5. 
   - un proces cu infiltraţie fibrinoasă.
   

39. C.M.Indicați particularitățile flegmonului:

1. 
   +infiltrarea difuză a ţesuturilor (fără delimitare precisă);
   
2. 
   +tumefacţie, hiperemie, indurație și durere la palpare;
   
3. 
   +conţinutul este un exudat cu polimorfonucleare, bacterii, resturi de ţesut necrotic;
   
4. 
   +sunt provocate de germenii patogeni mai agresivi cu o virulenţă pronunţată (steptococi);
   
5. 
   +reacţie de apărare locală şi generală scăzută.
   

40. C.M. Precizați semnele clinice ale unui abces (flegmon) a regiunii infraorbitare:

1. 
   +Edem în regiunea infraorbitară, a pleoapei inferioare;
   
2. 
   +Tumefacţia buzei superioare şi ştergerea plicii nasolabiale;
   
3. 
   +Aripa nazală este deviată spre partea sănătoasă;
   
4. 
   +Hipoestezie moderată a regiunii labiale superioare;
   
5. 
   +Fundul de sac vestibular superior bombat.
   

41. C.M. Precizați semnele clinice ale abcesului regiunii zigomatice:

1. 
   +Edem, congestia tegumentelor regiunii zigomatice;
   
2. 
   +Edemul se poate răspândi spre regiunile învecinate (temporală, infraorbitară, parotidiană);
   
3. 
   +În unele cazuri este prezent trismusul (când este implicat m. maseter);
   
4. 
   +Hipertermie locală;
   
5. 
   – Niciodată nu se poate răspândi spre regiunile învecinate.
   

42. C.M. Marcați simptomele abcesului genian:

1. 
   +Tumefacţie difuză a obrazului, cu pielea congestionată, netedă, lucioasă, în tensiune;
   
2. 
   +Şanţurile periorale şterse;
   
3. 
   +Edemaţiere puternică a regiunilor din jurul obrazului;
   
4. 
   +Mucoasa jugală congestionată, lucioasă, cu amprenta dinţilor, acoperită cu depozite;
   
5. 
   +Palparea regiunii geniene dureroasă, se determină fluctuenţă.
   

43. C.M. Marcați simptomele generale ale abcesului regiunii parotidiene:

1. 
   +Febră, frison;
   
2. 
   +Stare septică;
   
3. 
   +Pierderea capacităţii de muncă.
   
4. 
   +Cefalee, insomnie, inapetenţă;
   
5. 
   – Eliminări purulente prin ductul Stenon.
   

44. C.S. Incizia pentru drenarea eficientă a supuraţiei de lojă parotidiană se efectuează:

1. 
   - Preauricular;
   
2. 
   +Subangulomandibular;
   
3. 
   - Presternocleidomastoidian;
   
4. 
   - Pe marginea anterioară a ramului mandibular;
   
5. 
   – În locul de proeminare maximă a colecției purulente.
   

45. C.S. Selectați incizia indicată pentru drenarea colecţiei de puroi în loja submandibulară:

1. 
   - Incizie intraorală în fundul de sac vestibular;
   
2. 
   - Incizie retrotuberozitară;
   
3. 
   - Incizie retromandibulară;
   
4. 
   - Incizie intraorală sublinguală;
   
5. 
   +Incizie liniară (6-8 cm) paralelă cu marginea bazilară a mandibulei la 1,5-2 cm.
   

46. C.M. Marcați factorii etiologici ai abcesului lojei submentoniere:

1. 
   +Procesele septice cu punct de plecare de la incisivii şi caninii inferiori;
   
2. 
   +Adenitele supurate submentoniere;
   
3. 
   +Furuncule ale buzei inferioare sau ale mentonului;
   
4. 
   +Propagarea de la lojile vecine (sublinguală, submandibulară);
   
5. 
   +Osteomielita mandibulei în regiunea mentonieră.
   

47. C.M. Indicați simptomele clinice locale ale unui abces sublingual:

1. 
   +Tumefacţie în partea anterioară a planşeului;
   
2. 
   +Congestia mucoasei sublinguale care este lucioasă, proeminentă;
   
3. 
   +Plica sublinguală în “creastă de cucoş” acoperită cu depozite fibrinoase;
   
4. 
   +Limba împinsă spre partea sănătoasă;
   
5. 
   +La palpare durere, fluctuenţă.
   

48. C.M. Indicați tulburările funcţionale în abcesul sublingual:

1. 
   +Disfagie;
   
2. 
   +Jenă în masticaţie şi fonaţie;
   
3. 
   +Mişcările limbii dureroase;
   
4. 
   - Trismus pronunţat;
   
5. 
   - Diplopie.
   

49. C.M. Indicați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al abcesului sublingual:

1. 
   +Abcesul lojii submandibulare;
   
2. 
   +Abcesul perimandibular intern;
   
3. 
   +Ranula şi chistul dermoid al planşeului bucal;
   
4. 
   - Osteomielita mandibulei;
   
5. 
   - Fractura de mandibulă.
   

50. C.S. Precizați, care dintre tulburările funcționale, prezente în abcesul rădăcinii limbii pune în pericol viaţa pacientului:

1. 
   - Tulburări de deglutiţie;
   
2. 
   - Tulburări de masticaţie;
   
3. 
   - Tulburări de fonaţie;
   
4. 
   +Tulburări de respiraţie cu fenomene de asfixie;
   
5. 
   - Trismusul.
   

51. C.M. Stabiliți complicaţiile abcesului rădăcinii limbii:

1. 
   +Difuzarea în lojele din vecinătate;
   
2. 
   +Septicemia;
   
3. 
   +Asfixia;
   
4. 
   - Anchiloza;
   
5. 
   +Pareza limbii.
   

52. C.M. Procesul infecţios în abcesul regiunii maseteriene se poate dezvolta:

1. 
   +Între muşchi şi tegument;
   
2. 
   +Între muşchi şi fața externă a mandibulei,
   
3. 
   +Între partea externă şi internă a muşchiului;
   
4. 
   - În ramul ascendent al mandibulei;
   
5. 
   - În glanda parotidă.
   

53. C.S. Indicați care este semnul funcţional dominant în cazul unui abces meseterin:

1. 
   - Hipersalivaţia;
   
2. 
   - Dispneea;
   
3. 
   +Trismusul;
   
4. 
   - Tahicardia;
   
5. 
   - Disfagia.
   

54. C.M. Marcați simptomele locale ale abcesului lojii pterigo-mandibulare:

1. 
   +Edem şi infiltraţie sub unghiul mandibulei;
   
2. 
   +Mucoasa plicii pterigo-mandibulare congestionată, tensionată, lucioasă;
   
3. 
   +Trismus;
   
4. 
   +Deglutiţie dureroasă;
   
5. 
   - Macroglosie.
   

55. C.M. Marcați simptomele locale ale abcesului regiunii laterofaringieni:

1. 
   - Edem pre- şi retrosternocleidomastoidian;
   
2. 
   +Trismus;
   
3. 
   +Endobucal o tumefacţie voluminoasă unilaterală a peretelui laterofaringian;
   
4. 
   +Istmul faringian îngustat;
   
5. 
   - Sub unghiul mandibulei la palpare se determină infiltrare sau fluctuenţă.
   

56. C.M. Indicați factorii implicați în etiologia flegmonului planşeului bucal:

1. 
   +Procese inflamatorii dentoparodontale ale dinţilor inferiori;
   
2. 
   +Sialolitiaza cu implicarea canalului Warthon;
   
3. 
   - Procese inflamatorii dentoparodontale ale dinţilor superiori;
   
4. 
   +Înţepături septice sau corpi străini în regiunea mucoasei planșuilui;
   
5. 
   +Furuncule cu localizare în etajul inferior al feţei.
   

57. C.M. Marcați simptomele locale ale flegmonului al planşeului bucal:

1. 
   +Tumefacţia voluminoasă, masivă totală a planşeului bucal;
   
2. 
   +Edem în pelerină (în sus şi în jos);
   
3. 
   +Tegumentele în tensiune, pe piele zone marmorate care apoi se sfacelează;
   
4. 
   +La palpare o duritate lemnoasă fără fluctuenţă;
   
5. 
   +Crepitaţii gazoase în caz de infecție anaerobă.
   

58. C.M. Indicați simptomele flegmonului planşeului bucal :

1. 
   +Mucoasa sublinguală bombată bilateral în creastă de cucoş;
   
2. 
   +Mucoasa este tensionată, roşie violacee, acoperită cu depozite fibrinoleucocitare;
   
3. 
   +Limba mărită în volum, pe margini amprentele dinţilor;
   
4. 
   +Limba acoperită cu depozite murdare;
   
5. 
   +Mișcările limbii sunt extrem de dureroase.
   

59. C.M. Tratamentul medicamentos al unui flegmon de planşeu bucal constă în administrarea:

1. 
   +Antibioticelor cu spectru larg (cefalosporine, clotrimazol, lincomicină, eritromicină, tetraciclină etc.);
   
2. 
   +Soluțiilor detoxifiante;
   
3. 
   +Antihistaminicelor;
   
4. 
   +Imunocorectoarelor (seruri imune, imunoglobuline, vaccinuri, apatoxine);
   
5. 
   +Analgeticelor.
   

60. C.M. Printre semnele clinice ale flegmonului difuz anaerob al planşeului bucal pot fi enumerate:

1. 
   +Tegumente cianotice, livide;
   
2. 
   +Palparea dureroasă;
   
3. 
   +Crepitaţii gazoase;
   
4. 
   - Fluctuenţa şi tumefacţie în regiunea maxilarului superior;
   
5. 
   +Stare generală toxico-septică.
   

61. C.M. Indicați simptomele flegmonului difuz hemifacial:

1. 
   +Starea generală toxico-septică;
   
2. 
   +Bolnavul adinamic sau agitat;
   
3. 
   +Aspect de toxemie profundă cu facies teros;
   
4. 
   +Febra (39-40C), frisoane;
   
5. 
   +Devierea formulei leucocitare spre stânga.
   

62. C.M. Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se întâlnesc într-un flegmon hemifacial:

1. 
   +Tegumente congestionate;
   
2. 
   +Tegumente cianotice;
   
3. 
   +Infiltrat dur la palpare;
   
4. 
   - Crepitaţii gazoase;
   
5. 
   +Fluctuenţă la palpare.
   

63. C.M. Trismusul pronunţat se întâlneşte în mod frecvent în:

1. 
   - Abcesul submentonier;
   
2. 
   +Abcesul infratemporal;
   
3. 
   +Flegmonul hemifacial;
   
4. 
   +Abcesul temporal;
   
5. 
   - Abcesul genian.
   

64. C.M. Marcați factorii etiologici incriminaţi în abcesele şi flegmoanele cervicale:

A. +Afecţiunile dentoparodontale de la dinţii arcadei inferioare;

B. + Propagarea din lojile

învecinate(planşeuluibucal,laterofaringiană,pterigomandibulară,etc);

C. +Furunculul,carbunculul pe pielea gîtului;

D. +Chisturi mandibulare suprainfectate;

E. + Chisturi cervicale suprainfectate.

65. C.M. Indicați simptomele flegmonului cervical:

1. 
   +Febră (38,9-40^oC), frison;
   
2. 
   +Devierea formulei leucocitare spre stânga;
   
3. 
   +Alterarea stării generale;
   
4. 
   +Pierderea capacităţii de muncă;
   
5. 
   +Paliditatea tegumentelor, transpiraţii.
   

66. C.S.Evidențiați cel mai periculos simptom pentru viaţa pacientului în flegmonul cervical:

1. 
   - Febră (38,9-40^oC), frison;
   
2. 
   - Alterarea stării generale;
   
3. 
   - Pierderea capacităţii de muncă;
   
4. 
   - Paliditatea tegumentelor, transpiraţii.
   
5. 
   +Dereglări funcţionale (de deglutiţie, respiraţie).
   

67. C.M. Precizați simptomele locale ale abcesului regiunii infratemporale:

1. 
   +Edem supra şi subzigomatic (simptomul clepsidrei);
   
2. 
   +Tumefacţia regiunilor învecinate;
   
3. 
   +Trismus;
   
4. 
   +Endobucal tumefacţie pretuberozitară cu mucoasa congestionată, lucioasă, în tensiune;
   

E.+Tulburări funcţionale (de masticaţie, deglutiţie, fonaţie).

68.C.M. De regulă, supurarea regiunii jugale este cauzată de un proces patologic cu plecare de la:

A. – Incisivii superiori;

B. –Caninii superiori;

C. – Incisivii inferiori;

D. + premolarii superiori și inferiori;

E. + molarii superiori și inferiori.

69. C.M.Spațiul infratemporal este delimitat:

1. 
   + anterior – tuberozitatea maxilară și limita inferioară a feței temporale a osului zigomatic;
   
2. 
   + inferior – fascia buco-faringiană;
   
3. 
   + posterior – apofiza stiloidă a osului temporal și suprafața anterioară a apofizei condiliene a mandibulei;
   
4. 
   + intern – suprafața externă a apofizei pterigoide;
   
5. 
   + extern – suprafața internă a ramului ascendent a mandibulei.
   

70.C.M. Indicați semnele clinice ale abcesului submandibular:

A. – hipertermie în urma unei suprarăceli;

B. – trismus pronunțat;

C. + prezența unui molar distrus pe arcada inferioară;

D. + hiperemie și edem a țesuturilor moi în regiunea submandibulară;

E. + la palpare – durere și indurație a țesuturilor moi în regiunea submandibulară.

71.C.M. Stabiliți semnele clinice ale flegmonului de planșeu bucal:

A. + deglutiție dificilă, dureroasă, febră;

B. + debut acut;

C. + edem cu infiltrat dureros în regiunea submandibulară bilateral;

D. – subfebrilitate, debut lent;

E. – edem în porțiunea inferioară a spațiului temporal.

72.C.M. Precizați prin ce acces se pătrunde la colecția purulentă în supurarea lojei submandibulare:

A. – medial submentonier;

B. + exooral;

C. – în formă de „guler”;

D. + în regiunea submentonieră, paralel cu corpul mandibulei;

E. – în regiunea submentonieră, perpendicular pe corpul mandibulei.

73. C.S.Ce contribuie la deshidratarea bruscă a organismului în cazul flegmonului de planșeu bucal?

A. – sporirea diurezei;

B. – insuficiența renală;

C. – perturbarea bilanțului hidroelectrolitic;

D. + imposibilitatea ingerării lichidelor din cauza durerii la deglutiție și a edemului pronunțat în regiunea limbii și a planșeului bucal;

E. – insuficiența hepatică.

74. C.M.Precizați semnele clinice ale abcesului rădăcinii limbii:

A. + dureri acute, debut brusc, gura întredeschisă;

B. + febră, limba mărită în volum;

C. + limitarea mișcărilor limbii, deglutiția și respirația dificilă;

D. – limitarea deschiderii gurii;

E. – bombarea peretelui lateral al faringelui.

75.C.M. Precizați prin ce acces se pătrunde la colecția purulentă în supurarea rădăcinii limbii?

A. – intraoral;

B. + incizie medială;

C. – în formă de „guler”;

D. – în regiunea submentonieră, paralel cu corpul mandibulei;

E. + exooral.