Document/Diverse grf ces124-2008 d ro

2.POLITICA REGIONALĂ

• 
  Guvernanţă şi parteneriat în domeniul politicii regionale
  

– Raportor: dl van IERSEL (Grupul „Angajatori” – NL)

– Coraportor: dl PASZTOR (Grupul „Salariaţi” – HU)

– Referinţe: sesizarea Parlamentului European – CESE 1528/2008
– Puncte-cheie:
CESE se bucură să poată contribui, prin acest aviz exploratoriu solicitat de Parlamentul European la reflecţia acestuia pe marginea îmbunătăţirii guvernanţei şi a aprofundării parteneriatului în domeniul politicii de coeziune a Uniunii Europene.
În opinia CESE, buna guvernare implică o „guvernare pe mai multe niveluri” şi parteneriate cu societatea civilă organizată de la nivel regional. În consecinţă, CESE împărtăşeşte punctul de vedere al Consiliului şi al Comisiei privind necesitatea unei „guvernări pe mai multe niveluri” reale şi a unei administrări mai bune în utilizarea fondurilor UE, precum şi în punerea în aplicare a politicilor UE. Problema nu este „dacă”, ci „cum”. Este o chestiune de coordonare a iniţiativelor de jos în sus şi a condiţiilor-cadru stabilite de sus în jos.
CESE este de acord cu propunerea Parlamentului de înfiinţare a unui consiliu formal pentru dezvoltare teritorială. Acesta ar scoate în evidenţă „guvernarea pe mai multe niveluri” şi ar întări obligativitatea dezbaterilor şi a acordurilor. În opinia CESE, „guvernarea pe mai multe niveluri” este mai degrabă o structură flexibilă de relaţii între Comisie, guverne şi autorităţi locale şi regionale, adaptată situaţiilor specifice şi consideraţiilor tematice, decât un cadru ierarhizat de competenţe între diferitele niveluri de guvernare. Buna guvernare se caracterizează prin relaţii flexibile şi printr-o aplicare mai puţin strictă a principiului subsidiarităţii.
Probele concrete arată că responsabilitatea descentralizată stimulează spiritul de conducere şi viziunea. Aceste calităţi alcătuiesc de regulă un temei solid pentru parteneriatele public-public, precum şi pentru parteneriatele publice cu diverse părţi interesate, cum ar fi partenerii sociali, camerele de comerţ, întreprinderile, agenţiile de dezvoltare, organizaţiile pentru locuinţe, organizaţiile neguvernamentale cvasi-autonome („quangos”), agenţiile de protecţia mediului, organizaţiile sociale, instituţiile de învăţământ de la toate nivelurile, arhitecţii şi artiştii. De aceea, societăţii civile organizate reprezentative la nivel regional ar trebui să i se ofere posibilitatea să se implice în mod responsabil şi transparent în definirea şi punerea în aplicare a programelor regionale ale UE. Luarea în considerare a punctelor de vedere locale şi regionale (neguvernamentale) va contribui la acceptarea valorilor Uniunii de către cetăţeni.
CESE este de părere că nişte consultări bine structurate pot conduce la parteneriate de succes cu părţile interesate neguvernamentale din întregul lanţ de definire, monitorizare şi evaluare a politicii regionale „Guvernarea pe mai multe niveluri” flexibilă şi buna guvernare, precum şi sinergiile corespunzătoare concentrate pe soluţii adaptate situaţiilor specifice pot fi extrem de utile pentru a răspunde obiectivului final al politicii regionale europene şi naţionale, acela de a pune în mişcare forţele existente şi potenţialul ascuns al regiunilor şi oraşelor.
– Persoană de contact: dl Marco Thyssen

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

3.MEDIU

• 
  Negocierile internaţionale privind schimbările climatice
  

– Raportor: dl OSBORN (Grupul „Activităţi diverse” – UK)
– Referinţe: aviz din proprie iniţiativă – CESE 1518/2008
– Puncte-cheie:
Schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă lumea în secolul XXI. Pentru a se evita ajungerea la schimbări climatice catastrofale, emisiile globale de gaze cu efect de seră vor trebui reduse substanţial, iar emisiile ţărilor dezvoltate vor trebui să scadă până la mijlocul secolului cu 60-80% în raport cu nivelul emisiilor din 1990.
Comitetul susţine pe deplin iniţiativa UE din cadrul negocierilor în general, şi mai cu seamă angajamentul unilateral al acesteia, menit să dea avânt negocierilor, de a atinge un obiectiv de reducere cu 20% a emisiilor până în 2020. Comitetul consideră însă că provocarea reprezentată de schimbările climatice este atât de gravă încât trebuie depuse toate eforturile pentru a progresa în acest domeniu. UE ar trebui să aibă ca obiectiv reducerea propusă în mod condiţionat, de 30% până în 2020 şi negocierile ar trebui să asigure angajamente comparabile din partea celorlalte ţări dezvoltate, precum şi angajamente semnificative din partea economiilor în curs de dezvoltare, a căror cotă de emisii se află în creştere rapidă.
Pentru a se răspunde în mod adecvat la schimbările climatice, va fi nevoie de modificări esenţiale în economia mondială, precum şi în fluxurile de investiţii. Comitetul observă că dimensiunile eforturilor şi capacităţii manageriale necesare pentru această situaţie sunt comparabile cu acelea presupuse de crearea planului Marshall pentru reconstrucţia Europei după cel de-al doilea Război Mondial. În această situaţie, UE ar trebui să fie unul dintre iniţiatorii majori ai planului necesar. Va fi în special nevoie de fonduri pentru sprijinirea măsurilor de atenuare şi adaptare în ţările în curs de dezvoltare. Extinderea mecanismului de dezvoltare curată poate reprezenta o sursă de fonduri, dar criteriile şi implementarea acestuia trebuie înăsprite. Europa ar putea asigura o parte din resursele necesare prin scoaterea la licitaţie a permiselor de comercializare a dreptului de emisie de dioxid de carbon.
– Persoană de contact: dl Robert Kaukewitsch

(Tel. : [phone] – e-mail : [e-mail])