Elevii de clasa a iii-a vor avea manuale noi la 4 materii, în octombrie. Variantele digitale au fost publicate. Manualul de Religie de la clasa I a fost contestat
Yüklə 107,63 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Elevii de clasa a III-a vor avea manuale noi la 4 materii, în octombrie. Variantele digitale au fost publicate. Manualul de Religie de la clasa I a fost contestat
- Clasa a III-a, primele manuale noi
- Manuale noi la clasa I
- Care sunt manualele contestate
- Manuale contestate la clasa a III-a
- Epopeea noilor manuale şcolare
- VIDEO Directorii de şcoli din Bacău nu-i lasă pe elevi şi studenţi să bată mingea în curţile unităţilor de învăţământ
- Peste 5.000 de liceeni români vor învăţa la şcoală să facă antreprenoriat social, în cadrul unui amplu program european
- 5.600 de elevi români vor învăţa despre antreprenoriatul social
- Soluţii pentru reducerea sărăciei
- Burse de 100.000 de lei pentru copiii de 6-20 de ani care vor să facă performanţă în artă şi design, ştiinţe exacte şi sport
- Şcoala ne doare mai mult decât ne costă
- Să investim, în loc să cheltuim
- Rolul Coaliţiei pentru Educaţie
- Provocarea şcolilor fără autorizaţie de funcţionare
- Valori comune şi asumate
- A renunţat la jobul din BCR şi acum are afaceri de 55.000 euro din educaţie financiară şi antreprenoriat pentru copii
|
FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT 
REVISTA PRESEI www.fsli.ro 24 Septembrie 2015 PREUNIVERSITAR http://adevarul.ro/educatie/scoala/elevii-clasa-iii-a-vor-manuale-scolare-patru-materii-octombrie-variantele-digitale-fost-publicate-1_56027bfdf5eaafab2ce83010/index.html Elevii de clasa a III-a vor avea manuale noi la 4 materii, în octombrie. Variantele digitale au fost publicate. Manualul de Religie de la clasa I a fost contestat Elevii de clasa a III-a vor avea pe băncile şcolii, din data de 12 octombrie, manuale şcolare noi în varianta print la patru materii, au anunţat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. De asemenea, şi la clasele I şi a II-a au fost adăugate câteva titluri noi. Manualele digitale pentru clasa a III-a au fost deja publicate pe mauale.edu.ro, în timp ce opt manuale au fost contestate, printre care şi cel de Religie de la Clasa I. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru "Adevărul" că în momentul de faţă, mai sunt opt manuale contestate care aşteaptă să ajungă pe băncile şcolilor, în timp ce alte 10 manuale noi au ajuns anul acesta la elevi, în variantă digitală momentan, urmând ca pe 12 octombrie să apară şi în varianta print. Este vorba de următoarele manuale:
Limba modernă engleză Limba modernă franceză Religie cultul ortodox Arte vizuale şi abilităţi practice
Comunicare în limba română pentru şcolile cu predare în limba maghiară Limba modernă franceză Religie cultul ortodox Arte vizuale şi abilităţi practice
Comunicare în limba maternă rromani Comunicare în limba modernă franceză Învăţătoarea Cornelia Popa, de la Şcoala Gimnazială 194 din Bucureşti, a analizat pentru "Adevărul" manualul digital de "Arte vizuale şi abilităţi practice" de la clasa a III-a. "Este foarte frumos manualul, are explicate temele practice şi exemplificate cu lucrări. De asemenea, subiectele pot fi utilizate şi la alte materii, sunt interdisciplinare, ceea ce favorizează abordarea conţinutului interdisciplinar", a spus învăţătoarea. Care sunt manualele contestate Potrivit unui document obţinut de ziarul "Adevărul" de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), rezultatele licitaţiei pentru opt titluri de manuale au fost ccontestate, cele mai multe cereri fiind depuse de editura CD press. Cel mai contestat manual, are cinci cereri până acum, este Matematica de clasa a III-a. De asemenea, şi Religia de clasa I figurează printre manualele contestate. Manuale contestate la clasa a III-a Matematică Limba şi Literatura Română Muzică şi Mişcare Educaţie Civică Ştiinţe ale Naturii Manuale contestate clasa a II-a Muzică şi Mişcare Dezvoltare personală
Religie ortodoxă Epopeea noilor manuale şcolare În primăvara lui 2014 a fost lansată prima licitaţie pentru manuale noi, pentru elevii din clasele I şi a II-a, însă licitaţia a suferit întârzieri mari, în primul rând fiindcă anunţul a fost făcut cu luni de zile întârziere, apoi fiindcă editorii au cotestat în repetate rânduri lista manualelor câştigătoare. Rezultatul a fost că pentru prima dată în 25 de ani, elevii de clasa I nu au avut abecedar când au început şcoala anul trecut. Ministerul a fost astfel nevoit să dea ordin de republicare a vechilor abecedare. În semestrul al doilea, au ajuns şi primele abecedare noi în şcoli, însă unul dintre ele a trebuit să fie retras după ce a pierdut ultima contestaţie. În primăvara lui 2015 s-a dat drumul şi la licitaţia pentru manualele de clasa a III-a şi în vară pentru manualele de a IV-a. La fel ca înainte, editorii au contestat rezultatele licitaţiei la clasa a III-a şi doar patru din manuale ajung în această toamnă pe băncile şcolilor.
Nicio şcoală din Bacău nu respectă prevederile unei hotărâri locale care reglementează modul în care elevii şi studenţii pot folosi terenurile de sport, în afara orelor. Sunt concluziile unui reportaj video realizat de reprezentanţii Asociaţiei Elevilor din Bacău (AEB). Ei au verificat dacă şcolile din oraş oferă acces la terenul de sport, pază şi program afişat la avizier, aşa cum prevede o hotărâre locală din 2009. Concret, după renovarea terenurilor de sport din Bacău, Consiliul Local al oraşului a dat, în anul 2009, o Hotărâre care reglementează accesul şi folosirea bazelor sportive din curtea unităţilor de învăţământ preuniversitar, însă prevederile ei nu sunt respectate în totalitate de niciuna dintre cele 34 de şcoli şi licee din Bacău. Potrivit documentului Consiliului Local, elevii şi studenţii au acces, în afara orelor de curs, pe terenurile de sport ale unităţilor şcolare, în baza legitimaţiei de elev sau student. „Accesul la baza sportivă este permis, după terminarea orelor de curs, până la ora 21 în perioada de vară şi până la ora 18 în perioada de iarnă ”, se arată în HCL Bacău 172/2009. Totuşi, reportajul video „Lăsaţi-ne să batem mingea!”, realizat de reprezentanţi ai Asociaţiei Elevilor din Bacău, arată că doar 15 din cele 34 de şcoli vizate au oferit elevilor acces, dar că niciuna nu respecta în totalitate prevederile hotărârii care mai menţionează că unităţile de învăţământ trebuie să publice la avizier programul de funcţionare a bazelor sportive. „Nicio şcoală nu respectă în totalitate hotărârea, ori n-au paznic, ori nu este publicat orarul, iar în 10 şcoli ni s-a refuzat accesul. La Colegiul Economic nici nu există teren de sport, deşi documentele primăriei arată că au fost alocaţi peste 10.000 de lei pentru renovarea acestuia. De altfel, rezultatele sunt conform aşteptărilor noastre, dar dacă şcolile nu respectă nici măcar Hotărârile Consiliului Local date benevol, fără presiuni din partea elevilor, ce speranţe avem să ne mai cerem şi noi, elevii, drepturile”, se întreabă Vlad Popovici, preşedintele AEB.
Un program european pentru promovarea antreprenoriatului social, care prevede elaborarea unei curricule naţionale dedicată acestui domeniu de interes şi care va putea fi folosită gratuit în învăţământul liceal, va debuta în România, în luna octombrie, printr-un proiect pilot la Colegiul Economic „Partenie Cosma”, din Oradea. Schimbările demografice din România din perioada 2015-2020 vor modifica dramatic piaţa muncii, determinând scăderea numărului de persoane active cu 4,5% şi creşterea numărului de pensionari cu aproximativ 13% (1). În acest context, România va trebui să investească masiv în educaţia şi abilităţile persoanelor active şi în dezvoltarea sectorului IMM. Una dintre soluţiile la efectele schimbărilor demografice este dezvoltarea antreprenoriatului social şi încurajarea tinerilor către acest domeniu, se arată în cercetarea „Gap analyses, scope and search” (2), realizată în cadrul programului european JA Social Enterprise 360, implementat de organizaţii din opt ţări europene (Belgia, Grecia, Italia, Spania, Olanda, Germania, Croaţia, România) şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+. Iniţiativa prevede elaborarea unei curricule educaţionale dedicată antreprenoriatului social, ce va putea fi folosită gratuit în învăţământul liceal. Programul este derulat de organizaţia Junior Achievement (JA) România şi încurajează tinerii să conştientizeze oportunităţile antreprenoriatului social şi să înveţe să iniţieze afaceri de succes, prin care să aducă schimbarea în comunităţile lor.
Programul va debuta în luna octombrie cu un proiect pilot la Colegiul Economic „Partenie Cosma”, din Oradea, ce va fi ulterior replicat în 60 de licee din toată ţara şi în alte cinci state europene. În proiect vor fi implicaţi peste 5.600 de liceeni şi 450 de profesori, care vor folosi metode „learning by doing”, pentru a învăţa să lanseze proiecte de afaceri cu impact social puternic. În cadrul programului a fost realizată o analiză a situaţiei educaţiei antreprenoriale în ţările participante, o curriculă de antreprenoriat social, materiale educaţionale moderne, studii de caz şi o platformă online de învăţare. În plus, elevii şi profesorii implicaţi vor avea acces la traininguri şi webinarii cu antreprenori sociali, precum şi la competiţii locale şi internaţionale, în care elevii vor fi mentoraţi de voluntari din mediul de afaceri.
Spre deosebire de modelul clasic de afaceri orientat către profit, antreprenoriatul social se concentrează în primul rând pe nevoile unor categorii de oameni marginalizaţi sau pe probleme sociale – precum şomajul, lipsa de servicii de educaţie, de sănătate, sau degradarea mediului – şi contribuie la rezolvarea sau remedierea acestora. În România, antreprenoriatul social ar putea oferi soluţii la multe dintre problemele populaţiei. Pe fondul ratei ridicate a şomajului, afacerile sociale ar putea crea locuri de muncă, ameliorând sărăcia în care trăiesc în prezent, potrivit datelor Ministerului Muncii, aproape cinci milioane de români. Proiectele de afaceri sociale pot reprezenta o soluţie pentru mulţi antreprenori locali, în special în zona rurală, care concentrează aproape jumătate din populaţia ţării şi unde 70% dintre oameni trăiesc în sărăcie şi fără acces la utilităţi si tehnologie. De asemenea, antreprenoriatul social poate oferi soluţii pentru integrarea multor categorii dezavantajate, precum persoanele fără studii, sau cele cu dizabilităţi. Potrivit statisticilor realizate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, în România sunt peste 600.000 de persoane adulte cu dizabilităţi şi doar 4,6% dintre acestea au un loc de muncă. http://adevarul.ro/educatie/scoala/burse-100000-lei-copiii-6-20-ani-vor-faca-performanta-arta-design-stiinte-exacte-sport-1_56025fd8f5eaafab2ce742e1/index.html Burse de 100.000 de lei pentru copiii de 6-20 de ani care vor să facă performanţă în artă şi design, ştiinţe exacte şi sport Tinerii cu vârste cuprinse între 6-20 de ani care au talent în arte, design, ştiinţe exacte sau sport pot să aplice la programul "Mobilizăm excelenţa", între 21 septembrie şi 30 octombrie, pentru burse în valoare totală de 100.000 de lei. Solicitările pot fi înscrise numai de copii din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Bugetul total pentru burse este de 100.000 de lei plus finanţare suplimentară în valoare de 10.000 de lei pentru bursierul cu cele mai multe voturi din partea susţinătorilor. Bursele cerute pot fi până la maximum 100.000 de lei, în funcţie de nevoile specifice ale solicitantului. Organizatorii se aşteaptă să poată oferi între 3 şi 10 burse. Cine poate aplica pentru burse Solicitările pot fi înscrise de copii sau în numele copiilor şi tinerilor din Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu vârste cuprinse între 6 şi 20 de ani care fac performanţă în artă şi design, sport şi ştiinţe exacte:
Tinerii trebuie să aibă talent şi/sau performanţe deosebite şi dovedite în artă şi design, ştiinţe exacte sau sport, şi trebuie să demonstreze activitatea şi investiţia constantă în dezvoltarea talentului său. Pentru burse se califică elevii ai căror familii nu reuşesc să acopere costurile de participare la cursuri de pregătire, concursuri sau achiziţionare de instrumente de practică, sau costurile recurente legate de studiu. Proces de selecţie Aplicaţiile vor fi selectate în urma unui apel deschis, cu ajutorul comitetului de selecţie, format din profesionişti din domenii conexe educaţiei, cu experienţă în selecţia de proiecte. Candidaţii sau tutorii legali ai candidaţilor pot aplica online, completând un formular pe website-ul campaniei mobilizamexcelenta.ro. Perioada de aplicare este 21 septembrie – 30 octombrie 2015, ora 23:59. http://adevarul.ro/educatie/scoala/Scoala-doare-mai-decat-costa-1_56026f28f5eaafab2ce7cbdf/index.html Şcoala ne doare mai mult decât ne costă Sunt două probleme la care se pricepe toată lumea: la educaţie şi la sănătate. Ambele sunt într-o suferinţă dureroasă, ca un abces dentar în faza de început, de nu suportăm să fim atinşi pentru că urlăm de durere. Dacă ne doare măseaua şi nu avem bani de stomatolog mergem la farmacie şi cumpărăm calmante, fără reţetă de la medicul de familie. Ba unii dintre noi, în cazul unui abces, ne autoadministrăm şi cinci zile de antibiotic. Oricare dintre noi putem aprecia că este mai ieftin să procedăm astfel. Mai ales dacă stăm la ţară şi nu avem acces rezonabil la un dentist.
Educaţia şi sănătatea, adică potenţialul de dezvoltare, sunt cele două probleme pe care nu le adresăm profund la nivel statal, pentru că statul se bazează pe capacitatea noastră de a căuta o soluţie, de a achita o notă de plată, atât cât ne putem permite. Frica este un motivator suprem şi vom cheltui întotdeauna orice resursă financiară putem accesa ca să scăpăm, să atenuăm frica: frica de moarte, frica de durere, frica pentru viitorul copiilor noştri. Demografia, rata mică a natalităţii şi a înlocuirii populaţiei active rămân doar nişte concepte cu care defilează unii prin presă, pe la televizor, prin politică. Acestea nu ne dor atât de tare, la nivel individual, pe cât ne sperie frica că ”puiul nostru” nu va lua o notă de trecere la Evaluarea Naţională şi ”va ajunge la profesională”.
Am putea şi ar fi sănătos să ne uităm la generaţia de mâine, în integralitatea ei, ca la o investiţie. În schimb, ne raportăm la copii şi tineri, planificând viitorul lor ca pe o cheltuială “de la buget”, care poate fi oricât de mică pentru că este compensată cumva de părinţi. Trăim cu toţii în filosofia lui “scapă cine poate” şi sperăm că ai noştri să fie mai cu moţ şi să reprezinte o soluţie măcar pentru noi, părinţii lor. Dar ce se întâmplă atunci când părinţii nu sunt prezenţi sau nu au posibilitatea să compenseze pentru lipsurile sistemului? Potrivit studiului UNICEF – “Costul investiţiei insuficiente în educaţie”, realizat anul trecut, “durerea” cea mai mare în sistem este decalajul dintre oraş şi sat: “Dacă comparăm contribuţiile private pentru educaţie în urban faţă de rural, observăm că elevii din urban plătesc aproape de trei ori mai mult, pentru pregătirea în particular (meditaţii), iar cheltuielile de transport ale copiilor din rural sunt cu peste 150% mai mari decît cele ale copiilor din urban.” Cu alte cuvinte, din puţinii bani, părinţilor din mediu rural plătesc mai degrabă naveta la şcoală a copiilor decât accesul la meditaţii sau forme alternative de educaţie. Toate cercetările indică faptul că momentele de criză socială, economică, îi afectează mai degrabă pe cei vulnerabili. Proporţia copiilor în afara sistemului de educaţie s-a dublat în 2012 faţă de anul 2009, după ce cunoscuse, anterior, o îmbunătăţire. Criza economică, pe care se pare că nu o mai resimţim în oraşe, nu şi-a potolit forţa în mediul rural. Pentru că, vorba cântecului, “ce-ai omorât, omorât rămâne”, recuperarea copilului pierdut din sistem este dificilă. Fondurile alocate educaţiei, atât publice cât şi private, trebuie abordate şi acceptate ca investiţii ale statului roman. Iar liderii de opinie ar trebui să fie la fel de îngrijoraţi de nerealizarea investiţiilor din educaţie, ca şi în cazul celor pentru autostrăzi. Sigur că cei doar 17 kilometri de autostradă inauguraţi în anul 2015 reflectă realitatea sistemului şi (ne)funcţionarea instituţiilor statului. Căile de comunicaţie şi transport reprezintă sistem circulator al economiei, care permite capitalurilor să circule. Iar oamenii reprezintă unul dintre cele mai importante capitaluri!
Pentru că reprezint Coaliţia pentru Educaţie, o federaţie fondată în acest an de ONG-uri din domeniu, sunt adesea întrebată/somată ce vom face pentru schimbarea stării de lucruri. Ce putem face în condiţiile în care nevoia este imensă, sumele în discuţie sunt mari, numărul de persoane implicate este uriaş, iar problemele nenumărate? Şi, oricum, ceea ce auzim adesea este că “nu se poate face nimic, dacă politicul nu vrea”. Şi dacă politicul ar conta mai puţin? Una dintre direcţiile noastre strategice este să punem în dezbatere, autentic, cât costă învăţământul din România. Cât ar însemna (în termeni de PIB, dacă nu de dezvoltare umană) acoperirea tuturor costurilor reale ale învăţământului obligatoriu? Şi apoi, în ce mod sunt alocate fondurile şi pe ce rezultate mizăm?
Majoritatea opiniei publice a apreciat provocarea Preşedintelui de a rezolva, până în 2018, problema celor 4.000 de şcoli fără autorizaţie de funcţionare. Şi dacă problema nu este aceasta? Dacă unele dintre aceste şcoli ar trebui pur şi simplu închise pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca şcolile respective să livreze acolo un învăţământ de calitate? Diferenţele dintre urban şi rural fac obiectul multor studii şi documente de politici publice, sunt propuse măsuri inclusiv în Acordul de Parteneriat dintre România şi CE pentru perioada 2014 – 2020. Săptămâna trecută, ARACIP a publicat un studiu care arată că „în mediul urban rata de părăsire timpurie a şcolii este sub 10%, sub nivelul european, în timp ce în mediul rural este de 30%”, iar ”şcolile rurale sunt mai mult axate pe funcţionare decât pe dezvoltare, iar pregătirea ştiinţifică a profesorilor este deficitară.” Unul dintre obiectivele noastre este să chestionăm modul în care sunt alocate fondurile publice din educaţie pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite şi pentru a diminua disparităţile. Credeţi că rezolvarea problemei grupurilor sanitare va convinge profesorii calificaţi să facă naveta una – două zile pe săptămână într-o şcoală izolată, doar pentru a-şi completa norma didactică? Astfel, celor mai sărăci le sunt alocaţi profesori cu un ataşament faţă de profesie mai scăzut sau mai puţin interesaţi de dezvoltare, ceea ce va conduce la majorarea disparităţilor existente. Poate că este mai bine pentru viitorul şi potenţialul acelor copiii, din şcolile fără autorizaţii sanitare, să facă naveta (cu microbuzul şcolii!) către o şcoală cu resurse, mai ales umane, mai multe şi mai bine pregătite. Bineînţeles, soluţiile trebuie adaptate nevoilor locale şi, de ce nu, găsite la nivelul comunităţii. De aceea, este nevoie de un nivel de descentralizare mai mare, de acces la bugetele fiecărei şcoli, de planificare multianuală, care să ţină cont inclusiv de dinamica demografică a acelei localităţi.
“Şi ce este de făcut?”, întreabă, de pe margine, părinţii care simt presiunea investiţiei pe care o fac în viitorul copiilor asupra bugetului familial. Primul pas, în viziunea noastră, este să punem pe masă banii, atâţia câţi sunt, în mod transparent, cu o atitudine orientată către rezultate şi un set de principii aplicate în cheltuirea lor. Dar mai presus de principii şi bani, deasupra mesei, ar trebui să fie acceptat, la nivel naţional, un set de valori asupra cărora toate părţile direct implicate - respectiv părinţii, profesorii şi elevii - să aibă aceeaşi înţelegere. Acceptarea unui set de valori comune, traduse în comportamente, va permite ulterior construcţii cu fundaţii solide şi, mai ales, depăşirea emoţionalului. Da, pe toţi ne doare - copii, profesori, părinţi – şi doare din ce în ce mai tare. A ajuns durerea atât de insuportabilă încât să nu mai tratăm simptomele cu pilule “de doi lei”, ci cauzele? O şcoală ideală este cea în care un profesor căruia îi pasă are un drum comun de învăţare cu un elev căruia îi pasă. Ceea ce solicităm noi ca principiu de bună guvernanţă în educaţie înseamnă să ne pese tuturor despre ceea ce se întâmplă şi despre cum se întâmplă în sistem. Coaliţia pentru Educaţie, o federaţie lansată recent de ONG-uri din domeniu, îşi propune să coaguleze energii şi resurse pentru a împlini o viziune curajoasă despre învăţare în România. Scopul Coaliţiei este să contribuie la crearea şcolii în care fiecare vrea şi poate să îşi împlinească potenţialul. Procesul de formare a Coaliţiei este susţinut de Fondul ONG. Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul: www.coalitiaedu.ro http://adevarul.ro/economie/afaceri/a-renuntat-jobul-bcr-afaceri-55000-euro-educatie-financiara-antreprenoriat-copi-1_560266ebf5eaafab2ce7828b/index.html A renunţat la jobul din BCR şi acum are afaceri de 55.000 euro din educaţie financiară şi antreprenoriat pentru copii După 14 ani în care a lucrat ca economist şi specialist credite şi retail la BCR, Corina Tanasiciuc (39 ani, în prezent) a renunţat la job în 2013 pentru a se aventura în afaceri cu un centru de cursuri. Acum face 55.000 de euro din programe de educaţie financiară, antreprenoriat, comunicare şi arte pentru copii. Ideea unui centru de cursuri de dezvoltare personală a copiilor s-a conturat în 2011, însă business-ul s-a concretizat în mai 2013. Atunci a deschis centrul Smart Education, după o investiţie de 10.000 de euro, bani proveniţi din econo„mii proprii. Sumă a fost cheltuită pe închirierea, amenajarea şi dotarea sediului şi va fi recuperată în acest an. Citeşte mai mult pe wall-street.ro http://curentul.info/social/12333-peste-o-mie-de-magistrati-critica-legea-salarizarii-bugetarilor Yüklə 107,63 Kb. Dostları ilə paylaş:
|