Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Eficienţă

Prevenirea în şcoală

Personalul CPECA apreciază că fondurile alocate programelor de prevenire în școală sunt insuficiente, iar rezultatele depășesc fondurile alocate. Cu resursele disponibile, personalul CPECA a reuşit să implementeze toate activităţile de prevenire a consumului de alcool, droguri şi tutun în şcoală specificate în planurile de acțiune pentru implementarea SNA 2005-2012. Pentru a creşte eficiența acestor programe, este nevoie de mai multe activități în domeniul prevenirii consumului de droguri în școală, care să fie realizate de către cadrele didactice, instruite în prealabil de către personalul CPECA sau de către personalul organizațiilor neguvernamentale active în domeniul prevenirii consumului de droguri. În prezent nu există date privind evaluarea eficacității și eficienței programelor de prevenire a consumului de alcool, droguri și tutun în școală.

Furnizorii publici de servicii apreciază că în raport cu resursele alocate, o proporţie satisfăcătoare de elevi de liceu a fost informată cu privire la riscurile asociate consumului de droguri. Deşi nu există personal suficient pentru organizarea unor sesiuni de informare faţă în faţă care să includă toţi elevii din toate liceele, reprezentanții CPECA sunt de părere că elevii au fost în mare parte informați prin intermediul mijloacelor tipărite (postere, informații afişate la avizierele şcolilor).
În bugetul Ministerului Educaţiei nu există linie separată pentru prevenirea consumului de droguri. Sursele de finanţare sunt externe pentru proiectele care au componentă de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri. Ministerul Educaţiei finanţează doar Concursul național de Proiecte Antidrog „Împreună”.
În opinia reprezentantului MEC, proiectele derulate pentru prevenirea consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală „s-au realizat cu bani puţini, care au fost utilizați la maxim”.
Prevenirea în familie

Intervențiile adresate părinților nu pot avea o eficiență și eficacitate mare deoarece depind de interesul părinților, de disponibilitatea acestora și de nivelul diferit de educație. În acelaşi timp, personalul CPECA este insuficient și nu deține baza materială necesară pentru acoperirea tuturor activităților. Eficiența intervențiilor adresate părinților poate crește dacă sunt instruiți profesorii-diriginți să ofere informații părinților în cadrul întâlnirilor cu părinții.

Eficiența intervențiilor adresate asistenților maternali crește dacă sunt vizați cei care au în îngrijire copii aflați la vârste la care există riscul de consum de droguri, alcool sau tutun. De asemenea, eficiența este cu atât mai mare cu cât personalul din sistemul de protecție a copilului (care supervizează activitatea asistenților maternali) este mai bine instruit pe această temă.
Prevenirea în comunitate

La nivel teoretic, campaniile de informare sunt eficiente, deoarece vizează un număr mare de beneficiari. În plus, implicarea voluntarilor, a personalului propriu și al organizațiilor partenere, care nu sunt plătiți suplimentar pentru aceste activități, diminuează costurile/beneficiar. Cu toate acestea, fără o evaluare a impactului campaniilor, este dificil de estimat eficiența și eficacitatea acestora.

Accesarea resurselor financiare ale administrației publice locale (conform HG 1101/2008) este o țintă dificil de atins și depinde de mulți factori: interesul și capacitatea ONG-urilor locale de a dezvolta programe în domeniul prevenirii consumului de droguri, resursele financiare ale autorităților locale etc. Activitățile de prevenire a consumului de alcool, tutun și droguri în comunitate derulate, la nivel local, în perioada 2005-2012 au fost foarte variate și au vizat implicarea tuturor factorilor din comunitate care au influență în schimbarea atitudinilor și comportamentelor: mass media, biserica, organizații neguvernamentale, autorități locale etc.
Programele derulate în penitenciare au fost considerate eficiente de către personalul ANP. Acestea au fost finanțate din diverse surse internaționale: UNODC, GFATM, fonduri norvegiene etc.
Linia telefonică Tel-verde este un serviciu costisitor, cu atât mai mult cu cât numărul celor care apelează este relativ redus. Costurile asociate resurselor umane care deservesc această linie sunt mari în raport cu numărul beneficiarilor. Totuși, serviciul este unul deosebit de util, de aceea recomandăm promovarea intensă a acestuia pentru a crește numărul persoanelor care solicită informații apelând Tel-verde.
Asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială

Toți furnizorii de servicii intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 apreciază că rezultatele obținute depășesc nivelul fondurilor alocate. „S-a realizat dublu faţă de banii alocaţi” (Reprezentant Centrul ARENA – ARAS).

Eficiența serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserție socială derulate de către ANA prin CPECA/CAIA a fost puternic afectată de reorganizarea ANA, în perioada 2009 - 2010. Din acest motiv, nu au putut fi implementate proiecte care vizau deschiderea unor centre de incluziune socială, centre vocaționale și proiecte de economie socială adresate consumatorilor de droguri. Cu toate acestea, s-a reușit achiziționarea medicamentelor necesare și continuarea serviciilor de tratament substitutiv.
Serviciile de reducere a riscurilor presupun costuri relativ scăzute, dar sunt mai dificil de finanțat din fonduri publice, pe de o parte din cauza dezacordurilor cu privire la prioritățile de finanțare, pe de alta de teama creării unei imagini publice defavorabile. În prezent ANA acoperă o mică parte din necesarul de seringi pentru programele de reducere a riscurilor derulate de către organizațiile neguvernamentale.
Serviciile medicale sunt oferite în limita resurselor disponibile, ceea ce afectează atât calitatea cât și accesibilitatea acestora. Cele mai afectate de limitele bugetare sunt serviciile publice. Cu toate acestea, tratamentul substitutiv cu metadonă în penitenciare este în prezent susținut financiar de către ANP din fonduri proprii. Alte programe nu necesită decât cheltuieli de personal (ex: comunitățile terapeutice).
În opinia reprezentantului Ministerului Sănătăţii, „este necesar ca finanţarea serviciilor adresate consumatorilor de droguri să fie particularizată și reglementată la nivelul comunităţilor locale, în funcţie de magnitudinea şi gravitatea fenomenului”.

Furnizorii privați de servicii de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri au reuşit identificarea de surse de finanţare pentru aceste programe. Unii dintre furnizorii privați oferă exclusiv servicii contra cost (ex: clinica PsyMotion), iar alţii accesează şi surse de finanţare pentru a oferi tratament substitutiv și în regim gratuit (ex: ARAS).

Utilitatea serviciilor psihologice este încă subestimată, iar din acest motiv numărul psihologilor este subdimensionat, îndeosebi în rândul furnizorilor publici de servicii de asistență medicală, psihologică și socială, reducere a riscurilor și reinserție socială.
Pentru a fi eficiente, serviciile psihologice și de asistență socială trebuie să fie corect dimensionate, pentru a permite accesul beneficiarilor la aceste servicii și pentru a permite intervenții individualizate.
Un tip particular de servicii sociale propuse în planul de acțiune pentru implementarea SNA 2012-2012 - serviciile de tip locuință protejată și adăpost – nu au putut fi implementate ca urmare a reorganizării ANA, dar se poate estima că acestea sunt costisitoare și greu sustenabile.
Nu există informații cu privire la eficiența serviciilor furnizate de către furnizorii privați.