Expediții polare (tic) Istoricul expedițiilor polare

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 40.45 Kb.
tarix02.03.2018
ölçüsü40.45 Kb.


EXPEDIȚII POLARE (TIC)

Istoricul expedițiilor polare

Încă din cele mai vechi timpuri generații de exploratori au visat să ajungă la polii pământului situați în regiuni reci, greu accesibile.

Artica, zona polară din Emisfera Nordică, cuprinsă între Eurasia și America de Nord încă din secolul IV i. Hr. Este descoperită de către navigatorul grec Piteas, care a călătorit dincolo de Cercul Polar de Nord. Timp îndelungat oamenii au fost preocupați și de găsirea unei căi de acces (numite coridoare) din Oceanul Atlantic în cel Pacific, prin Oceanul Artic.


Roald Amundsen, născut în 1872 a lăsat amprenta asupra epocii eroic ca fiind unul dintre exploratorii polari cel mai de succes născut vreodată. Prima sa experienţă în Antarctica a fost cu Adrien de Gerlache lui 1899 EXPEDITION Belgica . El a devenit primul care a călători Pasajul de Nord-Vest, în nava lui Gjoa în 1903-1906, apoi în binecunoscuta sa ,,Nansen FRAM ’’.
Coridorul de nord-est (1878-1879) a fost descoperit de către suedezul Norenskjold, iar cel de la est spre vest a fost parcurs pentru prima dată (1903-1906) de norvegianul Roald Amundsen.

http://www.south-pole.com/amundsn1.jpg http://www.south-pole.com/amundsn2.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/aan_de_zuidpool_-_p1913-160.jpg/320px-aan_de_zuidpool_-_p1913-160.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/belgica_dans_la_glace.jpg/250px-belgica_dans_la_glace.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/roald_amundsen2.jpg/170px-roald_amundsen2.jpg

Mulți exploratori au visat să ajungă la Polul Nord. În 1933, Nansen a pornit spre pol pe corabia ,,Fram’’‚ iar în 1897, Solomon Andree a făcut aceeași încercare pe un aerostat. Ambii au eșuat.

Oficial, polul nord geografic a fost atins de cercetătorii nord-americani Robert Edwin Peary și Matthew Henson la data de 6 aprilie 1909. Cercetările ulterioare au pus la îndoială acest lucru, însemnările lor nefiind deajuns de precise.

Pentru prima oară, din notările lui Umberto Nobile din anul 1926, reiese clar că expediția lui Roald Amundsen și Lincoln Ellsworth la bordul dirijabilului Norge a atins cu certitudine polul nord. Primii oameni care au călcat într-adevăr pe teritoriul polului nord a fost o grupă de savanți sovietici sub conducera lui Ivan Papanin în 1937, care au ajuns zburând cu avionul.

În anul 1962, beneficiind de un echipament mai tehnologizat, iese la suprafață în zona polului nord submarinul ,,Sovietskii komsomolet’’, iar in 1977 ajunge o altă nava sovietică , spărgatorul de gheață atomic,,Arctica’’.

Primul om care a ajuns la pol pe jos, a fost scotianul Sir Wally Herbert în 1969.



Polul Sud - visul de aur al oricărui exploratorhttp://t3.gstatic.com/images?q=tbn:and9gcr_fdrjba3o61iwztfxesqzk-qybz3abzspce-s8otsyrefb20xiahttp://t1.gstatic.com/images?q=tbn:and9gcqckentjkw2_2jvsdhfzc7gbdpa_lfmoo9ftndlqqd5co_ncdhn

http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:and9gctv3xl9qekifapscrlg07f5ef8pkdrdhxc0rl1nfm7rycxq47gydg

http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:and9gcrn6nw73izzgbigre9kzu2bexnwffbtjdzxj_qwcrn215v8ppcjfghttp://www.roxy-world.ro/images/al04.jpg

Considerată congelatorul Pământului, Antarctica este cel mai sudic, mai rece, mai îndepărtat și mai recent descoperit continent.

In ianuarie 1773, James Cook traversează Cercul Polar şi descoperă Georgia de Sud, iar in 1774 corabia sa este oprită de o porțiune de ghețuri polare, acesta fiind nevoit să se întoarcă.

Dar adevărata descoperire a Antarcticii a început în secolul XIX. Fabian Gottlieb von Bellingshausen(1778–1852), navigând în jurul Antarcticii la 1829, a fost prima persoană care a descoperit pământ la sud de Cercul Antarctic, iar în 1840, Charles Wilkes (1798–1877) a reuşit să producă probe privind caracterul continental al regiunii polare sudice. Britanicul Sir James Clark Ross (1800–1862) a străpuns brâul de gheaţă şi a navigat de a lungul coastei Ţării Victoria în 1841. Roald Amundsen (1872–1928) a câştigat cursa către Polul Sud în 1911, urmat la scurt timp de Robert F. Scott (1868–1912). Odată cu apariţia aparatelor de zbor introduse de Richard E. Byrd (1888–1957), a început o nouă epocă în explorarea Antarcticii.

Între 1903 şi 1906, Amundsen a fost primul care a navigat prin Pasajul de Nord Vest. A învăţat de la eschimoşi (sau inuiţi) cum să supravieţuiască pe gheaţă şi în zăpadă: a adoptat îmbrăcămintea băştinaşilor cu haine călduroase făcute din piei care îi fereau pe oameni de îngheţ, dar mai presus de toate a învăţat cum să conducă sănii trase de câini.

Avântul cercetărilor științifice

Cercetările ştiinţifice au luat avânt abia după Al Doilea Război Mondial. În 1957, Anul Geofizic Internaţional, 67 de ţări au participat la cercetarea Antarcticii moderne, cercetări uşurate şi intensificate considerabil de realizările tehnicii. Astăzi, multe din programele de măsurători funcţionează automat, iar în timpul lunilor reci şi întunecate de iarnă rezultatele pot fi trimise regulat prin satelit oriunde în lume, urmând ca evaluarea investigaţiilor să se facă la zeci de mii de kilometri depărtare, în laboratoarele bine încălzite ale universităţilor.

Începând însă din 1960, au apărut noi tehnici pentru studierea icebergurilor. Imaginile multispectrale din satelit în lumină normală sau în infraroşu arătau limpede icebergurile, iar imaginile de pe radarepermiteau monitorizarea traseului lor chiar şi pe timp de noapte sau în zilele înnorate. Informaţii suplimentare aduceau şi vapoarele şi instrumentele fixate în gheaţă. Senzorii radio pot urmări în permanenţă viteza de plutire, direcţia deplasării şi chiar gradul de rotire. Astăzi turiştii cu dare de mână pot ancora pe coastă cu vapoare de croazieră şi, dacă doresc, pot chiar zbura în interiorul continentului cu avioane uşoare sau cu elicoptere.Spărgătoarele de gheaţă,avioanele prevăzute cu schiuri, elicopterele, vehiculele cu şenile sau săniile motorizate au făcut Antarctica un loc accesibil.

Românii în expediții polare

Fiindcă înainte de toate suntem români, haideți să nu uitam si contribuţiile româneşti la eforturile omului de cunoaştere a Terrei.



Basil Assan (1860-1918), este primul călător român în regiunile polare nordice, unde a ajuns în vara anului 1896 și de unde nu s-a mai întors niciodată.


Relatând despre rezultatele lui, glaciologul afirma în rezumat: „Timp de 12 luni am recoltat colecții etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am făcut un film de 3 500 m, am capturat o vulpe și alte animale, pe care le-am oferit Grădinii zoologice din Anvers, un fetus de focă, pe care l-am conservat în formol, un urs alb, o focă, al cărei corp l-am împăiat și multe cranii umane și de mamifere și am adunat un mare număr de observații meteorologice".
Constantin Dumbravă a fost un celebru naturalist, glaciolog şi explorator polar; numele său a rămas legat de cercetarea Groenlandei sub multiple aspecte ştiinţifice. A condus în 1927-1928 „Expediţia română în Groenlanda” organizată cu sprijinul societăţilor de geografie din Belgia, Franţa şi Philadelphia, al Clubului Exploratorilor din New York şi al Universităţii din Michigan. Plecat din Copenhaga la 26.07.1927, la bordul vasului „Gertrude Rask”, a debarcat zece zile mai tîrziu la Angmagssalik, stabilindu-şi apoi baza de cercetări pe ţărmul oriental al uriaşei insule. Cu ajutorul eschimoşilor, în plină noapte polară, a reuşit să exploreze o zonă întinsă şi să viziteze 22 de aşezări ale băştinaşilor, interesîndu-se îndeaproape de viaţa şi obiceiurile lor. La întoarcerea în ţară, publică un „Jurnal de călătorie” şi o captivantă lucrare „Un an printre eschimoşi”, precum şi un consistent material privind cercetările ştiinţifice legate de cicloni şi anticicloni, proprietăţile gheţarilor, maree, curenţi marini, magnetism, geomorfologie, floră, şi faună. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/9/96/cdum1.jpg/220px-cdum1.jpg


Teodor Gheorghe Negoiță este fondatorul primului program românesc de cercetări polare, precum și fondatorul primei stații românești de cercetare din Antartica.

Astfel, el a organizat mai multe expediții românești, în zonele înghețate din apropiere de Polul Nord: în Groenlanda, în nordul extrem al Canadei, în arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe românești care au activat în exteriorul țării într-o structura foarte neomogenă: geografi, geologi, ingineri, medici, biologi etc.




TIC in expeditiile polare de astăzi

Astăzi, staţiile de cercetare sunt aproape toate excelent echipate. Pe tot cuprinsul Antarcticii sunt aproximativ 80 de staţii de cercetare, din care numai 32 locuite şi iarna. Mulţi oameni se mulţumesc cu un zbor scurt de la extremitatea sudică a Americii de Sud până în peninsula Antarctica. Expediţiile mai lungi şi pregătite în particular pot atinge şi chiar depăşi 100 000 de euro.

Cu toate acestea, turiştii care se aventurează aici trebuie să poată suporta condiţiile aspre de campare la –20°C, cât și să dea dovadă de: spirit de aventură, o excelentă condiție fizică, deprinderea cu schiurile, o mare rezistență la frig, una tot atât de mare la stres și spirit de echipă.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/5992514/11/polar3.jpg?width=500&height=332http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/5992514/12/polar4.jpg?width=500&height=375

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/5992514/9/polar1.jpg?width=500&height=284

Într-un interviu luat lui Constantin Lăcătușu (primul roman care a escaladat vârful Everest în 1995)- referitor la proiectul Eco-Greenland -acesta surprinde cel mai bine rolul cât și utilitatea noilor echipamente și tehnologii moderne:

,,O expeditie polară de mare anvergură, așa cum a fost a noastră, depinde de rezolvarea mai multor puncte cheie, unele care țin de logistică, altele de acțiuni concrete în teren. Din punct de vedere logistic, primordiale sunt: echipamentul de comunicații și asigurare energetică, proviziile alimentare, echipamentul tehnic pentru campare, deplasare și protecție în condițiile unui mediu extrem de ostil. Cele mai delicate acțiuni concrete de teren, care se realizează în mod curent și de care depinde soarta expediției sunt: instalarea unor tabere care să ofere confort și siguranță, pregatirea hranei și asigurarea necesarului caloric zilnic potrivit ambianței termice și efortului depus, orientarea cu busola și gps-ul și alegerea traseului optim in condiții de frig, […], deplasarea pe schiuri în condiții de siguranță și cât mai repede posibil, pe orice tip de suprafață[…]. Din toate aceste acțiuni concrete, dificile dar obligatorii aș menționa greutatea montării cortului și instalării unei tabere pe timp de furtună dar și dificultatea orientarii pe o ceață cu vizibilitate 3m….
Întrebat cum a funcționat aparatul foto Nikon COOLPIX P100 in frigul napraznic, Constantin Lăcătușu a răspuns:,,Am ales acest model după o lungă și amănunțită investigație prealabilă. Într-o asemenea expediție unde fiecare gram contează este de preferat un aparat versatil, rezistent și în primul rând ușor. ... Tot un compact, dar de top, mult peste clasa sa din punct de vedere al performantelor, COOLPIX P100. În toate testele comparative cu aparate din aceeasi categorie, P100 a iesit invingator. La fel a fost si în testul de teren, din Groenlanda. Am facut cca. 20GB de fotografii și video in condiții dintre cele mai dificile și am folosit doar 3 baterii originale deși am avut rezervă în acest sens, inclusiv încarcatoare solare la care însa nu a mai fost nevoie să apelez. Pentru un alpinist / explorator arctic foarte importantă este ușurința manevrării aparatului, chiar cu mănuși, dar și rezistenta la șocuri mecanice și termice. COOLPIX P100 … a produs fotografii și filmari HD impecabile, atât pe auto cât și pe manual, unde plaja de expunere acoperă cele mai variate condiții de iluminare și focalizare..”[…]

,,Fotografiile realizate au în primul rând o valoare documentară.”

Un alt reportaj important care redă importanța TIC în acest gen de expediții o reprezintă și știrea din http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifestyle în care se anunță faptul că pe data de 18 aprilie 2010,


Ticu Lacatusu ,, va pleca impreuna cu colegul sau Cornel Coman , într-o expediție pe schiuri în Groenlanda, prima de acest fel incercată de un echipaj romanesc. Costurile expeditiei se ridică la 50.000 euro. Noua aventură a alpinistului presupune traversarea Groenlandei, un traseu de 600 km. Efort intens și continuu, posibile intâlniri cu urși polari și vânt puternic[…]
Nu va există nici un sprijin exterior pentru aprovizionare sau alte necesități imediate, astfel încât succesul expeditiei depinde exclusiv de experienta, pregatirea si efortul alpinistilor. Toate echipamentele și proviziile alimentare, în greutate totală de circa 200 kg, vor fi cărate cu ajutorul săniilor. Orientarea se va realiza prin GPS, iar legătura cu exteriorul, vitală pentru situații de extrema urgență, va fi mentinută prin radio și telefon prin satelit.’’


Așadar, TIC are un rol la fel de important în desfășurarea acestor expediții așa cum a devenit o necessitate și în viața noastră de zi cu zi!
http://www.natgeo.ro/explorari/expeditii/8871-1000-de-zile-printre-gheturi

http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifestyle/experienta-a-la-jules-verne-primul-roman-de-pe-everest-pleaca-intr-o-expeditie-polara-care-costa-50-000-de-euro-41206/

http://travel.descopera.ro/5992514-Vacanta-celor-tari-calatoria-ca-aventura-extrema

http://m.fin.ro/uploads/file/Oculul%20lumii/interior.pdf

http://www.artadeatrai.ro/arhiva/20/pasi.19.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Polul_Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Dumbrav%C4%83

http://www.south-pole.com/p0000101.htm



Floroiu Flavius

Jurca Malina

Roman Raul

Anexa 1


Rezultatele sondajului de opinie online





Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə