Extrasenzoriale
Yüklə 0,98 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 4. Conferinţe
- Raport 1 de cercetare ştiinţifică Coordonator: prof. dr. ing. BORDA MONICA
- Proiectul de Cercetare Ştiinţifică
- Conţinutul Cercetării
- 2. Introducere
- What is life
- 3. Conţinutul cercetării
2. Rapoarte 1 - The Nuffield Council on Bioethics – Novel techniques for the prevention of mitochondrial DNA disorders: an ethical review - 2012 2 - Lecţii de anatomie - Ancuţa Gherghişan - Institutul de Endocrinologie Bucureşti, 2006 3 - Establishing a dialogue on risks from electromagnetic fields – WHO - 2002 4 - La menace des harmoniques, mesure, analyse et solutions" - Le Centre de Formation MGE UPS SYSTEMS - MGE 0372FRO" - 1998 5 - Engineering derivatives from biological systems for advanced aerospace applications - Daniel L. Winfield, Dean H. Hering, David Cole - NASA Contractor Report 177594, December 1991 6 - Metodologia cercetării ştiinţifice şi managementul proiectului de cercetare - Conf. Dr. Farm. Lăcrămioara Popa, Facultatea de Farmacie Bucureşti - online ISSN 1844-3117; ISSN 1844-3109 - http://www.medandlife.ro/
1 - Fiber Laser - Editor Mukul Chandra Paul – March, 2016 2 - Advanced Electromagnetic Waves - Editor Saad Osman Bashir - November, 2015 3 – Optoelectronics. Materials and Devices - Editor Sergei L. Pyshkin and John Ballato - October, 2015 4 - Contemporary Issues in Wireless Communications - Editor Mutamed Khatib - November, 2014 5 - Optical Sensors. New Developments and Practical Applications - Editor Mohamad Yasin, Sulaiman Wadi Harun and Hamzah Arof - March, 2014 6 - Soundscape Semiotics. Localization and Categorization - Editor Herve Glotin - March, 2014 7 - Current Developments in Optical Fiber Technology - Editor Sulaiman Wadi Harun and Hamzah Arof - June, 2013 8 – Selected Topics in WiMAX - Editor Gianni Pasolini - June, 2013 9 - Radio Frequency Identification from System to Applications - Editor Mamun Bin Ibne Reaz - June, 2013 10 - Advances in Micro/Nano Electromechanical Systems and Fabrication Technologies - Editor Kenichi Takahata – May, 2013 11 – Current Trends in Short- and Long-period Fiber Gratings - Editor Christian Cuadrado-Laborde- May, 2013 12 - Ultra-Wideband Radio Technologies for Communications, Localization and Sensor Applications - Editor Reiner Thoma, Reinhard H. Knöchel, Jürgen Sachs, Ingolf Willms and Thomas Zwick - March, 2013 13 - Advancement in microstrip antennas with recent applications - Editor Ahmed Kishk – March 2013 14 - Adaptive filtering. Theories and applications - Editor Lino Garcia Morales - February, 2013 15 – Nanomachines: fundamentals and applications – Joseph Wang – Weinheim, Germany, 2013 16 - Organic Light Emitting Devices - Editor Jai Singh - November, 2012 17 - Smart Actuation and Sensing Systems. Recent Advances and Future Challenges - Editor Giovanni Berselli, Rocco Vertechy and Gabriele Vassura - October, 2012 18 - Electromagnetic radiation - Editor Saad Osman Bashir - June, 2012 19 - Sensor array - Editor Wuqiang Yang - May, 2012 20 - Fourier transform. Signal processing - Editor Salih Mohammed Salih - April, 2012 21 - Microelectromechanical systems and devices - Editor Nazmul Islam - March, 2012 22 - Laser scanner technology - Editor J. Apolinar Munoz Rodriguez - March, 2012 23 - Trends in electromagnetism. From fundamentals to applications - Editor Victor Barsan and Radu P. Lungu - March, 2012 24 - Magnetic sensors. Principles and applications - Editor Kevin Kuang - March, 2012 25 - Fiber optic sensors - Editor Moh. Yasin, Sulaiman W. Harun and Hamzah Arof - February, 2012 26 – Biosensors. Emerging Materials and Applications - Editor Pier Andrea Serra - July, 2011 27 - Electromagnetic Waves Propagation in Complex Matter - Editor Ahmed Kishk - July, 2011 28 - The Biology of Belief – Bruce H. Lipton – Fall, 2009 29 - Sperm Biology - An evolutionary perspective - Tim R. Birkhead, 2008 30 - Decoding the Human Body-Field. The New Science of Information as Medicine - Peter H. Fraser, Harry Massey, Joan Parisi Wilcox - Healing Arts Press, 2008 31 - Bioeffects and therapeutic applications of electromagnetic energy - Riadh Habash - Taylor & Francis Group, 2008 32 - Molecular mechanisms of neurotransmitter release - Zhao-Wen Wang - Humana Press, 2008 33 - Electromagnetic fields and radiations, Human bioeffects and safety - Riadh W. Y. Habash - Marcel Dekker, Inc. 2007 34 - An introduction to the theory of knowledge - Dan O'Brien - Polity Press, 2006 35 - Mesajele ascunse din apă - Masaru Emoto - Ed. Adevăr Divin 2006 36 - Cum văd eu lumea - Albert Einstein - Ed. Humanitas, 2005 37 – Biological effects of low frequency electromagnetic fields – Magda Havas – D. Clements-Croome, 2004 38 - Informaţia materiei - Mihai Drăgănescu - Ed. Academiei 1999 39 - Biochemical messengers – Hormones, Neurotransmiters and growth factors - D.G. Hardie – Chapman & Hall, 1991 40 - Sinergia, informaţia şi geneza sistemelor - Paul Constantinescu - Editura Tehnică 1990 41 - A brief history of time. From the big bang to black holes - Stephen Hawking - Bantam Book, April 1988 42 - Anatomia funcţională a omului - Raoul Robacki - Ed. Scrisul Românesc 1985 43 - Ingineria cunoaşterii - Edmond Nicolau - Ed. Albatros 1985 44 - Noua mitologie a universurilor deschise - Mircea Herivan - Editura Eminescu 1984 45 - Modelarea unitară a genezei şi dezvoltării sistemelor - Paul Constantinescu - Editura Tehnică 1983 46 - Metode matematice în teoria semnalelor - Dumitru Stanomir, O. Stănăşilă - Editura Tehnică 1980 47 - Manualul inginerului electronist - Edmond Nicolau - Editura Tehnică 1979-1989 48 - Radiorelee şi radiocomunicaţii spaţiale - Mugur Săvescu - Editura Didactică şi Pedagogică 1976 49 - Tehnica frecvenţelor foarte înalte - Gheorghe Rulea - Editura Didactică şi Pedagogică 1972 50 - Analiza şi sinteza circuitelor electrice - Gheorghe Cartianu - Editura Didactică şi Pedagogică 1971 51 - Lecţii de Bazele electrotehnicii - A. Timotin, V. Hortopan, A.Ifrim, M. Preda - EDP 1970 52 - Chimie organică şi anorganicǎ - Constantin Neniţescu - EDP 1966 53 - Teoria transmisiunii informaţiei – semnale şi perturbaţii - Alexandru Spătaru - Editura Tehnică 1965 4. Conferinţe 1 - Certificat of participation - 1st EMBO Conference on Centrosomes and Spindle Pole Bodies – Heidelberg, September 2008 
Raport 1 de cercetare ştiinţifică Coordonator: prof. dr. ing. BORDA MONICA Doctorand : Coşciug Alexandru Tema de cercetare: Bio-comunicaţii extrasenzoriale Data depunerii: 28.09.2016 Bio - antene 1. Rezumat Prezentul Raport 1 de Cercetare Ştiinţifică (R1CS) abordează un subiect de actualitate în cercetarea genetică şi în electronica medicală, nou şi provocator pe plan naţional şi internaţional, şi anume acela al atribuirii funcţiei suplimentare de senzor electromagnetic cunoscutelor centrale energetice ale celulelor, mitocondriile, care controlează viaţa şi moartea celulelor, ajungând în final la dictarea morţii întregului organism după o anumită prioadă de funţionare a acestuia. Acum este cunoscut faptul că menţinerea stării de sănătate a mitocondriilor previne îmbătrânirea, cancerul, autismul, bolile de inimă şi o serie întreagă de boli vegetative provenite prin pierderea capacităţii lor de control calitativ a vieţii celulare. În Proiectul de Cercetare Ştiinţifică, elaborat acum şase luni, au fost propuse, în linii mari, stabilirea dimensiunilor mitocondriilor existente în diferite tipuri de celule, pentru a calcula teoretic frecvenţele de lucru ale acestora şi a estima eventuala interacţiune electromagnetică dintre două celule de acelaşi tip. Prin studierea capacităţii de comunicare wireless între două sau mai multe celule ale aceluiaş organism se urmăreşte posibilitatea de modelare a celulei receptoare cu informaţia preluată de la o celulă emitentă şi respectiv a stabilirii potenţialilor algoritmi de informare şi de control existenţi între celule prin intermediul acestui tip de comunicaţie wireless propus de mine (vezi ref. 111, Muscat - în care s-a realizat un astfel de experiment). Deoarece persoanele de specialitate contactate anterior de mine, care lucrează în centre de învăţământ şi de cercetare din domeniul electronic, genetic şi biologic din România şi din străinătate, care s-au arătat iniţial interesate de această propunere de cercetare, nu au mai răspuns ulterior solicitărilor mele de colaborare făcute din 2007 şi până în prezent, am direcţionat acest tip de cercetare în domeniul informaţional, adică am cercetat şi am preluat informaţii din cercetările desfăşurate pe plan naţional şi internaţional asupra proceselor de funcţionare a mitocondriilor, pe baza cărora s-au descoperit, treptat, treptat, funcţii noi ale acestora.
“Studiile următoare privitoare la împerecherea speciei Drosofila şi la alte organisme vor trebui să certifice că rezultatul acestui studiu poate fi generalizat sau nu. Următorul pas în cercetare este de a înţelege mecanismul care controlează transmiterea mitocondriilor paternale la urmaşi.” (ref. 74, Dokianakis) Este cunoscută, dar nerecunoscută oficial datorită lipsei de informare, eroarea făcută de geneticieni la fertilizarea în vitro (FIV) prin eliminarea piesei intermediare a spermatozo-idului, iar tehnologia ICSI care înlocuieşte FIV este foarte costisitoare şi deocamdată nematurizată. În 2011 m-am adresat Academiei, Patriarhiei, Preşedinţiei şi Guvernului României cu un memoriu referitor la teoria moştenirii genetice a ADN-ului mitocondrial paternal. Am primit în 2012 o înformare de la Camera Deputaţilor că memoriul meu va fi analizat în dezbatere comună a Comisiei pentru sănătate şi familie şi a Comisiei juridice de disciplină şi imunitate (vezi 2.6. Anexe). De atunci nu am mai primit niciun răspuns… dar acest fapt nu m-a descurajat în a continua cercetările pe tema acestui subiect. În 2014 am descoperit, din întâmplare, probabil singurul articol din lume care descrie cum procesele biochimice din mitocondrii sunt influenţate de câmpul electromagnetic extern şi cum mitocondriile generează în exterior câmp electromagnetic (ref. 73, Alvarez). Practic, autoarea acestui studiu explică în limbaj bio-genetic ceea ce eu explic în limbaj bio-electronic. Pe lângă certitudinea reapariţiei la pubertate a ADN-ului mitocondrial paternal numai în sperma masculilor născuţi în urma fertilizărilor naturale, şi lipsa lor din sperma celor făcuţi prin FIV, acest studiu aduce prima confirmare ştiinţifică raţională a tot ceea ce spun eu din 2007 doar pe baza comparării desenelor componentelor bio-genetice cu cele ale componentelor electronice. A fi un cercetător obiectiv însemnă a nu emite anticipat reguli generalizate pe baza unei experienţe individuale, ci a lăsa deschise cercetările încă insuficient studiate. A închide discuţia unei probleme insuficient studiată pe baza unei prezumţii sau credinţe proprii, rezultată sau nu în urma unei experienţe proprii, nu este o metodă ştiinţifică. Fiecare om de ştiinţă, în orice moment al cercetării, nu trebuie să gneralizeze acţiunile viitoare după prezumţii false sau insuficient cercetate. Un cercetător acţionează doar pe baza informaţiilor dobândite de el, fie prin cercetare directă, fie prin informare, şi, cu siguranţă, niciodată el nu poate spune că dispune de informaţii suficiente pentru a emite legi a căror valabilitate şi certificare se pot produce sau nu după un anumit timp, prin aşa numita reacţie inversă sau reacţiune a unui sistem funcţional la o acţiune internă sau externă a cărei durată poate fi sau nu estimată şi prevăzută iniţial pe baza cunoaşterii duratei de finalizare a unui proces, cum este maturizarea unui organism viu prin atingerea capacităţii de a genera urmaşi. Din acest motiv, teoria moştenirii mitocodriilor numai pe cale maternă, susţinută fără probe ştiinţifice ci doar pe supoziţii speculative făcute de către geneticieni şi care a condus la infertilitate masculină şi la o serie de noi boli genetice încă neexplicate, trebuie completată cu această nouă teorie, ce este deja certificată parţial prin probe genetice aleatorii, ca cele ce sunt menţionate în cap. 2.3. - Conţinutul Cercetării, teorie ce va trebui introdusă raţional în genetică şi în curricula şcolară. Având în vedere observaţia domnului conf. dr. ing. Nicolae Crişan, făcută cu ocazia studierii Proiectului meu de Cercetare Ştiinţifică, cât şi dificultatea pe care am întâmpinat-o în a găsi laboratoare de cercetare echipate adecvat şi interesate de direcţionarea cercetării pe drumul capacităţii mitocondriilor de a asigura comunicaţia electromagnetică intracelulară a unui organism viu cu alte organisme vii, consider că cercetarea în cadrul acestei teme de doctorat trebuie limitată doar la un singur subiect şi anume la certificarea genetică a moştenirii mitocondriilor pe cale paternală, ce se poate realiza prin probe simple de laborator ce pot fi efectuate la universităţile de medicină veterinară şi umană din Cluj Napoca. Stabilirea locului precis al mitocondriilor paternale în organismul viu animal şi uman (probabil în jocţiunea sternului cu apendicele xifoid) va putea conduce la recunoaşterea şi la mediatizarea deschiderii unui nou drum genetic de către cercetătorii români. 2. Introducere De la descoperirea mitocondriilor de către Richard Altmann în anul 1886 şi până în prezent s-au descoperit, pas cu pas, funcţii de neimaginat iniţial ale acestora, ajungându-se în acest moment la concluzia că viaţa şi moartea tuturor organismelor vii este dictată de mitocondrii, printr-un mecanism încă neelucidat complet. Trebuie menţionat aici că primul desen detaliat al mitocondriilor a fost realizat de cercetătorul roman Emil Palade în anul 1953. Eu, nefiind un specialist în domeniul genetic, am pătruns în anul 2006 cu curaj în acest domeniu micro şi nanocelular datorită asemănării mitocondriilor cu antenele de comunicaţie utilizate în radicomunicaţiile prin satelit şi în telefonia mobilă. Iniţial le-am atribuit mitocondrilor această funcţie de senzor electromagnetic, neacceptată oficial, încă, de către specialişti, iar ulterior, pregătindu-mă pentru prima conferinţă mondială despre centrozomul celular (11-15 septembrie, 2008 – Heidelberg, Germania – unde am fost înscris cu referatul Teoria transmiterii informaţiilor prin mitocondriile paternale, dar nu am primit ulterior dreptul de a prezenta lucrarea şi nici dreptul de a distribui participanţilor broşura pregătită – Anexa 2) am descoperit că geneticienii concluzionaseră deja încă din anul 1977 faptul că mitocondriile paternale nu au nici-un rol genetic şi nu se transmit urmaşilor (vezi prima fertilizare artificială FIV realizată în 1977 de Robert Edwards, căruia i s-a acordat premiul Nobel în anul 2010). Urmărirea în direct a celor peste 70 de teme prezentate la conferinţa de la Heidelberg m-a încurajat în cercetarea mea, deoarece am constatat faptul că cercetătorii din domeniul genetic sunt capabili să răspundă numai şi numai la întrebările referitoare la munca lor de cercetare efectuată în direcţia unui obiectiv singular şi limitat şi din 2009 am început să comentez pe siteul The Scientist Magasine la articolele care prezentau interes în domeniul meu de cercetare. Din nefericire nu au fost acceptate acolo şi referatele mele, pe care le-am expus apoi pe diverse site-uri. Totuşi, în anul 2008 la conferinţa de la Heidelberg am aflat că organele produse cu celulele stem se pot reînbolnăvi după 40-45 de zile de aceeaşi boală pe care a avut-o organul extirpat, că datorită dezorientării mitocondriilor ce controlează procesul de multiplicare celulară este produs cancerul şi faptul că băieţii făcuţi în vitro sunt sterili, din motive neprecizate încă. Întâmplarea a făcut ca în anul 2008, după conferinţa de la Heidelberg, în urma unei corespondenţe prin mail purtată cu cercetătorul american Peter N. Schlegel de la Universitatea Cornell, acesta să recunoască faptul că datorită neînţelegerii iniţiale a fenomenului apariţiei la pubertate a mitocondriilor paternale în sperma băieţilor născuţi prin fertilizare naturală şi lipsa lor din sperma băieţilor concepuţi în vitro, în SUA s-a dezvoltat fertilizarea numită Intra-Citoplasmatic Sperm Injection (ICSI), prin care se introduce în uter întregul spermatozoid (Indeed, in humans, injection of sperm heads without tails, midpiece or centrioles results in disordered embryo development and is not feasible. That is why the enitre sperm is injected with ICSI. - de la: Peter N. Schlegel pnschleg@med.cornell.edu; data:10 noiembrie 2008, 20:06). Dar această procedură este mult mai costisitoare decât fertilizarea în vitro (FIV) la care se introduce numai capul spermei, mai incomodă, destul de incertă datorită incapacităţii spermatozoizilor introduşi artificial de a fecunda ovulul şi nematurizată încă, deoarece băieţii născuţi în urma unui astfel de proces nu au atins pubertatea. În anul 2012, în urma unui comentariu făcut de mine la articolul “What is life?” (http://the-scientist.com/2012/02/16/opinion-what-is-life/) am primit un mail de la autorul articolului, Edward N. Trifonov - profesor la Universitatea Haifa din Israel şi la Universitatea Masaryk din Cehia – 61.2012, Trifonov), în care a spus că nu doreşte definiţii filozofice date noţiunii de viaţă, ci ar dori, dacă pot, să-i tansmit o procedură de creare a unei forme de viaţă pe care să o realizeze în laborator. I-am transmis prin mail o procedură simplă de creare a vieţii, pe care o găsiţi în ref. 55, Luigi. În anul 2015 societatea americană Cambrian Genomics a anunţat, prin Austen Heinz, conducătorul unui proiect genetic, că a dat viaţă omului artificial, printr-o tehnologie asemănătoare celei expuse de mine, dar utilizând un laser de 30-50 THz ca suport al transmisiei informaţiilor genetice prin unde electro-magnetice: “Noi dorim să rescriem tot ce este viu. Tot ce este viu poate fi făcut mai bine şi mult mai util omului, inclusiv celulele umane. Plantele pot fi făcute să preia din atmosferă mai mult carbon. Putem face oameni care să se nască fără boli şi care să trăiască mai mult. Putem face oameni care să comunice wireless cu calculatoarele prin intermediul unei interfaţe introdusă în creier…. Sunt extrem de încântat de munca desfăşurată în laboratorul Ed Boyden de la MIT. Fiind acum capabili să controlăm conştiinţa prin inginerie genetică şi electronică putem spune că aceasta este cea mai măreaţă realizare a omului.” (ref. 1.20 – PCS, Heinz): - http://www.the-scientist.com//?articles.view/articleNo/41848/title/... - http://www.ipscell.com/2015/01/cambrian/ În anul 2016 am primit informaţia că s-a născut primul copil cu trei părinţi, rezultat prin înlocuirea mitocondriilor existente în ovulul mamei purtătoare cu mitocondriile preluate de la o mamă donatoare, deoarece mitocondriile nu pot fi tratate cu medicamente. Ce mai pot eu spune în această situaţie, acum când omul artificial realizat de omul de ştiinţă îndeplineşte toate condiţiile de bio-comunicaţie wireless pe care eu le-am intuit şi pe care le-am propus cercetării ca fiind părţi nevăzute integrate în omul natural? Am spus şi voi continua să spun că mitocondriile sunt componente celulare ce pot fi tratate numai prin informaţie conformă legilor genetice ale vieţii, necunoscute în totalitate în acest moment, iar conştiinţa omului natural poate fi modelată prin informaţia transmisă prin cele cinci simţuri cunoscute ale omului, dar numai şi numai dacă aceasta este adevărată. Altfel, la aflarea adevărului, omul natural va reacţiona, fiecare după cunoaşterea şi posibilităţile lui. "În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica şi a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria şi-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil.“ (Lucian BOIA, Capcanele istoriei) 3. Conţinutul cercetării Din câte am spus şi în introducere, activitatea mea de cercetare s-a desfăşurat, până în acest moment, numai în planul virtual al studierii informaţiilor transmise de cercetătorii implicaţi direct în munca de cercetare a vieţii naturale şi a extrapolării acestor rezultate în crearea vieţii artificiale, ca o copie fidelă a realităţii naturale. În acelaşi timp am transmis supoziţiile mele teoretice, emise încă din 2007, prin mijloacele care mi-au stat la dispoziţie şi care mi-au permis acest lucru, inclusiv prin editarea unor cărţi la propia editură Maria-Cristina, deschisă în anul 2009, deoarece nicio editură din România contactată de mine nu a vrut să-mi publice lucrările. Pentru a evidenţia direcţia de mers a cercetării şi progresul în rezultatele cercetării mondiale din acest domeniu foarte vast şi foarte complex, viaţa naturală şi viaţa artificială, am înşiruit în bibliografie lucrările studiate, dar nu după numele autorilor în ordinea alfabetică, aşa cum se utilizează de regulă în referatele ştiinţifice, ci după data în care au apărut lucrările lor în mediul public, deoarece trasabiltatea unui element participant la un proces evolutiv este o funcţie de timp. Redau mai jos extrase din lucrările studiate de mine pentru a stabili trasabilitatea de până acum a cercetării genetice şi, în măsura în care am putut distinge şi aprecia corect, a stabilirii direcţiei de mers în viitor. Deoarece "un text tradus încetează să fie al autorului" (Emil Cioran, p.489 - Cahiers, 17 iunie 1965), las extrasele şi în limba în care au fost ele scrise.
Traducere 1.1992 – Nancy M. Darrall – Trasabilitatea mamei Eva utilizând ADN-ul mitocondrial În prezent, arheologii datează primele descoperiri presupuse a fi ale omului modern, după fosilele omului de Java şi fosilele chineze datate cu 1.000.000 şi 750.000 de ani înainte până în prezent. În schimb, biochimiştii au citat valorile cu 140.000 până la 290.000 de ani înainte pentru a urmări trasabilitatea omenirii înapoi la prima femeie singură, supranumită 'Mama Eva'. Această 'regăsire' a arborelui genealogic a fost realizată prin studierea indivizilor din populaţii diferite după examinarea diferenţeleor din ADN-ul mitocndrial. Aceste diferenţe de-a lungul generaţiilor trecute s-au construit prin studierea mutaţiilor din timpul reproducerii. Ca urmare, lucrările recente pe şoareci, proces ce este considerat a fi aplicabil şi pe oameni, sugerează că aceste date ar putea fi aproximativ înjumătăţite din cauza dovezii că mtDNA paternal poate contribui doar la unul din 1.000 de cazuri. 3.1995 – Jaakko Malmivuo - Bioelectromagnetism: Principles and Applications of Bioelectric and Biomagnetic Fields This book looks at the application of engineering science and technology to biological cells and tissues that are electrically conducting and excitable. It describes the theory and a wide range of applications in both electric and magnetic fields. The similarities and differences between bioelectricity and biomagnetism are described in detail from the viewpoint of lead field theory. This book aims to help with the understanding of the properties of existing bioelectric and biomagnetic measurements and stimulation methods, and to aid with the designing of new systems. Traducere 3.1995 – Jaakko Malmivuo - Bioelectromagnetism: principii şi aplicaţii ale câmpului bioelectric şi biomagnetic Această carte priveşte aplicarea ştiinţei şi tehnologiei inginereşti la celulele şi ţesuturile biologice care sunt excitabile electric şi sunt conductoare. Ea descrie teoria şi o gamă largă de aplicaţii privitoare atât la câmpurile magnetice cât şi la cele electrice. Asemănările şi diferenţele între bioelectricitate şi biomagnetism sunt descrise în detaliu din punctul de vedere al teoriei câmpului călăuzitor. Această carte îşi propune să ajute la înţelegerea proprietăţilor existente în măsurătorile şi metodele de stimulare bioelectrică şi biomagnetică şi pentru a ajuta la proiectarea de sisteme noi. 4.1999 – Philip Awadalla – Linkage disequilibrium and recombination in hominid mitochondrial DNA The assumption that human mitochondrial DNA is inherited from one parent only and therefore does not recombine is questionable. Linkage disequilibrium in human and chimpanzee mitochondrial DNA declines as a function of the distance between sites. This pattern can be attributed to one mechanism only: recombination. For many years, it has been accepted that mitochondria are inherited exclusively from the mother in mammals and that their inheritance is therefore clonal. This assumption has been used extensively to date events in human prehistory, including the age of our last common female ancestor, “Eve,” and the spread of Homo sapiens in Asia and Europe ( Yüklə 0,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
|